Contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu fiind reglementat in Codului Muncii din 2003, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare .
Tipuri de contracte individuale de munca:
1. Dupa criteriul duratei pot fi:
Incepand cu 1 august 2011, evidenta muncii se tine numai pe baza registrului electronic general de evidenta a salariatilor (REVISAL), reglementat prin Hotararea de Guvern nr. 500/2011 cu modificarile si completarile ulterioare
Potrivit art. 229 si art 230 al Codului Muncii din 2003, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte, prin care se stabilesc clauze privind conditiile de munca, salarizarea, precum si alte drepturi si obligatii ce decurg din raporturile de munca.
Negocierea colectiva la nivel de unitate este obligatorie, cu exceptia cazului in care angajatorul are incadrati mai putin de 21 de salariati.
La negocierea clauzelor si la incheierea contractelor colective de munca partile sunt egale si libere.
Contractele colective de munca, incheiate cu respectarea dispozitiilor legale constituie legea partilor.
Partile, reprezentarea acestora, precum si procedura de negociere si de incheiere a contractelor colective de munca sunt stabilite potrivit legii.