privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice
Text īn vigoare īncepānd cu data de 16
aprilie 2011
REALIZATOR: COMPANIA DE INFORMATICĂ
NEAMŢ
Text actualizat prin produsul informatic
legislativ LEX EXPERT īn baza actelor normative modificatoare, publicate īn
Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, pānă la 13 aprilie 2011.
Act de bază
#B: Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 57/2007
Acte modificatoare
#M1: Ordonanţa de
urgenţă a Guvernului nr. 154/2008*
#M2: Legea nr. 329/2009
#M3: Hotărārea
Guvernului nr. 1432/2009
#M4: Legea nr. 49/2011
Actele normative marcate cu asterisc (*)
sunt īn prezent modificate, abrogate sau respinse şi modificările
efectuate prin aceste acte normative asupra Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 nu mai sunt de
actualitate.
Modificările şi completările
efectuate prin actele normative enumerate mai sus sunt scrise cu font italic.
Īn faţa fiecărei modificări sau completări este indicat
actul normativ care a efectuat modificarea sau completarea respectivă, īn
forma #M1, #M2 etc.
#CIN
NOTĂ:
Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 a fost aprobată
cu modificări prin Legea nr. 49/2011
(#M4).
#B
Avānd īn vedere necesitatea şi
urgenţa compatibilizării depline a legislaţiei naţionale cu
cea a Uniunii Europene īn domeniul protecţiei naturii şi ţinānd
cont de faptul că prevederile Directivei 79/409/CEE privind conservarea
păsărilor sălbatice şi ale Directivei 92/43/CEE privind
conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi
faună sălbatice trebuie transpuse īn legislaţia
naţională, iar pentru aplicarea Regulamentului Consiliului (CE) nr.
348/81 privind regulile comune pentru importul produselor derivate din balene
sau din alte cetacee, a Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind
interzicerea utilizării capcanelor de picior şi a importului de
blănuri şi produse obţinute din animale capturate prin utilizarea
capcanelor de picior sau a altor tipuri de capcane care nu sunt conforme cu
standardele internaţionale şi a Regulamentului Consiliului (CE) nr.
338/97 privind protecţia speciilor de floră şi faună
sălbatică prin reglementarea comerţului cu acestea, cu
modificările şi completările ulterioare, trebuie creat cadrul
instituţional şi sancţiunile pentru īncălcarea prevederilor
conţinute īn acestea.
Avānd īn vedere că potrivit
angajamentelor asumate de Romānia prin documentul de poziţie complementar
- capitolul 22 "Mediu", pentru domeniul "protecţia
naturii" nu există perioade de tranziţie, transpunerea şi
implementarea prevederilor comunitare trebuind să fie depline la data
aderării,
luānd īn considerare faptul că
statelor membre le sunt aplicate sancţiuni īn cazul transpunerii
incomplete sau al implementării neconforme a prevederilor comunitare,
īn temeiul art.
115 alin. (4) din Constituţia Romāniei, republicată,
Guvernul Romāniei adoptă prezenta
ordonanţă de urgenţă.
CAP. 1
Dispoziţii generale
ART. 1
Scopul prezentei ordonanţe de
urgenţă īl constituie garantarea conservării şi
utilizării durabile a patrimoniului natural, obiectiv de interes public
major şi componentă fundamentală a strategiei naţionale
pentru dezvoltare durabilă.
ART. 2
Prezenta ordonanţă de
urgenţă reglementează:
a) asigurarea diversităţii
biologice, prin conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei
sălbatice pe teritoriul Romāniei;
b) menţinerea sau restabilirea īntr-o
stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi a speciilor
din flora şi fauna sălbatică;
c) identificarea bunurilor patrimoniului
natural care necesită un regim special de protecţie, pentru
conservarea şi utilizarea durabilă a acestora;
d) categoriile de arii naturale protejate,
tipurile de habitate naturale, speciile de floră şi faună
sălbatică şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce se supun
regimului special de protecţie, conservare şi utilizare durabilă;
e) constituirea, organizarea şi dezvoltarea
reţelei naţionale de arii naturale protejate, precum şi a
regimului acesteia;
f) regimul de administrare a ariilor
naturale protejate şi procedurile de instituire a regimului de
protecţie pentru alte arii naturale şi bunuri ale patrimoniului natural;
g) măsurile pentru protecţia
şi conservarea speciilor de animale şi plante sălbatice
periclitate, vulnerabile, endemice şi/sau rare, precum şi cele pentru
protecţia formaţiunilor geomorfologice şi peisagistice de
interes ecologic, ştiinţific, estetic, cultural-istoric şi de
altă natură, a bunurilor naturale de interes speologic,
paleontologic, geologic, antropologic şi a altor bunuri naturale cu
valoare de patrimoniu natural, existente īn perimetrele ariilor naturale
protejate şi/sau īn afara acestora;
h) responsabilităţile şi
atribuţiile pentru punerea īn aplicare a prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă.
ART. 3
Nu fac obiectul reglementării
prezentei ordonanţe de urgenţă:
a) parcurile şi grădinile publice
sau private de agrement, cu excepţia cazurilor īn care acestea au elemente
şi bunuri cu valoare de patrimoniu natural;
b) rezervaţiile semincere agricole
şi silvice cu scop productiv, rezervaţiile de resurse genetice
vegetale şi animale terestre şi acvatice destinate reproducerii unor
specii vegetale şi animale īn scopuri economice, rezervaţiile
destinate unor scopuri ştiinţifice sectoriale existente pe terenurile
unor instituţii publice sau private de cercetare şi producţie,
precum şi altele asemenea, organizate şi gestionate de proprietarii
sau administratorii lor legali, cu excepţia cazurilor īn care acestea au
elemente cu valoare de patrimoniu natural;
c) grădinile botanice, parcurile
dendrologice, grădinile zoologice, acvariile, terariile, cu excepţia
cazurilor īn care acestea deţin specii de plante şi animale
sălbatice aflate sub regim special de protecţie şi conservare ca
bunuri ale patrimoniului natural;
d) colecţiile muzeistice, cu
excepţia celor care deţin piese a căror valoare de patrimoniu
natural este atestată de autorităţile ştiinţifice
competente;
e) zonele de protecţie specială -
sanitară, hidrologică, hidrogeologică şi altele asemenea -
cu perimetre delimitate şi gestionate ca zone de protecţie
specială pentru diverse obiective, potrivit unor reglementări
speciale, cu excepţia cazurilor īn care pe aceste terenuri există
bunuri ale patrimoniului natural;
f) administrarea ariilor naturale protejate
de interes judeţean sau local.
ART. 4
Īn sensul prezentei ordonanţe de
urgenţă, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
1. conservare - ansamblul de măsuri
care se pun īn aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor
naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră
sălbatice, īntr-o stare favorabilă, īn sensul pct. 5 şi 9;
2. habitate naturale - zonele terestre,
acvatice sau subterane, īn stare naturală sau seminaturală, ce se
diferenţiază prin caracteristici geografice, abiotice şi
biotice;
3. tipuri de habitate naturale de interes
comunitar - acele tipuri de habitate care:
a) sunt īn pericol de dispariţie īn
arealul lor natural;
b) au un areal natural redus ca urmare a
restrāngerii acestuia sau datorită faptului că īn mod natural
suprafaţa sa este redusă;
c) sunt eşantioane reprezentative cu
caracteristici tipice pentru una sau mai multe dintre cele 5 regiuni
biogeografice specifice pentru Romānia: alpină, continentală,
panonică, stepică şi pontică.
Aceste tipuri de habitate sunt
prevăzute īn anexa nr. 2;
#M4
4. tipuri de habitate naturale prioritare -
tipurile de habitate naturale īn pericol de dispariţie, pentru a
căror conservare Comunitatea Europeană are o responsabilitate
particulară, ţinānd cont de proporţia arealului lor natural de
răspāndire.
Aceste tipuri de habitate sunt indicate
printr-un asterisc īn anexa nr. 2;
#B
5. stare de conservare a unui habitat
natural - totalitatea factorilor ce acţionează asupra unui habitat
natural şi asupra speciilor caracteristice acestuia şi care īi pot
afecta pe termen lung distribuţia, structura şi funcţiile,
precum şi supravieţuirea speciilor ce īi sunt caracteristice. Starea
de conservare a unui habitat natural se consideră favorabilă atunci
cānd sunt īndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) arealul său natural şi suprafeţele
pe care le acoperă īn cadrul acestui areal sunt stabile sau īn
creştere;
b) are structura şi funcţiile
specifice necesare pentru menţinerea sa pe termen lung, iar probabilitatea
menţinerii acestora īn viitorul previzibil este mare;
c) speciile care īi sunt caracteristice se
află īntr-o stare de conservare favorabilă, aşa cum este
definită la pct. 9;
6. habitat al unei specii - mediul definit
prin factori abiotici şi biotici, īn care trăieşte o specie īn
orice stadiu al ciclului biologic;
7. specii de interes comunitar - speciile
care pe teritoriul Uniunii Europene sunt:
a) periclitate, cu excepţia celor al
căror areal natural este situat la limita de distribuţie īn areal
şi care nu sunt nici periclitate, nici vulnerabile īn regiunea
vest-palearctică;
b) vulnerabile, speciile a căror
īncadrare īn categoria celor periclitate este probabilă īntr-un viitor
apropiat dacă acţiunea factorilor perturbatori persistă;
c) rare, speciile ale căror
populaţii sunt reduse din punctul de vedere al distribuţiei
sau/şi numeric şi care chiar dacă nu sunt īn prezent periclitate
sau vulnerabile riscă să devină. Aceste specii sunt localizate
pe arii geografice restrānse sau sunt rar dispersate pe suprafeţe largi;
#M4
d) endemice, speciile de plante/animale
care se găsesc exclusiv īntr-o regiune/locaţie şi care
necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor
habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării
acestora asupra stării lor de conservare;
#B
8. specii prioritare - speciile vizate la
pct. 7 lit. a) pentru a căror conservare Comunitatea Europeană are o
responsabilitate specială datorită proporţiei reduse a arealului
acestora pe teritoriul Uniunii Europene.
Aceste specii sunt indicate printr-un
asterisc īn anexa nr. 3;
9. stare de conservare a unei specii -
totalitatea factorilor ce acţionează asupra unei specii şi care
pot influenţa pe termen lung distribuţia şi abundenţa
populaţiilor speciei respective. Starea de conservare va fi
considerată favorabilă dacă sunt īntrunite cumulativ
următoarele condiţii:
a) datele privind dinamica
populaţiilor speciei respective indică faptul că aceasta se
menţine şi are şanse să se menţină pe termen lung
ca o componentă viabilă a habitatului său natural;
b) arealul natural al speciei nu se reduce
şi nu există riscul să se reducă īn viitorul previzibil;
c) există un habitat suficient de vast
pentru ca populaţiile speciei să se menţină pe termen lung;
10. sit/arie - zonă definită
geografic, exact delimitată;
11.
sit de importanţă comunitară - situl/aria care, īn regiunea sau
īn regiunile biogeografice īn care există, contribuie semnificativ la
menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a
habitatelor naturale prevăzute īn anexa nr. 2
sau a speciilor de interes comunitar prevăzute īn anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ
la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie
semnificativ la menţinerea diversităţii biologice īn regiunea
ori regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal
larg de răspāndire, siturile de importanţă comunitară
trebuie să corespundă zonelor din areal īn care sunt prezenţi
factori abiotici şi biotici esenţiali pentru existenţa şi
reproducerea acestor specii;
#M4
12. arie specială de conservare -
situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statutar,
administrativ şi/sau contractual īn care sunt aplicate măsurile de
conservare necesare menţinerii sau de refacere la o stare de conservare
favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor
speciilor de interes comunitar pentru care situl este desemnat;
12^1. arii de protecţie specială
avifaunistică - ariile naturale protejate ale căror scopuri sunt
conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, refacerea la o
stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări şi a
habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia de păsări
migratoare, mai ales a celor prevăzute īn anexele
nr. 3 şi 4 A;
#B
13. exemplar - orice plantă sau animal
īn stare vie ori moartă sau orice parte ori derivat din acestea, precum
şi orice alte produse care conţin părţi sau derivate din
acestea, aşa cum sunt specificate īn documentele care le īnsoţesc, pe
ambalaje, pe mărci ori etichete sau īn orice alte situaţii;
14. mediu natural - ansamblul componentelor,
structurilor şi proceselor fizico-geografice, biologice şi
biocenotice naturale, terestre şi acvatice, avānd calitatea de
păstrător al vieţii şi generator de resurse necesare
acesteia;
15. patrimoniu natural - ansamblul
componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice
şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importanţă
şi valoare ecologică, economică, ştiinţifică,
biogenă, sanogenă, peisagistică şi recreativă au o
semnificaţie relevantă sub aspectul conservării
diversităţii biologice floristice şi faunistice, al
integrităţii funcţionale a ecosistemelor, conservării
patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru
satisfacerea cerinţelor de viaţă, bunăstare, cultură
şi civilizaţie ale generaţiilor prezente şi viitoare;
#M4
16. bun al patrimoniului natural -
componenta patrimoniului natural care necesită un regim special de
protecţie, conservare şi utilizare durabilă īn vederea
menţinerii īn beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare;
17. peisaj - zona percepută de
către populaţie ca avānd caracteristici specifice rezultate īn urma
acţiunii şi interacţiunii factorilor naturali şi/sau umani;
18. arie naturală protejată -
zona terestră şi/sau acvatică īn care există specii de
plante şi animale sălbatice, elemente şi formaţiuni
biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de
altă natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică
ori culturală deosebită, care are un regim special de protecţie
şi conservare, stabilit conform prevederilor legale;
#B
19. conservare "in situ" -
protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural īn mediul
lor natural de geneză, existenţă şi evoluţie;
20. coridor ecologic - zona naturală
sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere
şi refugiu pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice
şi īn care se aplică unele măsuri de protecţie şi
conservare;
#M4
21. reţea naţională de arii
naturale protejate - ansamblul ariilor naturale protejate, de interes
naţional, comunitar şi internaţional;
#B
22. reţea ecologică a ariilor
naturale protejate - ansamblul de arii naturale protejate, īmpreună cu
coridoarele ecologice;
23. reţea ecologică "Natura
2000" - reţeaua ecologică europeană de arii naturale
protejate şi care cuprinde arii de protecţie specială
avifaunistică, stabilite īn conformitate cu prevederile Directivei
79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice şi arii
speciale de conservare desemnate de Comisia Europeană şi ale
Directivei 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi
florei sălbatice;
24. specii indigene - speciile de plante
şi animale sălbatice care se regăsesc īn mod natural īn Romānia
şi nu ca urmare a introducerii accidentale sau forţate de către
om de-a lungul secolelor;
#M4
25. specii protejate - orice specii de
floră şi faună sălbatică care beneficiază de un
statut legal de protecţie;
#B
26. specii alohtone - speciile
introduse/răspāndite, accidental sau intenţionat, din altă
regiune geografică, ca urmare directă ori indirectă a
activităţii umane, lipsind īn mod natural dintr-o anumită
regiune, cu o evoluţie istorică cunoscută īntr-o arie de
răspāndire naturală, alta decāt zona de interes, care pot fi īn
competiţie, pot domina, pot avea un impact negativ asupra speciilor
native, putānd chiar să le īnlocuiască;
27. specii invazive - speciile indigene sau
alohtone, care şi-au extins arealul de distribuţie sau au fost
introduse accidental ori intenţionat īntr-o arie şi/sau s-au reprodus
īntr-o asemenea măsură şi atāt de agresiv īncāt
influenţează negativ/domină/īnlocuiesc unele dintre speciile
indigene, determinānd modificarea structurii cantitative şi/sau calitative
a biocenozei naturale, caracteristică unui anumit tip de biotop;
#M4
28. zonare internă a ariilor naturale
protejate - definirea şi delimitarea de zone īn interiorul ariilor
naturale protejate conform prevederilor prezentei ordonanţe de
urgenţă şi planurilor de management, īn care se stabilesc
măsuri speciale de management şi se reglementează activităţile
umane īn conformitate cu obiectivele pentru care a fost desemnată aria
naturală protejată;
29. activităţi cu impact negativ
semnificativ din vecinătatea ariilor naturale protejate şi/sau
coridoarelor ecologice - activităţi din afara limitei unei arii
naturale protejate care pot genera un impact negativ semnificativ asupra
habitatelor naturale sau speciilor sălbatice pentru care au fost
desemnate;
30. comunităţi locale -
comunităţile umane situate īn interiorul sau īn vecinătatea
ariei naturale protejate şi/sau care deţin proprietăţi ori
desfăşoară diverse activităţi pe teritoriul sau īn
vecinătatea ariei naturale protejate;
31. activităţi tradiţionale
- activităţile de utilizare durabilă a resurselor naturale
şi specifice zonei respective de către comunităţile locale,
care au stat la baza dezvoltării comunităţii de-a lungul
timpului şi nu afectează obiectivele de conservare a
biodiversităţii;
32. turism speologic specializat -
parcurgerea unei peşteri īn echipe mici, conduse de ghizi agreaţi de
administraţia/custodele peşterii şi dotate cu echipament
corespunzător, care utilizează (dacă este cazul) doar
amenajări temporare pentru asigurarea siguranţei
participanţilor;
33. reconstrucţie ecologică -
refacerea ecosistemelor naturale fundamentale şi menţinerea sau
refacerea ecosistemelor conform obiectivelor ariei naturale protejate;
34. plan de management al ariei naturale
protejate - documentul care descrie şi evaluează situaţia
prezentă a ariei naturale protejate, defineşte obiectivele,
precizează acţiunile de conservare necesare şi
reglementează activităţile care se pot desfăşura pe
teritoriul ariilor, īn conformitate cu obiectivele de management. Planul de
management se aprobă īn conformitate cu prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă;
35. regulament al ariei naturale protejate
- documentul īn care se includ toate prevederile legate de
activităţile umane permise şi modul lor de aprobare, precum
şi activităţile restricţionate sau interzise pe teritoriul
ariei naturale protejate;
36. modalitate de administrare a ariei
naturale protejate - felul īn care se asigură managementul unei arii
naturale protejate, respectiv prin structuri de administrare special
constituite sau prin custozi, după caz;
37. administrator al ariei naturale
protejate - orice persoană fizică sau juridică care
administrează arii naturale protejate, conform prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă;
38. coordonare metodologică - sprijin
acordat de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului
şi pădurilor sau de alte autorităţi īn vederea
administrării ariilor naturale protejate;
39. comanagement - actul de administrare al
unei arii naturale protejate de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor īn parteneriat
cu diferite entităţi.
#B
CAP. 2
Regimul ariilor naturale protejate
SECŢIUNEA 1
Categorii de arii naturale protejate
ART. 5
(1) Pentru asigurarea măsurilor
speciale de protecţie şi conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural se instituie un regim diferenţiat de protecţie, conservare
şi utilizare, potrivit următoarelor categorii de arii naturale
protejate:
a) de interes naţional:
rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale
naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale;
b) de interes internaţional: situri
naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de
importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri
"Natura 2000": situri de importanţă comunitară, arii
speciale de conservare, arii de protecţie specială
avifaunistică;
d) de interes judeţean sau local:
stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor
administrativ-teritoriale, după caz.
(2) Scopul şi regimul de management al
categoriilor de arii naturale protejate, stabilite la alin. (1) lit. a) - c),
sunt prevăzute īn anexa nr. 1.
(3) Prin aplicarea prevederilor alin. (1)
şi (2) se asigură regimul corespunzător de protecţie,
conservare şi utilizare pentru:
a) cele mai reprezentative habitate
naturale ale spaţiului biogeografic naţional, cu diversitatea
biologică floristică şi faunistică specifică,
incluzānd zone marine, de litoral şi de coastă, zone de cāmpie, de deal
şi de munte, zone umede, aride şi zone de ecoton, cursuri de apă
cu zone de luncă şi lacuri naturale, asigurāndu-se protecţia
şi conservarea patrimoniului natural floristic şi faunistic, de
resurse genetice vegetale şi animale şi menţinerea echilibrului
ecologic;
b) habitatele terestre, acvatice
şi/sau subterane īn care trăiesc permanent sau temporar specii de
plante şi/sau animale sălbatice periclitate, vulnerabile, endemice
ori rare, specii de plante şi animale sălbatice aflate sub regim
special de protecţie, specii cu valoare ştiinţifică şi
ecologică deosebită, precum şi pentru acele habitate īn care
există şi alte bunuri ale patrimoniului natural ce necesită
măsuri de protecţie şi conservare in situ;
c) zonele cu resurse biogeografice
importante sub aspect biogenetic, ecologic, ştiinţific,
educaţional, sanogen şi recreativ;
d) elementele şi formaţiunile
naturale geomorfologice, peisagistice, geologice, speologice, paleontologice,
pedologice şi altele asemenea, cu valoare de bunuri ale patrimoniului
natural;
e) tipurile de habitate naturale, precum
şi pentru speciile de plante şi animale de interes comunitar,
prevăzute īn anexele nr. 2 - 5;
f) coridoarele ecologice definite şi
identificate pe bază de studii ştiinţifice avizate de Academia
Romānă.
#M4
(4) Categoriile de arii naturale protejate
prevăzute la alin. (1) lit. a) - c) se pot modifica şi completa prin
hotărāre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul
Academiei Romāne, luāndu-se īn considerare recomandările
organizaţiilor internaţionale autorizate.
#B
SECŢIUNEA a 2-a
Instituirea regimului de arie naturală
protejată
ART. 6
Instituirea regimului de arie naturală
protejată este prioritară īn raport cu orice alte obiective, cu
excepţia celor care privesc:
a) asigurarea securităţii
naţionale;
b) asigurarea securităţii,
sănătăţii oamenilor şi animalelor;
c) prevenirea unor catastrofe naturale.
ART. 7
Regimul de protecţie se
stabileşte indiferent de destinaţia terenului şi de deţinător,
iar respectarea acestuia este obligatorie īn conformitate cu prevederile
prezentei ordonanţe de urgenţă, precum şi cu alte
dispoziţii legale īn materie.
ART. 8
(1) Instituirea regimului de arie
naturală protejată se face:
#M4
a) prin lege, pentru siturile naturale ale
patrimoniului natural universal;
b) prin hotărāre a Guvernului, pentru
rezervaţii ştiinţifice, parcuri naţionale, monumente ale
naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale, zone umede de
importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei,
geoparcuri, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială
avifaunistică;
c) prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, pentru siturile de importanţă comunitară, cu
avizul Academiei Romāne;
#B
d) prin hotărāri ale consiliilor
judeţene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes
judeţean sau local.
#M4
(2) Propunerile pentru instituirea
regimului de arie naturală protejată se pot face din iniţiativa
oricărei persoane fizice sau juridice şi se īnaintează
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, īn vederea promovării actului normativ de desemnare a
acestora.
(3) Autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor stabileşte lista
siturilor de importanţă comunitară şi a ariilor de
protecţie specială avifaunistică, pe care o transmite Comisiei
Europene.
#B
(4) Zonele şi siturile naturale care
īntrunesc criteriile de sit al patrimoniului natural universal, zonă
umedă de importanţă internaţională, geoparc,
rezervaţie a biosferei şi ariile speciale de conservare dobāndesc
acest regim conform procedurii prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b),
pe baza documentaţiei solicitate de organismele internaţionale autorizate
şi cu condiţia recunoaşterii lor prealabile de către aceste
organisme.
(5) Propunerea de instituire a regimului de
arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1)
lit. a) - c) se face pe baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
(6) Propunerea de instituire a regimului de
arie naturală protejată pentru cazurile prevăzute la alin. (1)
lit. d) se bazează pe o documentaţie ştiinţifică ce se
īnaintează la consiliile judeţene sau locale, după caz, īn
vederea analizei şi luării hotărārii de declarare.
#M4
ART. 9
Pentru urgentarea măsurilor de
protecţie şi conservare ce se impun, regimul de arie naturală
protejată din categoriile prevăzute la art.
5 alin. (1) lit. a) şi b), precum şi pentru ariile
speciale de conservare şi ariile de protecţie specială
avifaunistică prevăzute la art. 5
alin. (1) lit. c) se poate institui, cu caracter provizoriu, īn baza
documentaţiei prevăzute la art. 11
alin. (1), (3) şi (5), prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, pānă la declarare, conform prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă.
#M4
ART. 10
Modul de constituire a ariilor naturale
protejate va lua īn considerare interesele comunităţilor locale,
īncurajāndu-se menţinerea practicilor şi cunoştinţelor
tradiţionale locale īn valorificarea acestor resurse īn beneficiul
comunităţilor locale.
#B
ART. 11
(1) Documentaţia necesară īn
vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes
naţional trebuie să cuprindă:
a) studiul de fundamentare
ştiinţifică;
#M4
b) documentaţia cartografică cu
limitele ariei naturale protejate, cu evidenţierea categoriilor de
folosinţă a terenurilor;
b^1) suprafaţa şi situaţia
juridică a terenurilor, cu precizarea proprietarilor la data
īnfiinţării ariei;
b^2) hotărārile consiliului comunal,
orăşenesc, municipal sau judeţean, după caz, de avizare a
suprafeţei administrative ce va urma să facă parte din aria
naturală protejată;
#B
c) avizul Academiei Romāne.
#M4
(2) Normativul de conţinut al
documentaţiei necesare īn vederea instituirii regimului de arie
naturală protejată de interes naţional se stabileşte de
către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor şi se aprobă prin ordin al
conducătorului acesteia, īn termen de 90 de zile de la data intrării
īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(3) Documentaţia necesară īn
vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes
comunitar trebuie să cuprindă:
a) Formularul Standard Natura 2000,
stabilit de Comisia Europeană prin Decizia 97/266/CE şi aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi
gospodăririi apelor nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului
Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare a
acestuia;
b) avizul Academiei Romāne.
(4) Formularul Standard Natura 2000,
prevăzut la alin. (3) lit. a) se poate modifica şi completa prin
ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor
Comisiei Europene.
(5) Documentaţia necesară īn
vederea instituirii regimului de arie naturală protejată de interes
internaţional trebuie să cuprindă:
a) fundamentarea ştiinţifică
a sitului patrimoniului natural universal, a zonei umede de
importanţă internaţională, a geoparcului sau a
rezervaţiei biosferei, după caz;
b) documentul prin care se atestă
recunoaşterea zonei ca arie naturală protejată de interes
internaţional de către organismele internaţionale autorizate;
c) avizul Academiei Romāne.
(6) Normativul de conţinut standard
necesar īn vederea fundamentării ştiinţifice a instituirii
regimului de arie naturală protejată de interes internaţional
stabilite de către organismele internaţionale autorizate se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, īn termen de 90
de zile de la data intrării īn vigoare a legii de aprobare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
(7) Normativul de conţinut standard
prevăzut la alin. (6) se poate modifica şi completa prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, pe baza recomandărilor
organismelor internaţionale autorizate.
#B
ART. 12
(1) Īn momentul primirii documentaţiei
necesare instituirii regimului de arie naturală protejată,
autorităţile competente pentru protecţia mediului trebuie
să īnştiinţeze deţinătorii şi administratorii de
terenuri şi să iniţieze consultări cu toţi factorii
interesaţi.
(2) Pānă la finalizarea procedurii de
instituire a regimului de protecţie a ariilor naturale protejate,
deţinătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de
destinaţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta măsurile de
protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu
de autorităţile competente pentru protecţia mediului, īn
condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă.
ART. 13
Rezervaţiile ştiinţifice,
parcurile naţionale, monumentele naturii, rezervaţiile naturale
şi parcurile naturale, ariile speciale de protecţie
avifaunistică, precum şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural,
cu regim de protecţie şi conservare dobāndit pānă la intrarea īn
vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, prin legi sau prin
alte acte cu caracter normativ emise de autorităţile
administraţiei publice centrale sau locale, īşi păstrează
acelaşi regim.
#M4
ART. 14
(1) *** Abrogat
(2) Coridoarele ecologice se stabilesc pe
baza unor studii de specialitate şi sunt desemnate prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Romāne.
(3) Tipologia coridoarelor ecologice,
precum şi normativul de conţinut al documentaţiei necesare īn
vederea desemnării coridoarelor ecologice se stabilesc prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor.
(4) Măsurile de management pentru
menţinerea funcţiilor coridoarelor ecologice se stabilesc prin
ordinul prevăzut la alin. (3).
#M4
ART. 15
Ariile naturale protejate şi
coridoarele ecologice vor fi evidenţiate īn mod obligatoriu de către
Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate
Imobiliară īn planurile naţionale, zonale şi locale de amenajare
a teritoriului şi de urbanism, īn planurile cadastrale şi īn
cărţile funciare, precum şi de către autoritatea
publică centrală pentru agricultură, īn sistemul informatic de
identificare a parcelelor (LPIS).
#M4
SECŢIUNEA a
3-a
Administrarea reţelei naţionale
de arii naturale protejate
#B
ART. 16
(1) Ansamblul ariilor naturale protejate,
desemnate conform prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă,
conform categoriilor definite īn anexa nr. 1,
constituie reţeaua naţională de arii naturale protejate.
#M4
(2) Administrarea rezervaţiilor biosferei,
a parcurilor naţionale, a parcurilor naturale şi, după caz, a
geoparcurilor, a siturilor patrimoniului natural universal, a zonelor umede de
importanţă internaţională, a siturilor de
importanţă comunitară, a ariilor speciale de conservare şi
a ariilor de protecţie specială avifaunistică se realizează
de către structuri de administrare special constituite, cu personalitate
juridică.
(3) Rezervaţiile
ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi,
după caz, geoparcurile, siturile patrimoniului natural universal, zonele
umede de importanţă internaţională, siturile de
importanţă comunitară, ariile speciale de conservare şi
ariile de protecţie specială avifaunistică care nu necesită
structuri de administrare special constituite se administrează prin
preluare īn custodie, potrivit art. 18
alin. (4).
#B
(4) Modalităţile de administrare
a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale patrimoniului natural,
puse sub regim special de protecţie şi conservare, se stabilesc
avāndu-se īn vedere:
a) categoria ariei naturale protejate;
#M4
b) īntinderea ariei naturale protejate
şi complexitatea obiectivelor de management;
c) capacitatea ştiinţifică
şi tehnică şi posibilităţile financiare necesare
atingerii obiectivelor de conservare.
#B
ART. 17
(1) Responsabilităţile de
administrare a ariilor naturale protejate şi a altor bunuri ale
patrimoniului natural, puse sub regim special de protecţie şi
conservare, revin:
#M4
a) autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi pădurilor, pentru ariile naturale
protejate, declarate prin lege, prin hotărāre a Guvernului sau prin ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor;
#B
b) Administraţiei Rezervaţiei
Biosferei "Delta Dunării" pentru Rezervaţia Biosferei
"Delta Dunării";
c) autorităţilor
administraţiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate
prin hotărāri ale acestora.
#M4
(2) *** Abrogat
(3) *** Abrogat
#M4
ART. 18
(1) Administrarea ariilor naturale
protejate şi a celorlalte bunuri ale patrimoniului natural aflate īn
reţeaua naţională de arii naturale protejate se face, potrivit
legii, prin:
a) structuri de administrare special
constituite, cu personalitate juridică, īn subordinea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
b) structuri de administrare special
constituite, cu personalitate juridică şi aflate īn subordinea unor
regii autonome, companii şi societăţi comerciale naţionale,
autorităţi ale administraţiei publice locale, servicii
descentralizate ale administraţiei publice centrale, instituţii
ştiinţifice de cercetare şi de īnvăţămānt din
sectorul public şi privat, muzee, organizaţii neguvernamentale,
constituite potrivit legii şi aflate īn coordonarea metodologică a
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
c) structuri de administrare constituite īn
baza unor parteneriate publice sau public-private de comanagement, īn care
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor, prin direcţia de specialitate ori prin instituţiile
subordonate, este parteneră la funcţionarea structurilor de
administrare;
d) persoane fizice şi juridice care au
calitatea de custode şi se află īn coordonarea metodologică a
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
e) instituţii din subordinea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, delegate special īn acest scop, pentru rezervaţiile
ştiinţifice, rezervaţiile naturale, monumentele naturii şi,
după caz, geoparcurile, siturile de importanţă comunitară,
ariile speciale de conservare, ariile de protecţie specială
avifaunistică şi celelalte bunuri ale patrimoniului natural supuse
unui regim special de protecţie şi care nu au fost preluate īn
custodie;
f) Administraţia Rezervaţiei
Biosferei "Delta Dunării", aflată īn subordinea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, pentru Rezervaţia Biosferei "Delta
Dunării".
#B
(2) Īn cazul rezervaţiilor
ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii,
siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de
conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi
ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de
protecţie, care nu sunt cuprinse īn perimetrele rezervaţiilor
biosferei, ale parcurilor naţionale sau ale parcurilor naturale,
administrarea se poate asigura prin oricare dintre modalităţile
prevăzute la alin. (1), după caz.
(3) Īn cazul rezervaţiilor
ştiinţifice, rezervaţiilor naturale, monumentelor naturii,
siturilor de importanţă comunitară, ariilor speciale de
conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi
ale celorlalte bunuri ale patrimoniului natural supuse unui regim special de protecţie,
care sunt cuprinse total sau parţial īn perimetrele rezervaţiilor
biosferei, ale parcurilor naţionale şi ale parcurilor naturale,
administrarea se asigură de către structurile de administrare ale
acestora.
#M4
(4) Modul de atribuire a administrării,
respectiv a custodiei ariilor naturale protejate se stabileşte printr-o
metodologie care se elaborează de autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor şi se aprobă
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor.
#B
ART. 19
(1) Structurile de administrare special
constituite au personalitate juridică şi se stabilesc pentru
asigurarea administrării ariilor naturale protejate, potrivit prevederilor
art. 18 alin. (1) lit. a) şi b).
(2) Pe lāngă structurile de
administrare special constituite se īnfiinţează consilii consultative
de administrare, alcătuite din reprezentanţi ai instituţiilor,
organizaţiilor economice, organizaţiilor neguvernamentale,
autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin
cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese īn perimetrul ori īn
vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi
interesate īn aplicarea măsurilor de protecţie, īn conservarea
şi dezvoltarea durabilă a zonei.
#M4
(3) Componenţa şi regulamentul de
organizare şi funcţionare a consiliilor consultative de administrare
se propun de către administraţia ariei naturale protejate şi se
aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
#B
(4) Structurile de administrare special
constituite sunt īndrumate de un consiliu ştiinţific, cu rol de
autoritate ştiinţifică, pe teritoriul ariei naturale protejate.
#M4
(5) Componenţa consiliilor
ştiinţifice se propune de către administraţia ariilor
naturale protejate, cu avizul Academiei Romāne, şi se aprobă de
către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor, iar regulamentul de organizare şi
funcţionare a consiliilor ştiinţifice se stabileşte, cu
avizul Academiei Romāne, prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, īn mod unitar pentru toate ariile naturale protejate.
(6) Evaluarea managementului ariilor
naturale protejate care au structuri de administrare special constituite se
face cel puţin o dată pe an de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza
rapoartelor īntocmite de structurile de administrare şi avizate de
consiliile ştiinţifice.
#M4
ART. 20
(1) Custozi pot fi persoane fizice sau
juridice care au calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a
stabili şi aplica măsurile de protecţie şi conservare a
bunurilor īncredinţate, conform convenţiei de custodie.
#B
(2) Calitatea de custode se stabileşte
prin īncheierea de convenţii īntre părţi, conform legii, īn care
se stipulează obligaţiile şi drepturile acestora. Convenţia
de custodie şi legitimaţia de custode reprezintă documente
valabile īn faţa autorităţilor publice şi a altor persoane
interesate.
#M4
(3) Modalitatea īncheierii
convenţiilor de custodie şi eliberarea legitimaţiilor de custode
sunt īn competenţa de reglementare a autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
#M4
ART. 21
(1) Planurile de management şi
regulamentele ariilor naturale protejate care au structuri de administrare
special constituite se elaborează de către administratorii acestora,
prin consultarea consiliilor consultative de administrare, se avizează de
către consiliile ştiinţifice şi se aprobă prin
hotărāre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Īn cazul īn
care nu există administratori sau īn situaţia īn care planurile de
management sunt elaborate īn cadrul unor proiecte cu finanţare
naţională/europeană, acestea pot fi elaborate şi de
către alte entităţi, urmānd să fie īnsuşite de
către administratori/custozi īn procesul elaborării şi, respectiv,
al aprobării acestora.
(2) Pentru ariile naturale protejate care
nu necesită structuri de administrare special constituite, planurile de
management şi regulamentele se elaborează de către custozii
acestora, se avizează de către Agenţia Naţională
pentru Protecţia Mediului/structurile din subordinea acesteia, după caz,
şi se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, cu
avizul autorităţilor publice centrale interesate. Īn cazul īn care nu
există custozi sau īn situaţia īn care planurile de management sunt elaborate
īn cadrul unor proiecte cu finanţare naţională/europeană,
acestea pot fi elaborate şi de alte entităţi, urmānd să fie
īnsuşite de către custozi, īn procesul elaborării şi,
respectiv, al aprobării acestora.
(3) Măsurile prevăzute īn
planurile de management ale ariilor naturale protejate se elaborează
astfel īncāt să ţină cont de condiţiile economice, sociale
şi culturale ale comunităţilor locale, precum şi de
particularităţile regionale şi locale ale zonei, prioritate
avānd īnsă obiectivele de management ale ariei naturale protejate.
(4) Respectarea planurilor de management
şi a regulamentelor este obligatorie pentru administratorii ariilor
naturale protejate, pentru autorităţile care reglementează
activităţi pe teritoriul ariilor naturale protejate, precum şi
pentru persoanele fizice şi juridice care deţin sau care
administrează terenuri şi alte bunuri şi/sau care
desfăşoară activităţi īn perimetrul şi īn
vecinătatea ariei naturale protejate.
(5) Planurile de amenajare a teritoriului,
cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi
orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria
naturală protejată vor fi armonizate de către
autorităţile emitente cu prevederile planului de management.
(6) Autorităţile locale şi
naţionale cu competenţe şi responsabilităţi īn
reglementarea activităţilor din ariile naturale protejate sunt
obligate să instituie, de comun acord cu administratorii ariilor naturale
protejate şi, după caz, cu autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor, măsuri speciale
pentru conservarea sau utilizarea durabilă a resurselor naturale din
ariile naturale protejate, conform prevederilor planurilor de management.
(7) Ariile naturale protejate de interes
comunitar sunt create pentru impunerea unor măsuri speciale īn vederea
conservării unor habitate naturale şi/sau specii sălbatice de
interes comunitar. Īn cazul suprapunerii ariilor naturale protejate de interes
comunitar cu ariile naturale protejate de interes naţional, se va realiza
un singur plan de management integrat, ţinānd cont de respectarea
categoriei celei mai restrictive arii naturale protejate īn zonele de
suprapunere.
#M4
ART. 22
(1) Zonarea internă a parcurilor
naţionale şi naturale se face prin planul de management, care este
aprobat de autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor, prin definirea şi delimitarea, după
caz, a zonelor de protecţie strictă, a zonelor de protecţie
integrală, a zonelor-tampon şi a zonelor de dezvoltare durabilă
a activităţilor umane. Termenul pentru elaborarea planului de
management este de maximum 2 ani de la semnarea contractului de administrare.
(2) Zonele cu protecţie strictă
sunt zonele din parcurile naţionale şi naturale, de mare
importanţă ştiinţifică, ce cuprind atāt
rezervaţii ştiinţifice, cāt şi zone sălbatice īn care
nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte
redus.
(3) Īn zonele prevăzute la alin. (2)
se interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane,
cu excepţia activităţilor de cercetare, educaţie
ecologică, activităţi de ecoturism, cu limitările descrise
īn planurile de management.
(4) Zonele de protecţie integrală
cuprind cele mai valoroase bunuri ale patrimoniului natural din interiorul
parcurilor naţionale şi naturale.
#B
(5) Īn zonele prevăzute la alin. (4)
sunt interzise:
a) orice forme de exploatare sau utilizare
a resurselor naturale, precum şi orice forme de folosire a terenurilor,
incompatibile cu scopul de protecţie şi/sau de conservare;
b)
activităţile de construcţii-investiţii, cu excepţia
celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau
activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor
destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor
calamităţi naturale.
#M4
(6) Prin excepţie de la prevederile
alin. (5), īn zonele de protecţie integrală, īn afara perimetrelor
rezervaţiilor ştiinţifice, se pot desfăşura
următoarele activităţi:
#B
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care
nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a
pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale
domestice, proprietatea membrilor comunităţilor care deţin
păşuni sau care deţin dreptul de utilizare a acestora īn orice
formă recunoscută prin legislaţia naţională īn
vigoare, pe suprafeţele, īn perioadele şi cu speciile şi
efectivele avizate de administraţia parcului, astfel īncāt să nu fie
afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună
prezente;
d) localizarea şi stingerea
operativă a incendiilor;
#M4
e) *** Abrogată
f) intervenţiile īn scopul
reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu
avizul administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, şi aprobate de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
g) acţiunile de īnlăturare a
efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, īn baza hotărārii consiliului ştiinţific, cu
aprobarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului
şi pădurilor. Īn cazul īn care calamităţile afectează
suprafeţe de pădure, acţiunile de īnlăturare a efectelor
acestora se fac cu avizul administraţiei, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, şi cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
#B
h) acţiunile de prevenire a
īnmulţirii īn masă a dăunătorilor forestieri, care nu
necesită extrageri de arbori, şi acţiunile de monitorizare a
acestora;
#M4
i) acţiunile de combatere a
īnmulţirii īn masă a dăunătorilor forestieri, care
necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, īn cazul īn care
apar focare de īnmulţire, cu avizul administraţiei, īn baza
hotărārii consiliului ştiinţific, cu aprobarea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor.
#B
(7) Zonele-tampon, īn parcurile
naţionale denumite zone de conservare durabilă şi īn parcurile
naturale denumite zone de management durabil, nu se includ īn zonele cu
protecţie integrală, strictă sau de dezvoltare durabilă a
activităţilor umane şi care fac trecerea īntre zonele cu
protecţie integrală şi cele de dezvoltare durabilă.
#M4
(7^1) Īn zonele-tampon, respectiv īn zonele
de conservare durabilă şi de management durabil este interzisă
realizarea de construcţii noi, cu excepţia celor ce servesc strict
administrării ariei naturale protejate sau activităţilor de
cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării
siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi
naturale.
#B
(8) Īn zonele de conservare durabilă
se pot desfăşura următoarele activităţi:
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care
nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a
pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat pe suprafeţele,
īn perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de
administraţia parcului natural, astfel īncāt să nu fie afectate
habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente;
d) localizarea şi stingerea
operativă a incendiilor;
#M4
e) intervenţiile pentru
menţinerea habitatelor īn vederea protejării anumitor specii, grupuri
de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul administraţiei
ariei naturale protejate, īn baza hotărārii consiliului
ştiinţific, a planului de acţiune provizoriu, elaborat şi
valabil pānă la intrarea īn vigoare a planului de management;
f) intervenţiile īn scopul
reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu
avizul administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
g) acţiunile de īnlăturare a
efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, īn baza hotărārii consiliului ştiinţific
şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor. Īn cazul īn care
calamităţile afectează suprafeţe de pădure,
acţiunile de īnlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul
administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
h) activităţile de protecţie
a pădurilor, acţiunile de prevenire a īnmulţirii īn masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului
lemnos din pădure īn cantităţi care depăşesc
prevederile amenajamentelor, se fac cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, īn baza hotărārii consiliului ştiinţific
şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor;
#B
i) activităţi tradiţionale
de utilizare a unor resurse regenerabile, īn limita capacităţii
productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus,
precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale,
cu respectarea normativelor īn vigoare. Acestea se pot desfăşura
numai de către persoanele fizice sau juridice care
deţin/administrează terenuri īn interiorul parcului sau de
comunităţile locale, cu acordul administraţiei ariei naturale
protejate;
j)
lucrări de īngrijire şi conducere a arboretelor, lucrări
speciale de conservare cu accent pe promovarea regenerării naturale
şi fără extragerea lemnului mort, cu excepţia cazurilor īn
care se manifestă atacuri de dăunători ai pădurii ce se pot
extinde pe suprafeţe īntinse, īn primul rānd de parcele īntregi limitrofe
zonelor cu protecţie strictă sau integrală, īn restul
zonei-tampon fiind permisă aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul
tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul
tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau īn margine de masiv cu
perioada de regenerare de minimum 10 ani. Tratamentele silvice se vor aplica cu
restricţii impuse de planurile de management al parcurilor şi de
ghidurile de gospodărire a pădurilor īn arii protejate;
#M4
k) activităţi tradiţionale
de utilizare a resurselor regenerabile, prin introducerea de tehnologii cu
impact redus.
#B
(9) Īn zonele de management durabil se pot
desfăşura următoarele activităţi:
a) ştiinţifice şi educative;
b) activităţi de ecoturism care
nu necesită realizarea de construcţii-investiţii;
c) utilizarea raţională a
pajiştilor pentru cosit şi/sau păşunat numai cu animale
domestice, de către proprietarii care deţin păşuni sau care
deţin dreptul de utilizare a acestora īn orice formă recunoscută
prin legislaţia naţională īn vigoare, pe suprafeţele, īn
perioadele şi cu speciile şi efectivele avizate de administraţia
parcului, astfel īncāt să nu fie afectate habitatele naturale şi
speciile de floră şi faună prezente;
d) localizarea şi stingerea
operativă a incendiilor;
#M4
e) intervenţiile pentru
menţinerea habitatelor īn vederea protejării anumitor specii, grupuri
de specii sau comunităţi biotice care constituie obiectul
protecţiei, cu aprobarea planului de acţiune provizoriu de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor, cu avizul administraţiei ariei naturale protejate, īn baza
hotărārii consiliului ştiinţific şi valabil pānă la
intrarea īn vigoare a planului de management;
f) intervenţiile īn scopul
reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu
avizul administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, aprobate de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor;
g) acţiunile de īnlăturare a
efectelor unor calamităţi, cu avizul administraţiei ariei
naturale protejate, īn baza hotărārii consiliului ştiinţific
şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor. Īn cazul īn care
calamităţile afectează suprafeţe de pădure,
acţiunile de īnlăturare a efectelor acestora se fac cu avizul
administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific, aprobate ulterior de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor;
h) activităţile de protecţie
a pădurilor, acţiunile de prevenire a īnmulţirii īn masă a
dăunătorilor forestieri, care necesită evacuarea materialului
lemnos din pădure īn cantităţi care depăşesc
prevederile amenajamentelor, īn baza hotărārii consiliului
ştiinţific şi, ulterior, cu aprobarea autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor;
#B
i) activităţi tradiţionale
de utilizare a unor resurse regenerabile, īn limita capacităţii
productive şi de suport a ecosistemelor, prin tehnologii cu impact redus,
precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante
medicinale, cu respectarea normativelor īn vigoare. Acestea se pot
desfăşura numai de persoanele fizice şi juridice care
deţin/administrează terenuri īn interiorul parcului sau de
comunităţile locale, cu aprobarea administraţiei ariei naturale
protejate;
j) activităţi tradiţionale
de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor,
precum şi alte activităţi tradiţionale efectuate de
comunităţile locale;
k) lucrări de īngrijire şi
conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
l) aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul
tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul
tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau īn margine de masiv,
tratamentul tăierilor succesive clasice sau īn margine de masiv,
tratamentul tăierilor īn crāng, īn salcāmete şi īn zăvoaie de
plop şi salcie. Īn cazul arboretelor de plop euramerican se poate aplica
şi tratamentul tăierilor rase īn parchete mici, iar īn arboretele de
molid, tăieri rase pe parcelele de maximum 1 ha;
#M4
m) activităţi de vānătoare
cu avizarea cotelor de recoltă şi a acţiunilor de vānătoare
de către administratorul ariei naturale protejate. Avizarea cotelor de
recoltă de către administratorul ariei naturale protejate se face īn
baza hotărārii consiliului ştiinţific;
#B
n) activităţi de pescuit sportiv.
(10) Zone de dezvoltare durabilă a
activităţilor umane sunt zonele īn care se permit
activităţi de investiţii/dezvoltare, cu prioritate cele de
interes turistic, dar cu respectarea principiului de utilizare durabilă a
resurselor naturale şi de prevenire a oricăror efecte negative
semnificative asupra biodiversităţii.
(11) Īn zonele de dezvoltare durabilă
se pot desfăşura următoarele activităţi, cu
respectarea prevederilor din planurile de management:
a) activităţi de vānătoare,
īn zonele de dezvoltare durabilă din parcurile naturale;
b) activităţi tradiţionale
de cultivare a terenurilor agricole şi de creştere a animalelor;
c) activităţi de pescuit sportiv,
industrial şi piscicultură;
d) activităţi de exploatare a
resurselor minerale neregenerabile, dacă această posibilitate este
prevăzută īn planul de management al parcului şi dacă
reprezintă o activitate tradiţională;
e) lucrări de īngrijire şi
conducere a arboretelor şi lucrări de conservare;
f) aplicarea de tratamente silvice care
promovează regenerarea pe cale naturală a arboretelor: tratamentul
tăierilor de transformare spre grădinărit, tratamentul
tăierilor grădinărite şi cvasigrădinărite,
tratamentul tăierilor progresive clasice sau īn margine de masiv,
tratamentul tăierilor succesive clasice ori īn margine de masiv,
tratamentul tăierilor īn crāng īn salcāmete şi zăvoaie de plop
şi salcie. Īn zonele de dezvoltare durabilă din parcurile
naţionale se pot aplica tratamentul tăierilor rase īn arboretele de
molid pe suprafeţe de maximum 1 ha, precum şi tratamentul tăierilor
rase īn parchete mici īn arboretele de plop euramerican. Īn zonele de
dezvoltare durabilă din parcurile naturale se poate aplica şi
tratamentul tăierilor rase īn parchete mici īn arboretele de molid pe
suprafeţe de maximum 1 ha şi plop euramerican;
g) activităţi specifice modului
de producţie ecologic de cultivare a terenului agricol şi
creşterea animalelor, īn conformitate cu legislaţia specifică
din sistemul de agricultură ecologică;
h) alte activităţi
tradiţionale efectuate de comunităţile locale;
#M4
i) activităţi de construcţii/investiţii,
cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate pentru fiecare obiectiv,
conforme planurilor de urbanism legal aprobate.
#M4
ART. 23
(1) Īn rezervaţiile
ştiinţifice sunt interzise orice activităţi umane, cu
excepţia activităţilor de cercetare, cu limitările descrise
īn planurile de management, cu acordul Academiei Romāne şi al
administratorului ariei naturale protejate.
(2) Īn rezervaţiile naturale nu sunt
permise activităţi de utilizare a resurselor naturale. Prin excepţie,
sunt permise numai acele intervenţii care au drept scopuri protejarea,
promovarea şi asigurarea continuităţii existenţei
obiectivelor pentru care au fost constituite, precum şi unele
activităţi de valorificare durabilă a anumitor resurse naturale.
#B
ART. 24
(1) Amenajamentele silvice ale
unităţilor de producţie/proprietăţilor ce intră
īn componenţa ariilor naturale protejate vor fi revizuite īn mod
obligatoriu īn termen de 12 luni de la aprobarea planurilor de management.
Pānă la revizuirea amenajamentelor silvice nu se vor aplica de către
administratorii fondului forestier din acestea decāt acele prevederi care sunt
conforme legislaţiei specifice ariilor naturale protejate şi
planurilor de management īn vigoare.
(2) Planurile de dezvoltare pentru zonele
incluse īn arii naturale protejate se modifică de către
autorităţile responsabile īn conformitate cu prevederile planurilor
de management, respectiv cu obiectivele de conservare a ariilor naturale
protejate care nu dispun de plan de management.
ART. 25
Evaluarea managementului ariilor naturale
protejate se face cel puţin o dată pe an, pe baza monitorizării
şi controalelor efectuate īn teren de către autorităţile
competente pentru protecţia mediului.
#M4
ART. 26
(1) Pentru terenurile din arii naturale
protejate deţinute īn regim de proprietate privată sau concesionate,
proprietarii ori concesionarii vor primi compensaţii pentru respectarea
prevederilor restrictive din planul de management al ariei naturale protejate
ori pentru măsurile de conservare instituite potrivit alin. (2).
Modalitatea de solicitare, de calcul şi de acordare a compensaţiilor
se stabileşte prin hotărāre a Guvernului, iniţiată de
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor, īn termen de 90 de zile de la data intrării īn vigoare a
legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
Compensaţiile se vor acorda īncepānd cu data intrării īn vigoare a
legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(2) Pānă la aprobarea planurilor de
management, potrivit prevederilor art. 21
alin. (1) şi (2), administratorii ariilor naturale protejate respective au
obligaţia să stabilească un set de măsuri de conservare,
pentru care este necesară acordarea de compensaţii, şi să
transmită aceste informaţii autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi pădurilor, īn termen de 6 luni de
la preluarea administrării ariei naturale protejate.
#B
(3) Proprietarii de terenuri extravilane
situate īn arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare
sunt scutiţi de plata impozitului pe teren.
#M4
(4) Scutirea de la plata impozitului pe
teren se acordă īn baza unei confirmări emise de administraţia
ariei naturale protejate sau de autoritatea publică centrală pentru
protecţia mediului şi pădurilor.
#B
(5) Pentru unele bunuri floristice şi
faunistice ale patrimoniului natural, existente īn grădini şi īn
parcuri de agrement, īn grădini zoologice, precum şi īn colecţii
muzeistice, ca bunuri ale patrimoniului natural floristic, faunistic, geologic,
paleontologic, mineralogic şi de altă natură, măsurile
necesare de protecţie şi conservare vor fi luate de către
administratorii sau deţinătorii acestora.
#M4
ART. 27
(1) Scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei
naturale protejate de interes naţional/internaţional, cu
excepţia celor aflate īn zonele de dezvoltare durabilă, se poate face
numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale,
asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor
şi animalelor sau pentru obiectivele destinate cercetării
ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale
protejate.
(2) Pentru orice plan sau proiect care
necesită scoaterea definitivă ori temporară din circuitul
agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate de interes
comunitar, care nu se suprapune cu alte categorii de arii naturale protejate,
aceasta se face cu respectarea prevederilor art.
28.
(3) Scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei
naturale protejate, conform prevederilor alin. (1), se face de către
autoritatea publică centrală pentru agricultură sau, după
caz, de către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor, īn baza actelor de reglementare emise de
autorităţile competente pentru protecţia mediului.
(4) Pentru protecţia patrimoniului
natural şi a peisajului, autorităţile administraţiei
publice centrale cu responsabilităţi īn domeniul amenajării
teritoriului, urbanismului, mediului şi dezvoltării durabile
elaborează un regulament-cadru de urbanism pentru Rezervaţia
Biosferei "Delta Dunării", care se aprobă prin
hotărāre a Guvernului.
#M4
ART. 28
(1) Sunt interzise activităţile
din perimetrele ariilor naturale protejate de interes comunitar care pot
să genereze poluarea sau deteriorarea habitatelor, precum şi
perturbări ale speciilor pentru care au fost desemnate ariile respective,
atunci cānd aceste activităţi au un efect semnificativ, avānd īn
vedere obiectivele de protecţie şi conservare a speciilor şi
habitatelor. Pentru protejarea şi conservarea păsărilor
sălbatice, inclusiv a celor migratoare, sunt interzise
activităţile din afara ariilor naturale protejate care ar produce
poluarea sau deteriorarea habitatelor.
(2) Orice plan sau proiect care nu are o
legătură directă ori nu este necesar pentru managementul ariei
naturale protejate de interes comunitar, dar care ar putea afecta īn mod
semnificativ aria, singur sau īn combinaţie cu alte planuri ori proiecte,
este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale asupra ariei
naturale protejate de interes comunitar, avāndu-se īn vedere obiectivele de
conservare a acesteia.
(3) Ghidul metodologic privind evaluarea
adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra
ariilor naturale protejate de interes comunitar, precum şi
competenţele de emitere a avizului Natura 2000 se aprobă prin ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia
mediului şi pădurilor.
(4) Īn cazul planurilor sau proiectelor
care se supun evaluării de mediu ori evaluării impactului asupra
mediului, evaluarea adecvată a efectelor potenţiale asupra ariei
naturale protejate de interes comunitar este parte integrantă din acestea.
(5) Īn urma evaluării adecvate,
autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite avizul Natura
2000 sau decizia de respingere a proiectului ori a planului. Īn situaţiile
prevăzute la alin. (4), autoritatea competentă pentru protecţia
mediului emite avizul de mediu sau decizia de respingere a solicitării de
aviz de mediu ori, după caz, acordul de mediu sau decizia de respingere a
solicitării de acord de mediu, aceste documente incluzānd concluziile
evaluării adecvate.
(6) Acordul de mediu, avizul de mediu sau
avizul Natura 2000, după caz, pentru proiectele şi/sau planurile
prevăzute la alin. (2) se emite numai dacă proiectul sau planul nu
afectează īn mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective
şi după consultarea publicului, īn conformitate cu legislaţia īn
domeniu.
(7) Prin excepţie de la prevederile
alin. (6), īn cazul īn care evaluarea adecvată relevă efecte negative
semnificative asupra ariei naturale protejate şi, īn lipsa unor
soluţii alternative, planul sau proiectul trebuie totuşi realizat din
considerente imperative de interes public major, inclusiv de ordin social ori
economic, autoritatea competentă pentru protecţia mediului emite
acordul de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000, după caz, numai
după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja
coerenţa globală a reţelei "Natura 2000".
(8) Īn situaţiile prevăzute la
alin. (7), autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor informează Comisia Europeană despre
măsurile compensatorii adoptate.
(9) Īn situaţia īn care siturile
incluse īn reţeaua "Natura 2000", identificate conform
legislaţiei īn vigoare, adăpostesc un tip de habitat natural
prioritar şi/sau o specie prioritară, singurele considerente care pot
fi invocate pentru emiterea acordului de mediu, avizului de mediu sau avizului
Natura 2000, după caz, sunt cele privind:
a) sănătatea sau siguranţa
publică;
b) anumite consecinţe benefice de
importanţă majoră pentru mediu;
c) alte motive imperative de interes public
major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei
Europene.
(10) Īn procedura de emitere a actelor de
reglementare pentru planuri, proiecte şi/sau activităţi care pot
afecta semnificativ ariile naturale protejate de interes comunitar, autorităţile
competente pentru protecţia mediului solicită şi ţin seama
de avizul administratorilor, respectiv al custozilor ariilor naturale
protejate.
(11) Administratorii şi custozii
ariilor naturale protejate de interes naţional şi/sau comunitar, īn
vederea luării īn considerare a tuturor aspectelor din teren, vor fi
consultaţi de către autorităţile de mediu competente īn
cadrul etapei de īncadrare de mediu a
proiectelor/planurilor/activităţilor care pot afecta semnificativ
ariile naturale protejate.
#M4
ART. 28^1
Emiterea actelor de reglementare pentru
planuri/proiecte/activităţi īn ariile naturale protejate se
realizează numai cu avizul administratorilor ariilor naturale protejate,
respectiv al custozilor ariilor naturale protejate de interes naţional/internaţional.
#B
ART. 29
(1) Construcţiile, dotările
şi alte amenajări existente īn perimetrul ariilor naturale protejate
legal constituite, realizate din investiţii publice pe terenuri ce
aparţin domeniului public, vor fi destinate, cu prioritate,
activităţilor administrative şi ştiinţifice ale celor
care le asigură managementul, precum şi altor activităţi īn
legătură cu buna administrare.
(2) Īn toate situaţiile īn care
managementul ariilor naturale protejate este realizat prin structuri proprii de
administrare, acestea vor dispune de un sediu administrativ asigurat, cu
prioritate dintre cele prevăzute la alin. (1).
(3) Īn ariile naturale protejate īn care
este permis ecoturismul, construcţiile, dotările şi
amenajările prevăzute la alin. (1) pot fi destinate şi acestui
scop, precum şi activităţilor de educaţie şi instruire
ecologică ce se organizează īn cooperare cu autorităţile
locale, instituţiile de īnvăţămānt şi cu
organizaţiile neguvernamentale angajate īn activităţi de
protecţie şi educaţie ecologică.
#M4
(4) Īn cazul construcţiilor existente
īn ariile naturale protejate, care nu sunt amplasate īn zonele de dezvoltare
durabilă, realizate cu respectarea legislaţiei, se permite
īntreţinerea sau refacerea lor, īn caz de distrugere, fără
posibilitatea extinderii acestora, cu avizul administraţiei ariei naturale
protejate, īn baza hotărārii consiliului ştiinţific.
(5) Sunt permise activităţi
pentru menţinerea īn stare de funcţionare a infrastructurii de
transport public şi a celei de furnizare a utilităţilor publice
existente, realizate cu respectarea prevederilor legale, cu avizul
administraţiei ariei naturale protejate, īn baza hotărārii
consiliului ştiinţific.
#M4
ART. 30
(1) Administratorii ariilor naturale
protejate au obligaţia să evalueze costurile necesare
implementării planurilor de management şi să le comunice
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor.
(2) Resursele financiare necesare bunei
administrări a ariilor naturale protejate de interes internaţional,
comunitar şi naţional se asigură din bugetul
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, fiind destinate pentru implementarea planurilor de management şi/sau
a măsurilor de conservare, precum şi pentru funcţionarea
administraţiilor din subordine.
(3) Pentru completarea resurselor
financiare necesare bunei administrări a ariilor naturale protejate,
administratorii/custozii acestora pot institui un sistem de tarife, ce se
stabileşte de administratorul/custodele ariei naturale protejate şi
se constituie ca venituri proprii pentru sistemul de arii naturale protejate.
(4) Din tarifele prevăzute la alin.
(3), cele instituite pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru
analizarea documentaţiilor şi eliberarea de avize conform legii,
pentru fotografiatul şi filmatul īn scop comercial se avizează de
către autoritatea publică centrală pentru protecţia
mediului şi pădurilor, prin direcţia responsabilă cu
administrarea ariilor naturale protejate, conform prevederilor metodologiei
aprobate prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
(5) Sumele provenite din tarifele
prevăzute la alin. (4) se fac venit la bugetul administraţiei ariei
naturale protejate, pentru realizarea obiectivelor din planul de management.
(6) Pentru siturile "Natura 2000"
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor trebuie să transmită Comisiei Europene costurile
estimate pentru aplicarea măsurilor de conservare a speciilor şi
habitatelor de interes comunitar, īn vederea cofinanţării.
#B
CAP. 3
Conservarea habitatelor naturale şi a
speciilor sălbatice de floră şi faună
ART. 31
(1) Protecţia şi conservarea
habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice de interes comunitar,
cu excepţia păsărilor, existente pe teritoriul Romāniei şi
prevăzute īn anexele nr. 2 şi
3, se fac prin declararea de situri de
importanţă comunitară şi arii speciale de conservare,
selectate şi desemnate īn conformitate cu criteriile stabilite īn anexa nr. 7 şi cu prevederile art. 8 alin. (1) lit. b) şi c) şi
alin. (4).
#M4
(2) Īn vederea protecţiei şi
conservării speciilor de păsări sălbatice prevăzute īn
anexa nr. 3, precum şi a celor
migratoare care apar īn mod regulat şi nu sunt prevăzute īn
această anexă, se declară arii de protecţie specială
avifaunistică, īn conformitate cu prevederile art.
8 alin. (1) lit. b).
(3) Protecţia şi conservarea
habitatelor naturale terestre şi acvatice de interes naţional, precum
şi a speciilor protejate de plante şi animale sălbatice se fac
prin declararea de arii naturale protejate de interes naţional sau prin
aplicarea de măsuri de protecţie īn afara ariilor naturale protejate.
(4) Īn scopul protecţiei şi
conservării speciilor, se elaborează planuri de acţiune
naţionale/regionale pentru fiecare specie, documente care conţin
măsuri de acţiune şi conservare, īn conformitate cu planurile de
acţiune pentru specii, agreate la nivel internaţional/european.
(5) Planurile prevăzute la alin. (4)
se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
#B
ART. 32
(1) Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului stabileşte sistemul de monitorizare a stării
de conservare a habitatelor naturale şi speciilor de floră şi
faună sălbatică de interes comunitar.
(2) Pe baza rezultatelor evaluărilor
stării de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de
floră şi faună sălbatică de interes comunitar, se
poate propune modificarea listei naţionale a siturilor "Natura
2000".
#M4
ART. 33
(1) Pentru speciile de plante şi
animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane, prevăzute īn anexele nr. 4 A şi 4 B, cu excepţia speciilor de
păsări, şi care trăiesc atāt īn ariile naturale protejate,
cāt şi īn afara lor, sunt interzise:
#B
a) orice formă de recoltare,
capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a exemplarelor aflate īn
mediul lor natural, īn oricare dintre stadiile ciclului lor biologic;
b) perturbarea intenţionată īn
cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi de
migraţie;
c) deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din
natură;
d) deteriorarea şi/sau distrugerea
locurilor de reproducere ori de odihnă;
e) recoltarea florilor şi a fructelor,
culegerea, tăierea, dezrădăcinarea sau distrugerea cu
intenţie a acestor plante īn habitatele lor naturale, īn oricare dintre
stadiile ciclului lor biologic;
#M4
f) deţinerea, transportul, vānzarea
sau schimburile īn orice scop, precum şi oferirea spre schimb sau vānzare
a exemplarelor luate din natură, īn oricare dintre stadiile ciclului lor
biologic.
(2) Fără a se aduce atingere
prevederilor art. 33 alin. (3) şi
(4) şi ale art. 38 din prezenta
ordonanţă de urgenţă, precum şi ale art. 17, art. 19
alin. (5), art. 20, 22, 24
şi art. 26 alin. (1) şi (2)
din Legea vānătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr.
407/2006, cu modificările şi completările ulterioare, īn vederea
protejării tuturor speciilor de păsări, inclusiv a celor
migratoare, sunt interzise:
#B
a) uciderea sau capturarea
intenţionată, indiferent de metoda utilizată;
b) deteriorarea, distrugerea şi/sau
culegerea intenţionată a cuiburilor şi/sau ouălor din
natură;
c) culegerea ouălor din natură
şi păstrarea acestora, chiar dacă sunt goale;
#M4
d) perturbarea intenţionată, īn
special īn cursul perioadei de reproducere sau de maturizare, dacă o
astfel de perturbare este relevantă īn contextul obiectivelor prezentei ordonanţe
de urgenţă;
#B
e) deţinerea exemplarelor din speciile
pentru care sunt interzise vānarea şi capturarea;
#M4
f) vānzarea, deţinerea şi/sau
transportul īn scopul vānzării şi oferirii spre vānzare a acestora īn
stare vie ori moartă sau a oricăror părţi ori produse
provenite de la acestea, uşor de identificat.
#B
(3) Speciile de păsări
prevăzute īn anexa nr. 5 C sunt
acceptate la vānătoare, īn afara perioadelor de reproducere şi
creştere a puilor.
(4) Īn cazul speciilor de păsări
migratoare prevăzute īn anexa nr. 5 C,
este interzisă vānarea acestora īn perioada lor de reproducere sau pe
parcursul rutei de īntoarcere spre zonele de cuibărit.
(5) Activităţile prevăzute
la alin. (2) lit. f) nu sunt interzise īn cazul speciilor prevăzute īn anexa nr. 5 D, cu condiţia să fi fost
capturate sau ucise ori obţinute prin mijloace legale.
#M4
(6) Pentru speciile indicate īn anexa nr. 5 E, activităţile
prevăzute la alin. (2) lit. f) pot fi permise īn baza unei
autorizaţii speciale eliberate de către autoritatea publică
centrală pentru protecţia mediului şi pădurilor.
(7) Autorizaţia prevăzută la
alin. (6) se acordă după consultări cu Comisia Europeană,
iar procedura de emitere a acesteia se stabileşte prin ordin al
conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, īn termen de 90 de zile de la
intrarea īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
#B
(8) Pentru asigurarea protecţiei,
managementului şi utilizării durabile a populaţiilor speciilor
de păsări al căror areal natural de distribuţie include
teritoriul Romāniei este necesară realizarea de studii şi
cercetări avānd ca subiect temele prevăzute īn anexa nr. 8.
#M4
ART. 34
(1) Īn vederea protejării habitatelor
naturale şi a speciilor indigene, introducerea de specii alohtone,
intervenţiile asupra speciilor invazive, precum şi reintroducerea
speciilor indigene prevăzute īn anexele nr. 4
A şi 4 B se
reglementează prin ordin al conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, īn
termen de 90 de zile de la data intrării īn vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
#B
(2) Pentru speciile sălbatice alohtone
introduse este obligatorie efectuarea unei evaluări a impactului acestei
introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene,
rezultatele acestor evaluări trebuind să fie transmise pentru
informare Comisiei Europene.
(3) Introducerea speciilor de
păsări sălbatice alohtone se poate face doar după
consultarea prealabilă a Comisiei Europene.
#M4
ART. 35
(1) Autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor reprezintă
autoritatea administrativă desemnată pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului (CE) nr. 338/97 al Consiliului din 9 decembrie 1996 privind
protecţia speciilor faunei şi florei sălbatice prin controlul
comerţului cu acestea, cu modificările şi completările
ulterioare, ale Regulamentului (CEE) nr. 348/81 al Consiliului din 20 ianuarie
1981 privind regimul comun aplicabil importurilor de produse derivate din
cetacee, cu modificările şi completările ulterioare, ale
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea
utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale Regulamentului
(CE) nr. 1.007/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului
din 16 septembrie 2009 privind comerţul cu produse derivate din focă,
cu modificările şi completările ulterioare, precum şi
pentru relaţia cu Comisia Europeană.
#B
(2) Autorităţile
ştiinţifice naţionale desemnate pentru aplicarea prevederilor
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de
floră şi faună sălbatică prin reglementarea
comercializării acestora, cu modificările şi completările
ulterioare, ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 348/81 privind regulile
comune pentru importul produselor din balene sau din alte cetacee, cu
modificările şi completările ulterioare, şi ale
Regulamentului Consiliului (CE) nr. 3.254/91 privind interzicerea
utilizării capcanelor de picior, cu modificările şi
completările ulterioare, sunt, după caz:
a) Academia Romānă;
b) Institutul de Cercetări şi
Amenajări Silvice;
c) Institutul Naţional de
Cercetare-Dezvoltare "Delta Dunării".
#M4
(3) Instrucţiunile de aplicare a
reglementărilor privind protecţia speciilor de floră şi
faună sălbatică şi a altor bunuri ale patrimoniului natural
se aprobă prin ordin comun al conducătorului autorităţii
publice centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor şi
al conducătorului autorităţii publice centrale din domeniul
finanţelor, īn termen de 90 de zile de la intrarea īn vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă.
#M4
ART. 36
(1) Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului organizează sistemul de monitorizare a capturilor
şi uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de păsări,
precum şi ale speciilor prevăzute īn anexele
nr. 4 A şi 4 B.
(1^1) Pe baza informaţiilor
obţinute prin sistemul de monitorizare prevăzut la alin. (1),
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor ia măsuri suplimentare de cercetare sau de conservare,
pentru a se asigura că uciderile ori capturile accidentale nu au un impact
negativ foarte puternic asupra speciilor respective.
(2) Sistemul de monitorizare prevăzut
la alin. (1) se stabileşte prin hotărāre a Guvernului, la propunerea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, īn termen de 90 de zile de la data intrării īn vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
#B
ART. 37
(1) Prelevarea din natură şi
exploatarea exemplarelor de plante şi animale sălbatice
aparţinānd speciilor prevăzute īn anexa
nr. 5, precum şi altor specii cu acelaşi regim de
protecţie se vor face īn condiţii compatibile cu menţinerea
acestor specii īntr-o stare de conservare favorabilă, luāndu-se, după
caz, următoarele măsuri:
a) reglementarea accesului īn anumite zone
şi/sau anumite perioade;
b) interdicţia temporară
şi/sau locală a recoltării şi capturării anumitor
specii;
c) reglementarea perioadelor, a modurilor
şi a mijloacelor de recoltare/capturare;
d) instituirea unui sistem de autorizare a
recoltării/capturării, transportului şi comercializării,
inclusiv stabilirea de cote;
e) īncurajarea cultivării şi
creşterii īn captivitate, īn vederea reducerii presiunii asupra
populaţiilor naturale;
f) evaluarea măsurilor adoptate.
#M4
(2) Pentru capturarea sau uciderea
speciilor de faună sălbatică prevăzute īn anexele nr. 5 A, 5
B, 5 C, 5 D şi 5 E,
precum şi īn cazul aplicării derogărilor prevăzute la art. 38, este interzisă folosirea oricăror
mijloace, sisteme sau metode pentru capturarea ori omorārea pe scară
largă sau neselectivă sau care pot conduce la dispariţia pe plan
local ori la perturbarea gravă a unei specii.
(3) Mijloacele, sistemele sau metodele de
tipul celor avute īn vedere la alin. (2) sunt prevăzute īn anexa nr. 6.
#M4
ART. 38
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 33 şi 37,
se stabilesc derogări, cu condiţia să nu existe o
alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie
īn detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective īntr-o
stare de conservare favorabilă īn arealul lor natural, numai īn
următoarele situaţii:
#B
a) īn interesul protejării faunei
şi florei sălbatice şi al conservării habitatelor naturale;
#M4
b) pentru prevenirea producerii unor daune
importante, īn special asupra culturilor agricole, animalelor domestice,
pădurilor, pescăriilor şi apelor, iar, īn cazul speciilor de
animale, altele decāt păsările, şi pentru prevenirea producerii
unor daune importante asupra altor bunuri;
c) īn interesul
sănătăţii şi securităţii publice, iar, īn
cazul speciilor de animale, altele decāt păsările, şi pentru
alte raţiuni de interes public major, inclusiv de natură socială
sau economică, şi pentru consecinţe benefice de
importanţă majoră pentru mediu;
#B
d) īn scopuri de cercetare
ştiinţifică şi educaţie, de repopulare şi de
reintroducere a acestor specii, precum şi pentru operaţiuni de
reproducere necesare īn acest scop, inclusiv pentru răspāndirea
artificială a plantelor;
#M4
e)
pentru a permite, īn condiţii strict controlate, īntr-o manieră
selectivă şi īntr-o măsură limitată, prinderea sau
deţinerea unui număr limitat şi specificat de exemplare din
anumite specii de păsări sau din speciile prevăzute īn anexele nr. 4 A şi 4 B;
f) īn interesul siguranţei aeriene,
pentru toate speciile de păsări, inclusiv cele migratoare.
(2) Derogările se stabilesc prin ordin
al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, cu avizul Academiei Romāne.
(2^1) Prin excepţie de la prevederile
alin. (2), pentru stabilirea derogărilor care privesc toate speciile de
păsări, precum şi speciile de mamifere prevăzute īn anexele nr. 4 A şi 4 B, este necesar şi avizul conform al
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor.
(2^2) Procedura de stabilire a
derogărilor se aprobă prin ordin al autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
(2^3) Derogările prevăzute la
alin. (2^1) specifică următoarele:
a) speciile care fac obiectul
derogărilor;
b) mijloacele, sistemele sau metodele
autorizate pentru capturare sau sacrificare;
c) condiţiile de risc şi
circumstanţele de timp şi spaţiu sub rezerva cărora pot fi
acordate astfel de derogări;
d) autoritatea īmputernicită să
declare că sunt īndeplinite condiţiile impuse şi să
decidă mijloacele, sistemele sau metodele care pot fi utilizate, īn ce
limite şi de către cine;
e) controalele care trebuie efectuate.
(3) Autoritatea competentă pentru protecţia
mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind derogările aplicate,
după cum urmează:
a) anual, pentru derogările aplicate
speciilor de păsări sălbatice;
b) la fiecare 2 ani, pentru derogările
aplicate speciilor sălbatice prevăzute īn anexa
nr. 4 A.
#B
(4) Rapoartele prevăzute la alin. (3)
vor conţine informaţii privind:
a) speciile care fac obiectul
derogărilor şi motivul derogării, inclusiv natura riscului, cu,
dacă este cazul, indicarea soluţiilor alternative care au fost respinse
şi datelor ştiinţifice de fundamentare;
b) mijloacele, dispozitivele sau metodele
autorizate pentru capturarea sau uciderea speciilor animale şi
motivaţia utilizării acestora;
c) circumstanţele de timp şi de
loc īn care aceste derogări sunt acordate;
d) autoritatea abilitată să
declare şi să controleze dacă sunt īntrunite condiţiile
necesare şi să decidă care mijloace, dispozitive sau metode pot
fi utilizate, īntre ce limite şi prin ce instituţii/servicii şi
ce persoane le vor duce la īndeplinire;
e) măsurile de control aplicate
şi rezultatele obţinute.
ART. 39
(1) Pentru exemplarele cu
dizabilităţi, pui orfani sau exemplarele confiscate ce aparţin
speciilor prevăzute īn anexele nr. 3,
4 A, 4 B,
5 A, 5 B,
5 C, 5 D,
5 E şi īn anexele la Regulamentul
Consiliului (CE) nr. 338/97 privind protecţia speciilor de floră
şi faună sălbatică prin reglementarea comercializării
acestora, cu modificările şi completările ulterioare, se pot īnfiinţa
centre de reabilitare şi/sau īngrijire.
#M4
(2)
Procedura de īnfiinţare a centrelor prevăzute la alin. (1) se
stabileşte prin ordin al autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, īn termen de 120 de zile de la
data intrării īn vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
#B
ART. 40
(1) Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind
implementarea prevederilor Directivei 79/409/CEE, la intervale de 3 ani,
īncepānd cu data de 1 ianuarie 2010.
(2) Autoritatea competentă pentru
protecţia mediului transmite Comisiei Europene rapoarte privind
implementarea prevederilor Directivei 92/43/CEE, la intervale de 6 ani,
īncepānd cu data de 1 ianuarie 2013.
CAP. 4
Conservarea altor bunuri ale patrimoniului
natural
ART. 41
Tipurile geomorfologice deosebite, de
relief pozitiv sau negativ, cum sunt colinele, depresiunile, dolinele,
şeile, văile carstice, ponoarele, izbucurile şi altele, se
conservă īn cadrul ariilor naturale protejate existente sau īn cadrul unor
arii naturale de interes geomorfologic, corespunzător delimitate şi
puse sub regim special de protecţie, potrivit prevederilor art. 8.
ART. 42
(1) Bunurile patrimoniului natural,
respectiv peşteri, depozite fosilifere, formaţiuni geologice,
mineralogice, arbori seculari ori reprezentativi izolaţi şi altele
asemenea, vor fi protejate prin stabilirea unor zone de protecţie
corespunzătoare ca īntindere scopului de conservare a bunurilor naturale,
conform prevederilor art. 8.
(2) Pentru peşteri, zona de protecţie
se stabileşte īn funcţie de caracteristicile şi clasa
peşterii, aşa cum este definită la art.
43 alin. (5), cu avizul Academiei Romāne.
(3) Proprietarii sau administratorii
terenurilor ce cuprind intrări īn peşteri au obligaţia de a
permite accesul spre aceste intrări.
(4) Beneficiarul unei lucrări de
investiţii are obligaţia de a anunţa descoperirea oricărei
peşteri īn frontul unei lucrări miniere sau al unei cariere celei mai
apropiate instituţii abilitate, respectiv administratorului sau custodelui
ariei naturale protejate, agenţiei judeţene pentru protecţia
mediului sau reprezentanţilor autorităţilor administraţiei
publice locale.
ART. 43
(1) Bunurile patrimoniului geologic şi
speologic, ca bunuri naturale ale subsolului, sunt, īn condiţiile legii,
bunuri proprietate publică a statului.
(2) Nominalizarea bunurilor prevăzute
la alin. (1) se face prin hotărāre a Guvernului.
#M4
(3) Peştera este o cavitate
naturală formată īn scoarţa terestră, suficient de
largă şi adāncă īncāt să permită intrarea omului. Prin
extensie, peştera poate fi un sistem care poate avea mai mult de o intrare
şi este format din mai multe galerii, săli, puţuri şi
hornuri. Termenul se aplică şi īn cazul cavităţilor
definite mai sus, care sunt parţial ori complet inundate sau care au fost
deschise prin derocări ori decolmatări.
(4) Peştera reprezintă un
ecosistem unic ale cărui resurse sunt reprezentate de valori de
natură economică (apă, calcar, guano, turism, terapie),
ştiinţifică (structuri geologice şi minerale, forme de
relief subteran, situri paleontologice, arheologice şi istorice,
sedimente, fauna cavernicolă şi specii sălbatice) şi
cultural-educativă (spirituală, religioasă, estetică,
recreaţională şi educativă).
(5) Peşterile se clasifică īn
funcţie de valorile acestora, aşa cum au fost definite la alin. (4),
īn clase de protecţie, după cum urmează:
a) clasa A - peşteri cu sectoare de
valoare excepţională, care, prin interesul ştiinţific sau
unicitatea resurselor, sunt reprezentative pentru patrimoniul speologic
naţional şi internaţional;
b) clasa B - peşteri cu sectoare de
importanţă naţională, care se disting prin mărime,
raritatea resurselor şi prin potenţial turistic;
c) clasa C - peşteri cu sectoare de
importanţă locală, protejate pentru semnificaţia lor
geologică, peisagistică, hidrologică, istorică,
biodiversitate, potenţial turistic sau pentru dimensiunile lor;
d) clasa D - peşteri de dimensiuni
mici sau medii fără o valoare explicită, dar importante pentru
geologia, biodiversitatea şi evoluţia unei regiuni, al căror
spaţiu trebuie conservat şi protejat de poluare sau distrugeri.
(5^1) Clasa unei peşteri va fi
dată de clasa sectorului cu nivelul cel mai ridicat de conservare şi
protecţie, unde clasa A este cea mai ridicată, nivelurile
scăzānd īn ordine alfabetică pānă la clasa D. Īn cazul marilor
reţele subterane, cānd situaţia o cere, spaţiul unei
peşteri poate fi clasificat īn sectoare, care au clase de protecţie
diferită.
(5^2) Pentru īncadrarea/reīncadrarea peşterilor
sau sectoarelor de peşteri īn clasele A, B, C şi D, se constituie,
prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, Comisia Patrimoniului
Speologic, care funcţionează sub coordonarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor, pe baza unui
regulament propriu, parte a ordinului de constituire. Comisia Patrimoniului
Speologic este formată din specialişti ai Institutului de Speologie
"Emil Racoviţă" al Academiei Romāne, ai Federaţiei
Romāne de Speologie şi ai altor instituţii şi organizaţii
naţionale cu competenţe īn domeniul explorării, protecţiei
şi conservării patrimoniului speologic.
(6) Īncadrarea/Reīncadrarea peşterilor
īn clasele A, B, C şi D se face prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, pe baza unor fundamentări ştiinţifice
īnsuşite şi aprobate de Comisia Patrimoniului Speologic. Pānă la
stabilirea legală a clasei sale de protecţie, orice peşteră
existentă sau nou descoperită beneficiază de protecţie
maximă prin aplicarea prevederilor art. 44.
(7) Peşterile din clasa A nu pot face
obiectul niciunei modificări a factorilor naturali sau amenajări, cu
excepţia celor destinate protejării peşterii şi a celor temporare
necesare explorării lor şi/sau evacuării victimelor īn caz de
accident. Ele pot face obiectul explorărilor speologice, cercetării
ştiinţifice, turismului speologic specializat sau al
activităţilor de documentare, pe bază de autorizaţii emise
de Comisia Patrimoniului Speologic şi cu avizul emis de
administratorii/custozii ariei naturale protejate, īn limitele stabilite prin
regulamentele şi planurile de management.
(8) *** Abrogat
(9) Peşterile din clasa B se
constituie ca monumente ale naturii.
(10) *** Abrogat
(11) Peşterile din clasa C se
constituie ca rezervaţii naturale. Peşterile din clasa C pot face
obiectul explorărilor speologice, activităţilor de documentare,
cercetării ştiinţifice, amenajărilor turistice sau al altor
forme de valorificare, pe baza autorizaţiilor emise de Comisia
Patrimoniului Speologic, cu avizul administraţiei/custodelui ariei
naturale protejate īn care sunt incluse.
(12) *** Abrogat
#B
ART. 44
Īn scopul evitării efectelor negative
asupra bunurilor patrimoniului speologic se interzic:
#M4
a) colectările de faună, fosile
sau de obiecte de interes arheologic din peşteri, efectuate fără
autorizaţia emisă de Comisia Patrimoniului Speologic, potrivit
prevederilor art. 45;
#B
b) utilizarea neautorizată a
peşterilor şi desfăşurarea unor activităţi ce pot
pune īn pericol integritatea sau echilibrul natural al peşterilor;
c) dislocarea, vānzarea, cumpărarea,
colecţionarea speleotemelor sau altor resurse ale peşterilor;
d) degradarea prin inscripţionare sau
poluarea peşterilor prin depozitarea īn interiorul lor ori īn elementele
de relief, cu care acestea comunică īn mod direct, de obiecte,
deşeuri de orice fel, cadavre, substanţe toxice şi periculoase,
combustibili de orice natură;
e) distrugerea sau degradarea marcajelor
ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau din interiorul peşterilor;
f) efectuarea neautorizată, īn
perimetrul de la suprafaţă sau īn apropierea intrării unei
peşteri protejate, a unor lucrări cum ar fi: derocări,
defrişări, baraje, explozii, construcţii;
g) īngrădirea accesului persoanelor
autorizate spre intrările peşterilor;
h) popularizarea, mediatizarea datelor
precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care
prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din
această categorie.
#M4
ART. 45
(1) Comisia Patrimoniului Speologic are
competenţa să elibereze autorizaţii pentru:
#B
a) activităţi
ştiinţifice, de explorare, turism speologic specializat şi de
documentare īn peşteri din clasa A;
b) săpături, derocări
şi colectări din peşteri;
c) amenajarea infrastructurii pentru turism
sau orice altă formă de utilizare ori exploatare a resurselor
peşterilor.
(2) Autorizaţia se eliberează pe
baza unei cereri scrise, care va conţine precizări privind scopul,
mijloacele, durata, proporţiile, garanţiile acţiunii şi se
va retrage īn cazul īn care condiţiile stabilite la eliberarea ei nu au
fost respectate.
ART. 46
(1) Fac parte din patrimoniul geologic
tipurile de obiective care conservă eşantioane reprezentative din
punct de vedere paleontologic, petrografic, mineralogic, structural,
stratigrafic.
(2) Inventarierea, clasificarea,
protecţia şi conservarea patrimoniului geologic, precum şi elaborarea
şi controlul măsurilor de protecţie şi conservare a
patrimoniului geologic, supravegherea şi controlul ariilor protejate de
interes geologic sunt īn competenţa Academiei Romāne şi a
autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
(3) Instituirea regimului special de
protecţie pentru ariile naturale protejate de interes geologic se face īn
conformitate cu prevederile art. 8.
ART. 47
Pentru evitarea efectelor negative asupra
bunurilor patrimoniului geologic se interzic:
a) distrugerea, perturbarea sau alterarea
siturilor de conservare pentru obiective geologice;
b) dislocarea, prelevarea rocilor,
fosilelor, vegetaţiei de pe aria unui sit de conservare, fără
acordul celui care o administrează;
c) intrarea īn perimetrul protejat
fără permisul de acces eliberat de cel care īl administrează;
d) schimbarea regimului juridic al unui sit
sau al unui teren ce cuprinde un sit de conservare de interes geologic aflat īn
proprietate publică.
ART. 48
Īn cadrul şantierelor de exploatare,
managerii acestora vor desemna persoane de specialitate sau custozi, după
caz, care să vegheze la protejarea bunurilor geologice din fronturile de
lucru, asigurāndu-se astfel:
a) supravegherea permanentă a zonelor
de extracţie şi conservarea materialului de provenienţă
paleobiologică sau minerală;
b) avertizarea lucrătorilor asupra
aspectelor ce privesc conservarea anumitor bunuri geologice ce pot fi ulterior
īnregistrate ca situri de conservare sau bunuri ale patrimoniului geologic;
c) conservarea perimetrelor care au sau pot
dobāndi regim de protecţie specială;
d) conservarea colecţiilor de bunuri
geologice de provenienţă locală;
e) colaborarea cu conducerea
şantierului şi cu autorităţile locale;
f) īntocmirea de rapoarte periodice asupra
activităţii de conservare, care se īnaintează Academiei Romāne
şi autorităţilor teritoriale pentru protecţia mediului.
ART. 49
(1) Florile de mină şi fosilele
de plante şi animale vertebrate şi nevertebrate sunt considerate
bunuri ale patrimoniului natural din momentul descoperirii lor.
(2) Comercializarea pe piaţa
internă, intracomunitară şi exportul īn orice scop al bunurilor
prevăzute la alin. (1) se pot face numai cu acordul autorităţii
competente pentru protecţia mediului, cu avizul prealabil al Academiei
Romāne.
#M4
(3) Procedura de eliberare a acordului
prevăzut la alin. (2) se stabileşte prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, īn termen de 90 de zile de la data intrării īn vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă.
#B
CAP. 5
Organizarea şi exercitarea controlului
ART. 50
(1) Controlul aplicării prevederilor
prezentei ordonanţe de urgenţă se exercită de către personalul
cu atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale:
a) Gărzii Naţionale de Mediu;
#M4
b) *** Abrogată
c) autorităţii publice centrale
pentru protecţia mediului şi pădurilor şi structurilor
teritoriale ale acesteia cu responsabilităţi īn domeniul
protecţiei mediului şi, respectiv, silviculturii;
#B
d) structurilor de administrare şi
custozilor ariilor naturale protejate;
#M4
e) gestionarilor fondurilor de
vānătoare, pe domeniul lor de competenţă;
#B
f) Autorităţii Naţionale
Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, pe domeniul
său de competenţă, īn ceea ce priveşte
activităţile de comerţ cu specii de floră şi
faună sălbatică;
g) Autorităţii Naţionale a
Vămilor, pentru operaţiunile vamale;
h) Administraţiei Rezervaţiei
Biosferei "Delta Dunării", pentru Rezervaţia Biosferei
"Delta Dunării";
i) altor autorităţi cu
atribuţii īn domeniul protecţiei mediului.
(2) Controlul asupra respectării
prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la
ariile naturale protejate, declarate prin hotărāri ale consiliilor
judeţene sau locale, se exercită şi de personalul special
īmputernicit al acestora.
(3) Orice persoană fizică sau
juridică are obligaţia să furnizeze informaţiile şi
datele solicitate de autorităţile competente pentru protecţia
mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru
īndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit
dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă.
(4) Īn vederea realizării
corespunzătoare a controlului īn perimetrul şi īn vecinătatea
ariilor naturale protejate, accesul personalului cu atribuţii de control
din cadrul structurilor proprii ale autorităţilor prevăzute la
alin. (1) nu poate fi restricţionat, indiferent de tipul de proprietate.
CAP. 6
Sancţiuni
ART. 51
Īncălcarea prevederilor prezentei
ordonanţe de urgenţă atrage răspunderea civilă,
materială, contravenţională sau penală, după caz.
ART. 52
(1) Constituie infracţiune şi se
pedepseşte cu īnchisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amendă
penală de la 30.000 lei la 60.000 lei săvārşirea
următoarelor fapte:
a) scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei
naturale protejate, cu excepţia celor aflate īn zonele de dezvoltare
durabilă, pentru alte obiective decāt cele prevăzute la art. 27 alin. (1);
b) scoaterea definitivă sau
temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei
naturale protejate fără acordul administratorului sau, după caz,
al custodelui, emis potrivit prevederilor art. 27
alin. (2);
#M4
c) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1);
#B
d) nerespectarea prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2);
e) vānarea speciilor de păsări
prevăzute īn anexa nr. 5 C īn perioadele
de reproducere şi creştere a puilor;
f) vānarea speciilor de păsări
migratoare prevăzute īn anexa nr. 5 C
īn perioada lor de reproducere sau pe parcursul rutei de īntoarcere spre zonele
de cuibărit;
g) capturarea sau uciderea speciilor de faună
sălbatică prevăzute īn anexele nr.
5 A, 5 B, 5 C, 5 D
şi 5 E şi pentru cazurile īn
care se aplică derogări, conform prevederilor art. 38, prelevarea, capturarea sau uciderea
speciilor prevăzute īn anexele nr. 4 A
şi 4 B cu metodele sau mijloacele
prevăzute īn anexa nr. 6;
h) capturarea sau uciderea speciilor
sălbatice cu mijloace nelegale;
#M4
i) amplasarea de construcţii,
investiţii īn afara zonelor de dezvoltare durabilă din ariile
naturale protejate, cu excepţia celor destinate administrării ariei
naturale protejate, a celor destinate prevenirii unor calamităţi
naturale şi a celor realizate īn scopul asigurării
securităţii naţionale;
j) desfăşurarea de
activităţi īn perimetrele ariilor naturale protejate sau īn
vecinătatea acestora, ce pot să genereze un impact negativ
semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale
pentru care au fost desemnate, īn lipsa avizelor administratorilor şi,
respectiv, custozilor ariilor naturale protejate respective.
#B
(2) Constatarea şi cercetarea
infracţiunilor se fac din oficiu, de către organele de urmărire
penală, īn condiţiile prevăzute de Codul
de procedură penală.
ART. 53
(1) Constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă contravenţională de la 3.000
lei la 6.000 lei pentru persoane fizice şi de la 25.000 lei la 50.000 lei
pentru persoane juridice următoarele fapte:
a) nerespectarea măsurilor de
protecţie, conservare şi utilizare stabilite cu caracter provizoriu
de autorităţile competente pentru protecţia mediului;
b)
īngrădirea accesului persoanelor autorizate spre intrările
peşterilor;
c) neanunţarea descoperirii
oricărei peşteri;
d) distrugerea sau degradarea marcajelor
ori a panourilor indicatoare din exteriorul sau interiorul ariilor naturale
protejate;
e) popularizarea, mediatizarea datelor
precise de identificare şi localizare a peşterilor din clasa A, care
prin natura lor pot conduce la periclitarea patrimoniului speologic din
această categorie;
f) intrarea īn perimetrul protejat
fără permisul de acces eliberat de administrator, respectiv custode;
g) nedesemnarea, īn cadrul şantierelor
de exploatare, a persoanelor de specialitate care să vegheze la protejarea
bunurilor geologice din fronturile de lucru;
#M4
h) camparea pe suprafaţa ariilor
naturale protejate īn afara locurilor special amenajate, precum şi
nerespectarea regulamentelor specifice locurilor de campare;
i) circulaţia cu bicicletele īn afara
traseelor special desemnate şi semnalizate;
j) activităţile de turism ecvestru
īn afara traseelor special desemnate şi semnalizate;
k) organizarea de manifestări
sportive, culturale, tabere, pe teritoriul ariei naturale protejate,
fără acordul administratorului/custodelui ariei naturale protejate;
l) accesul şi circulaţia vizitatorilor
īn extravilan, īn habitate naturale, īn afara traseelor turistice avizate
şi semnalizate ca atare, pe suprafaţa ariilor naturale protejate;
m) neevacuarea de către persoanele
juridice sau fizice a deşeurilor generate īn urma activităţilor proprii
īn ariile naturale protejate.
#B
(2) Constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă contravenţională de la 5.000
lei la 10.000 lei pentru persoane fizice şi de la 30.000 lei la 60.000 lei
pentru persoane juridice următoarele fapte:
#M4
a)
intervenţiile pentru menţinerea habitatelor īn vederea
protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunităţi
biotice care constituie obiectul protecţiei īn zonele-tampon din parcurile
naţionale şi parcurile naturale fără aprobarea
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, potrivit prevederilor art. 22
alin. (8) lit. e) şi alin. (9) lit. e);
b) intervenţiile īn scopul
reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate din
zonele-tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale
fără aprobarea autorităţii publice centrale pentru
protecţia mediului şi pădurilor, potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. f) şi alin. (9) lit.
f);
#B
c) acţiunile de īnlăturare a
efectelor unor calamităţi din zonele tampon din parcurile
naţionale şi din parcurile naturale fără acordul
administraţiei ariei naturale protejate, emis potrivit prevederilor art. 22 alin. (8) lit. g) şi alin. (9) lit.
g);
d) activităţile de protecţie
a pădurilor, acţiunile de prevenire a īnmulţirii īn masă a
dăunătorilor forestieri care necesită evacuarea materialului
lemnos din pădure īn cantităţi care depăşesc prevederile
amenajamentelor din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile
naturale fără acordul administraţiei ariei naturale protejate,
emis potrivit prevederilor art. 22
alin. (8) lit. h) şi alin. (9) lit. h);
e) utilizarea unor resurse regenerabile,
precum recoltarea de fructe de pădure, de ciuperci şi de plante medicinale
din zonele tampon din parcurile naţionale şi parcurile naturale
fără acordul administratorului ariei naturale protejate, emis
potrivit prevederilor art. 22 alin. (8)
lit. i) şi alin. (9) lit. i);
f) nerespectarea prevederilor art. 44 lit. a) - c);
g) nefurnizarea informaţiilor şi
datelor solicitate de autorităţile competente pentru protecţia
mediului şi de administratorii ariilor naturale protejate, pentru
īndeplinirea responsabilităţilor pe care le au potrivit
dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă;
h) interzicerea accesului personalului cu
atribuţii de control din cadrul structurilor proprii ale
autorităţilor prevăzute la art. 50
alin. (1), īn vederea realizării corespunzătoare a controlului īn
perimetrul şi īn vecinătatea ariilor naturale protejate;
#M4
i) cele prevăzute la art. 16 lit. f),
g) şi h) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu
modificările şi completările ulterioare;
j) amenajarea sau reamenajarea de trasee
turistice, instalarea de panouri informative fără avizul
administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
k) abandonarea animalelor domestice pe
suprafaţa ariilor naturale protejate īn afara păşunilor;
l) hrănirea animalelor sălbatice
de către orice persoană fizică sau juridică pe suprafaţa
ariilor naturale protejate, cu excepţia administratorilor fondurilor
cinegetice şi administratorilor/custozilor ariilor naturale protejate;
m) accesul neautorizat cu motociclete,
ATV-uri, sănii cu motor, autoturisme sau alte tipuri de autovehicule, pe
suprafaţa ariilor naturale protejate, īn afara drumurilor publice, a
drumurilor forestiere pe care accesul nu este interzis prin semne sau bariere
şi a terenurilor special amenajate şi semnalizate īn acest scop;
n) realizarea de săpături, excavaţii
şi orice alte lucrări care modifică configuraţia
naturală a terenurilor din ariile naturale protejate fără avizul
administratorilor sau, respectiv, custozilor acestora;
o) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (8) lit. j).
#B
(3) Constituie contravenţie şi se
sancţionează cu amendă contravenţională de la 7.500
lei la 15.000 lei pentru persoane fizice şi de la 50.000 lei la 100.000
lei pentru persoane juridice următoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (5);
#M4
b) *** Abrogată
#B
c) intervenţiile īn scopul
reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor naturale şi al
reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate
fără respectarea prevederilor art. 22
alin. (6) lit. f);
d) acţiunile de īnlăturare a efectelor
unor calamităţi fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. g);
e) acţiunile de combatere a
īnmulţirii īn masă a dăunătorilor forestieri care
necesită evacuarea materialului lemnos din pădure, īn cazul īn care
apar focare de īnmulţire, fără respectarea prevederilor art. 22 alin. (6) lit. i);
f) nerespectarea prevederilor art. 23 alin. (1) şi (2);
#M4
g) comercializarea, deţinerea
şi/sau transportul īn scopul comercializării, īn stare vie sau
moartă, ale oricăror părţi sau produse provenite de la
speciile prevăzute īn anexa nr. 5 E
fără autorizaţia specială emisă de către
autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor, potrivit prevederilor art. 33
alin. (6);
#B
h) introducerea de specii sălbatice
alohtone fără efectuarea unei evaluări a impactului acestei
introduceri asupra speciilor de floră şi faună indigene,
potrivit prevederilor art. 34;
i) nerespectarea prevederilor art. 48;
j) comercializarea pe piaţa
internă, intracomunitară şi exportul īn orice scop al bunurilor
prevăzute la art. 49 alin. (1)
fără acordul autorităţii competente pentru protecţia
mediului;
#M4
k) cele prevăzute la art. 16 lit. a),
b), e), i), j) şi k) din Regulamentul Consiliului (CE) nr. 338/97, cu
modificările şi completările ulterioare;
l) comercializarea pe piaţa
internă, intracomunitară şi exportul īn orice scop al produselor
derivate din focă fără respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.007/2009.
(3^1) Constituie contravenţie şi
se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei, pentru
persoane fizice, şi de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoane
juridice, următoarele fapte:
a) nerespectarea prevederilor
Regulamentului ariei naturale protejate, īn cazul īn care fapta nu este
sancţionată prin alte acte normative;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (10);
c) nerespectarea prevederilor art. 28^1.
#B
(4) Constatarea contravenţiilor
şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) - (3) se fac de
către personalul cu atribuţii de control din cadrul
autorităţilor prevăzute la art. 50
alin. (1) lit. a), b), d) - f), h) şi i) şi alin. (2), după caz.
(5) Contravenientul poate achita, pe loc
sau īn termen de 48 de ore de la data īncheierii procesului-verbal ori,
după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul
amenzii prevăzute īn actul normativ, agentul constatator făcānd
menţiune despre această posibilitate īn procesul-verbal de constatare
şi sancţionare a contravenţiilor.
ART. 54
Prevederile art.
53 referitoare la contravenţii se completează cu
dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.
2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
CAP. 7
Dispoziţii finale şi tranzitorii
#M4
ART. 55
Anexele nr. 1
- 8 fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de
urgenţă şi se pot actualiza prin ordin al conducătorului
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi
pădurilor, cu avizul Academiei Romāne.
#M4
ART. 56
(1) La īnfiinţarea prin hotărāre
a Guvernului a unui centru/a unei agenţii pentru administrarea ariilor
naturale protejate, aflat/aflate īn subordinea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor,
atribuţiile legate de administrare vor fi preluate de către aceasta.
(1^1) Atribuţiile prevăzute la
alin. (1) sunt detaliate īn hotărārea Guvernului privind organizarea
şi funcţionarea entităţii prevăzute la alin. (1).
#B
(2) Pānă la stabilirea şi
adoptarea planurilor de management īn conformitate cu prevederile prezentei
ordonanţe de urgenţă, se aplică planurile de management
existente, zonele speciale de conservare corespunzānd zonelor de protecţie
integrală din prezenta ordonanţă de urgenţă.
#M4
ART. 56^1
(1) Īn cazul ariilor naturale protejate de
interes naţional care şi-au pierdut valoarea şi capacitatea
conservativă pentru care au fost declarate iniţial, autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului şi
pădurilor poate dispune īncetarea regimului de arie naturală
protejată, īn baza documentaţiei prevăzute la art. 11 alin. (1).
(2) Autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor, īn cazul ariilor
naturale protejate de interes naţional care şi-au pierdut valoarea de
conservare pentru care au fost declarate iniţial, īn baza
documentaţiei prevăzute la art. 11
alin. (1), dispune īncetarea regimului de arie naturală protejată.
(3) Modificarea limitelor ariilor naturale
protejate de interes naţional, īn sensul delimitării unei precizii
mai bune, se face la iniţiativa structurii de administrare/custodelui
ariei naturale protejate īn baza unui studiu ştiinţific, cu avizul
consiliului ştiinţific, cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor. Īn cazul
ariilor naturale protejate de interes naţional, fără limite
identificate pānă la aprobarea prezentei ordonanţe de
urgenţă a Guvernului prin lege, stabilirea limitelor şi modificarea
lor se fac prin hotărāre a Guvernului, la propunerea custodelui ariei
naturale protejate respective, īn baza unui studiu ştiinţific, cu
avizul Academiei Romāne şi cu aprobarea autorităţii publice
centrale pentru protecţia mediului şi pădurilor.
#B
ART. 57
Pe data intrării īn vigoare a
prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă:
a) Ordonanţa
de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul
ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi
faunei sălbatice, publicată īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea
I, nr. 625 din 4 decembrie 2000, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 462/2001,
cu modificările şi completările ulterioare;
b) art. 2
pct. 7, 36, 37, 62 - 65, art. 50, art. 51 alin. (4^1), (5) şi (6), art. 96 alin. (1) pct. 24 şi art. 103 din Ordonanţa de urgenţă
a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, publicată īn
Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, nr. 1.196 din 30 decembrie 2005,
aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006.
Prezenta ordonanţă de
urgenţă transpune:
a) Directiva Consiliului 79/409/CEE din 2
aprilie 1979 privind conservarea păsărilor sălbatice,
publicată īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L103 din 25 aprilie
1979, amendată de: Directiva Consiliului 81/854/CEE din 19 octombrie 1981,
pentru adaptarea Directivei 79/409/CEE ca urmare a aderării Greciei,
publicată īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L319 din 7 noiembrie
1981, Directiva Comisiei 85/411/CEE din 25 iulie 1985, publicată īn
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L233 din 30 august 1985, Directiva
Consiliului 86/122/CEE din 8 aprilie 1986 pentru adaptarea Directivei
79/409/CEE ca urmare a aderării Spaniei şi Portugaliei,
publicată īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L100 din 16 aprilie
1986, Directiva Comisiei 91/244/CEE din 6 martie 1991, publicată īn
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L115 din 8 mai 1991, Directiva
Consiliului 94/24/CE din 8 iunie 1994 pentru amendarea anexei nr. 2 la
Directiva 79/409/CEE, publicată īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr.
L164 din 30 iunie 1994, Directiva Comisiei 97/49/CE din 29 iulie 1997,
publicată īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L223 din 13 august
1997, Regulamentul Consiliului (CE) nr. 807/2003
din 14 aprilie 2003 pentru adaptarea la Decizia Consiliului
1999/468/CE a prevederilor referitoare la comitetele care asistă Comisia
īn exercitarea prerogativelor sale, descrise īn instrumentele Consiliului
adoptate prin procedura de consultare (unanimitate), publicată īn Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene nr. 122 din 16 mai 2003, Actul de aderare a
Greciei, publicat īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L291 din 19
noiembrie 1979, Actul de aderare a Spaniei şi Portugaliei, publicat īn
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L302 din 15 noiembrie 1985, Actul de
aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat īn Jurnalul Oficial al
Uniunii Europene nr. C241 din 29 august 1994 (aşa cum a fost adaptat de
Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC, JOCE nr. L1 din 1 ianuarie 1995)
şi de Actul referitor la condiţiile aderării pentru Republica
Cehă, Republica Estonă, Republica Cipru, Republica Letonă,
Republica Lituaniană, Republica Ungară, Republica Malta, Republica
Polonă, Republica Slovenia şi Republica Slovacă şi
adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii Europene, publicat īn
Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene L 236 din 23 septembrie
2003;
b) Directiva Consiliului 92/43/CEE din 21
mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale şi a faunei şi
florei sălbatice, publicată īn Jurnalul Oficial al
Comunităţilor Europene nr. L206 din 22 iulie 1992, amendată de:
Directiva Consiliului 97/62/CE din 27 octombrie 1997 pentru adaptarea la
progresul tehnic şi ştiinţific a Directivei 92/43/CEE,
publicată īn Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L305
din 8 noiembrie 1997, Regulamentul
Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1882/2003 pentru
adaptarea la Decizia Consiliului nr. 1999/468/CE a prevederilor referitoare la
comitetele care asistă Comisia īn exercitarea prerogativelor descrise īn
instrumentele care fac subiectul procedurii la care face referire art. 251 din Tratatul CE, publicat īn Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene nr. 284 din 31 octombrie 2003,
Actul de aderare a Austriei, Suediei şi Finlandei, publicat īn Jurnalul
Oficial al Comunităţilor Europene nr. C241 din 29 august 1994
(aşa cum a fost adaptat de Decizia Consiliului 91/1/CE, Euratom, ECSC,
publicată īn Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr. L1
din 1 ianuarie 1995) şi de Actul referitor la condiţiile
aderării pentru Republica Cehă, Republica Estonă, Republica
Cipru, Republica Letonă, Republica Lituaniană, Republica Ungară,
Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia şi Republica
Slovacă şi adaptările tratatelor de fondare ale Uniunii
Europene, publicat īn Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.
L236 din 23 septembrie 2003; şi
c) Directiva Consiliului nr. 2006/105/CEE
din 20 noiembrie 2006 privind adaptarea Directivelor
73/239/CEE, 74/557/CEE
şi 2002/83/CE din domeniul
mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi Romāniei, publicată
īn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L363 din 20 decembrie 2006,
amendată de Corigendumul Directivei Consiliului 2006/105/CEE din 20
noiembrie 2006 pentru adaptarea Directivelor
73/239/CEE, 74/557/CEE
şi 2002/83/CE din domeniul
mediului, ca urmare a aderării Bulgariei şi Romāniei, publicat īn
Jurnalul Oficial al Uniuni Europene nr. L80 din 21 martie 2007.
ANEXA 1
SCOPUL ŞI REGIMUL
DE MANAGEMENT
al categoriilor de arii
naturale protejate
Īn conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. a) - c) şi alin. (2)
din prezenta ordonanţă de urgenţă, scopul şi regimul
de management al categoriilor de arii naturale protejate ce compun reţeaua
naţională de arii protejate sunt următoarele:
a) Rezervaţii ştiinţifice
Rezervaţiile ştiinţifice
sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia
şi conservarea unor habitate naturale terestre şi/sau acvatice,
cuprinzānd elemente reprezentative de interes ştiinţific sub aspect
floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic sau de
altă natură. Mărimea rezervaţiilor ştiinţifice
este determinată de arealul necesar pentru asigurarea integrităţii
zonei protejate. Managementul rezervaţiilor ştiinţifice
asigură un regim strict de protecţie prin care habitatele sunt
păstrate īntr-o stare pe cāt posibil neperturbată. Īn aceste zone se
interzice desfăşurarea oricăror activităţi umane, cu excepţia
activităţilor de cercetare, educaţie şi de ecoturism cu
limitările descrise īn planurile de management, cu acordul forului
ştiinţific competent şi al administratorului rezervaţiei
ştiinţifice. Rezervaţiile ştiinţifice corespund
categoriei I IUCN (Uniunea Internaţională pentru Conservarea Naturii)
"Rezervaţie Naturală Strictă: arie protejată,
administrată īn principal īn scopuri ştiinţifice".
b) Parcuri naţionale
Parcurile naţionale sunt acele arii
naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi
conservarea unor eşantioane reprezentative pentru spaţiul
biogeografic naţional, cuprinzānd elemente naturale cu valoare
deosebită sub aspectul fizico-geografic, floristic, faunistic, hidrologic,
geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de altă natură,
oferind posibilitatea vizitării īn scopuri ştiinţifice,
educative, recreative şi turistice. Managementul parcurilor naţionale
asigură menţinerea cadrului fizico-geografic īn stare naturală,
protecţia ecosistemelor, conservarea resurselor genetice şi a
diversităţii biologice īn condiţii de stabilitate
ecologică, prevenirea şi excluderea oricărei forme de exploatare
a resurselor naturale şi a folosinţelor terenurilor,
incompatibilă scopului atribuit. Regimul de gospodărire se
stabileşte prin regulamente şi planuri proprii de protecţie
şi conservare aprobate de autorităţile naţionale
ştiinţifice şi administrative abilitate, potrivit
dispoziţiilor prezentei ordonanţe de urgenţă. Īn
perimetrele lor vor fi cuprinse ecosisteme sau fracţiuni de ecosisteme
terestre şi acvatice cāt mai puţin influenţate prin
activităţi umane. Elementele cu valoare deosebită de pe
cuprinsul parcurilor naţionale pot fi delimitate şi puse sub un regim
strict de protecţie ca rezervaţii ştiinţifice. Parcurile
naţionale se īntind īn general pe suprafeţe mari de teren. Īn
perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile
tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului
naţional, activităţi tradiţionale ce vor fi reglementate
prin planul de management. Parcurile naţionale corespund categoriei II
IUCN "Parc naţional: arie protejată administrată īn special
pentru protecţia ecosistemelor şi pentru recreere".
c) Monumente ale naturii
Monumente ale naturii sunt acele arii
naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi
conservarea unor elemente naturale cu valoare şi semnificaţie
ecologică, ştiinţifică, peisagistică deosebite,
reprezentate de specii de plante sau animale sălbatice rare, endemice ori
ameninţate cu dispariţia, arbori seculari, asociaţii floristice
şi faunistice, fenomene geologice - peşteri, martori de eroziune,
chei, cursuri de apă, cascade şi alte manifestări şi
formaţiuni geologice, depozite fosilifere, precum şi alte elemente
naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea lor.
Dacă monumentele naturii nu sunt cuprinse īn perimetrul altor zone aflate
sub regim de protecţie, pentru asigurarea integrităţii lor se
vor stabili zone de protecţie obligatorie, indiferent de destinaţia
şi de deţinătorul terenului.
Managementul monumentelor naturii se face
după un regim strict de protecţie care asigură păstrarea
trăsăturilor naturale specifice. Īn funcţie de gradul lor de
vulnerabilitate, accesul populaţiei poate fi limitat sau interzis.
Monumentele naturii corespund categoriei
III IUCN "Monument natural: arie protejată administrată īn
special pentru conservarea elementelor naturale, specifice".
d) Rezervaţii naturale
Rezervaţiile naturale sunt acele arii
naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi
conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect
floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic,
paleontologic, pedologic. Mărimea lor este determinată de arealul
necesar asigurării integrităţii elementelor protejate.
Managementul rezervaţiilor naturale se
face diferenţiat, īn funcţie de caracteristicile acestora, prin
măsuri active de gospodărire pentru a asigura menţinerea
habitatelor şi/sau īn vederea protejării anumitor specii, grupuri de
specii sau comunităţi biotice. Pe lāngă activităţile
ştiinţifice, după caz, pot fi admise activităţi
turistice, educaţionale, organizate. Sunt admise unele
activităţi de valorificare durabilă a unor resurse naturale.
Sunt interzise folosinţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care
dăunează obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au
fost desemnate, rezervaţiile naturale pot avea caracter predominant:
botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic,
de zonă umedă, marină, de resurse genetice şi altele.
Aceste rezervaţii corespund categoriei
IV IUCN, şi anume arie de gestionare a habitatelor/speciilor: arie
protejată administrată īn special pentru conservare prin
intervenţii de gospodărire.
e) Parcuri naturale
Parcurile naturale sunt acele arii naturale
protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi conservarea unor
ansambluri peisagistice īn care interacţiunea activităţilor
umane cu natura de-a lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu
valoare semnificativă peisagistică şi/sau culturală,
deseori cu o mare diversitate biologică.
Managementul parcurilor naturale
urmăreşte menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu
natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului,
promovānd păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor,
īncurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi
culturii tradiţionale ale populaţiei locale.
De asemenea, se oferă publicului
posibilităţi de recreere şi turism şi se īncurajează
activităţile ştiinţifice şi educaţionale.
Parcurile naturale corespund categoriei V
IUCN "Peisaj protejat: arie protejată administrată īn principal
pentru conservarea peisajului şi recreere".
f) Rezervaţii ale biosferei
Rezervaţiile biosferei sunt acele arii
naturale protejate ale căror scopuri sunt protecţia şi
conservarea unor zone de habitat natural şi a diversităţii
biologice specifice. Rezervaţiile biosferei se īntind pe suprafeţe
mari şi cuprind un complex de ecosisteme terestre şi/sau acvatice,
lacuri şi cursuri de apă, zone umede cu comunităţi
biocenotice floristice şi faunistice unice, cu peisaje armonioase naturale
sau rezultate din amenajarea tradiţională a teritoriului, ecosisteme
modificate sub influenţa omului şi care pot fi readuse la starea
naturală, comunităţi umane a căror existenţă este
bazată pe valorificarea resurselor naturale, pe principiul
dezvoltării durabile şi armonioase. Mărimea rezervaţiilor
biosferei este determinată de cerinţele de protecţie şi
conservare eficiente ale mediului natural şi ale diversităţii
biologice specifice.
Managementul rezervaţiilor biosferei
se realizează conform unor regulamente şi planuri de protecţie
şi conservare proprii, īn conformitate cu recomandările Programului
Om - Biosferă de sub egida UNESCO. Dacă īn perimetrul rezervaţiilor
biosferei sunt cuprinse şi situri naturale ale patrimoniului universal,
managementul rezervaţiei se realizează cu respectarea prevederilor Convenţiei privind protecţia
patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub egida UNESCO.
Pentru asigurarea protecţiei şi
conservării unor zone de habitat natural şi a diversităţii
biologice specifice, precum şi pentru valorificarea resurselor naturale
disponibile, potrivit cerinţelor de consum ale populaţiilor locale
şi īn limitele potenţialului biologic natural de regenerare a acestor
resurse, īn cuprinsul rezervaţiilor biosferei se pot delimita zone cu
regim diferenţiat de protecţie ecologică, de conservare şi
de valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. zone strict protejate, avānd regimul de
protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
2. zone tampon, cu rol de protecţie a
zonelor strict protejate şi īn care sunt admise activităţi
limitate de valorificare a resurselor disponibile, īn conformitate cu
autorizaţiile date de administraţia rezervaţiei;
3. zone de reconstrucţie ecologică,
īn care se realizează măsuri de refacere a mediului deteriorat;
4. zone de dezvoltare durabilă,
valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic
admise, īn limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
Rezervaţiile biosferei cu
aşezări umane sunt astfel gestionate īncāt să constituie modele
de dezvoltare a comunităţilor umane īn armonie cu mediul natural.
g) Zone umede de importanţă
internaţională
Zonele umede de importanţă
internaţională sunt acele arii naturale protejate al căror scop
este asigurarea protecţiei şi conservării siturilor naturale cu
diversitatea biologică specifică zonelor umede.
Managementul acestor zone se
realizează īn scopul conservării lor şi al utilizării
durabile a resurselor biologice pe care le generează, īn conformitate cu
prevederile Convenţiei privind
conservarea zonelor umede de importanţă internaţională, īn
special ca habitat al păsărilor acvatice.
h) Situri naturale ale patrimoniului
natural universal
Siturile naturale ale patrimoniului natural
universal sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri sunt
protecţia şi conservarea unor zone de habitat natural īn cuprinsul
cărora există elemente naturale a căror valoare este recunoscută
ca fiind de importanţă universală. Mărimea arealului lor
este determinată de cerinţele pentru asigurarea
integrităţii şi conservării elementelor supuse acestui
regim de protecţie. Īn cuprinsul acestor zone pot exista
comunităţi umane ale căror activităţi sunt orientate
pentru o dezvoltare compatibilă cu cerinţele de protecţie
şi conservare ale sitului natural.
Managementul siturilor naturale ale
patrimoniului natural universal se realizează īn conformitate cu
regulamentele şi planurile proprii de protecţie şi conservare,
cu respectarea prevederilor Convenţiei
privind protecţia patrimoniului mondial cultural şi natural, de sub
egida UNESCO.
#M4
i) Arii speciale de conservare
Ariile speciale de conservare sunt acele
arii naturale protejate de interes comunitar ale căror scopuri sunt
conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea īntr-o
stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a
populaţiilor speciilor pentru care situl este desemnat. Ariile naturale de
conservare sunt special desemnate pentru conservarea tipurilor de habitate
naturale şi a habitatelor speciilor prevăzute īn anexele nr. 2 şi 3.
Managementul ariilor speciale de conservare
necesită planuri de management adecvate, specifice siturilor desemnate sau
integrate īn alte planuri de management, şi măsuri legale,
administrative sau contractuale īn scopul evitării deteriorării
habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor, precum şi a
perturbării speciilor pentru care zonele au fost desemnate. Orice plan sau
proiect care nu are o legătură directă sau nu este necesar
pentru managementul ariei speciale de conservare, dar care ar putea afecta īn
mod semnificativ aria, singur sau īn combinaţie cu alte planuri ori
proiecte, este supus unei evaluări adecvate a efectelor potenţiale
asupra ariei naturale protejate de interes comunitar, avānd īn vedere
obiectivele de conservare a acesteia, conform prevederilor art. 28 din prezenta ordonanţă de
urgenţă.
Ariile speciale de conservare se
desemnează prin hotărāre a Guvernului, după recunoaşterea statutului
lor de către Comisia Europeană, şi vor face parte din
reţeaua europeană "Natura 2000".
#B
j) Arii de protecţie specială
avifaunistică
Ariile de protecţie specială
avifaunistică sunt acele arii naturale protejate ale căror scopuri
sunt conservarea, menţinerea şi, acolo unde este cazul, readucerea
īntr-o stare de conservare favorabilă a speciilor de păsări
şi a habitatelor specifice, desemnate pentru protecţia speciilor de
păsări migratoare sălbatice, mai ales a celor prevăzute īn anexele nr. 3 şi 4 A.
Managementul ariilor speciale de
protecţie se realizează ca şi pentru ariile speciale de
conservare.
Ariile speciale de protecţie sunt
desemnate prin hotărāre a Guvernului şi fac parte din reţeaua
europeană "NATURA 2000".
k) Situri de importanţă
comunitară
Siturile de importanţă
comunitară reprezintă acele arii care, īn regiunea sau īn regiunile
biogeografice īn care există, contribuie semnificativ la menţinerea
sau restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale
din anexa nr. 2 sau a speciilor de
interes comunitar din anexa nr. 3
şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa reţelei
"NATURA 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea
diversităţii biologice īn regiunea ori regiunile biogeografice
respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de răspāndire,
siturile de importanţă comunitară ar trebui să
corespundă zonelor din areal īn care sunt prezenţi factori abiotici
şi biotici esenţiali pentru existenţa şi reproducerea
acestor specii.
Propunerile de situri de
importanţă comunitară se stabilesc prin ordin al
autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului, pe baza
criteriilor enunţate īn anexa nr. 7.
l) Geoparcul
Geoparcul este un teritoriu ce cuprinde
elemente de interes geologic deosebit, alături de elemente de interes
ecologic, arheologic, istoric şi cultural. Caracteristicile geologice sunt
cuprinse īntr-un număr de situri de importanţă
ştiinţifică, educaţională sau estetică,
reprezentative pentru un anumit moment din istoria Pamāntului ori pentru
anumite evenimente sau procese geologice.
Un geoparc are limite bine definite, o
suprafaţă suficient de mare şi o strategie de dezvoltare
teritorială īn folosul comunităţilor locale, a căror
existenţă este bazată pe valorificarea resurselor naturale
şi culturale, pe principiul dezvoltării durabile. Geoparcurile sunt
zone cu aşezări umane astfel gestionate īncāt să constituie
modele de dezvoltare a comunităţilor īn armonie cu mediul natural.
Geoparcul are o structură de
administrare proprie care, īn parteneriate locale şi naţionale,
asigură conservarea patrimoniului natural şi cultural şi propune
metode noi de protecţie, educaţie, cooperare īn scopul
dezvoltării socioeconomice, īmbunătăţirii condiţiilor
de viaţă din mediul rural şi īntăririi
identităţii locale.
Managementul unui geoparc se
realizează īn conformitate cu strategia de dezvoltare teritorială
identificată şi īn conformitate cu recomandările UNESCO şi
Cartei Reţelei Europene a Geoparcurilor. Pentru asigurarea managementului
siturilor geologice, naturale, istorice, culturale, precum şi pentru
valorificarea resurselor naturale disponibile, potrivit cerinţelor de
consum ale populaţiilor locale, īn cuprinsul geoparcului se pot delimita
zone cu regim diferenţiat de protecţie, de conservare şi de
valorificare a resurselor, după cum urmează:
1. zone strict protejate, avānd regimul de
protecţie şi conservare a rezervaţiilor ştiinţifice;
2. zone tampon, cu rol de protecţie a
zonelor strict protejate şi īn care sunt admise activităţi
limitate de valorificare a resurselor disponibile, īn conformitate cu
autorizaţiile date de administraţia geoparcului;
3. zone de dezvoltare durabilă,
valorificabile economic prin practici tradiţionale sau noi, ecologic admise,
īn limitele capacităţii de regenerare a resurselor.
Geoparcul reprezintă un concept lansat
şi susţinut de UNESCO, īn parteneriat cu Reţeaua Europeană
a Geoparcurilor. La nivel mondial a fost creată Reţeaua Globală
(UNESCO) a Geoparcurilor. Recunoaşterea internaţională a
funcţionarii unui geoparc şi acceptarea lui īn aceste structuri se
face īn acord cu reglementările stabilite de UNESCO şi de Carta
Reţelei Europene a Geoparcurilor.
ANEXA 2
TIPURI
de habitate naturale a
căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare
Un asterisc īnaintea numelui habitatului
semnifică faptul că este un habitat prioritar.
________________________________________________________________________________
Cod Denumirea tipului de
habitat
"NATURA
2000"
________________________________________________________________________________
1110 Maluri nisipoase acoperite permanent cu un
strat mic de apă marină;
________________________________________________________________________________
1140 Lagune şi golfuri cu bancuri de nisip
neacoperite de apă;
________________________________________________________________________________
1150 * Lagune şi golfuri cu bancuri de
nisip;
________________________________________________________________________________
1160 Lagune şi golfuri cu bancuri de
nisip;
________________________________________________________________________________
1210 Vegetaţie anuală la linia de
ţărm;
________________________________________________________________________________
1220 Vegetaţie perenă a
ţărmurilor stāncoase;
________________________________________________________________________________
1310 Salicornia şi alte specii anuale care
colonizează regiunile mlăştinoase
sau nisipoase;
________________________________________________________________________________
1340 * Pajişti sărăturate
continentale;
________________________________________________________________________________
1530 Stepe şi mlaştini
sărăturate panonice;
________________________________________________________________________________
2330 Dune continentale cu păşuni
deschise cu Corynephorus şi Agrostis;
________________________________________________________________________________
2340 * Dune continentale panonice;
________________________________________________________________________________
2110 Dune mobile embrionare;
________________________________________________________________________________
2120 Dune mobile de-a lungul
ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe);
________________________________________________________________________________
2130 Dune fixate cu vegetaţie herbacee
perenă (dune gri);
________________________________________________________________________________
2160 Dune cu Hippophae rhamnoides;
________________________________________________________________________________
2180 Dune īmpădurite din regiunea
atlantică, continentală şi boreală;
________________________________________________________________________________
2190 Depresiuni umede intradunale;
________________________________________________________________________________
3130 Ape stătătoare, oligotrofe
pānă la mezotrofe cu vegetaţia de
Littorelletea uniflorae şi/sau de
Isoeto-Nanojuncetea;
________________________________________________________________________________
3140 Ape puternic oligomezotrofe cu
vegetaţia bentonică de Chara spp.;
________________________________________________________________________________
3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie
tip de Magnopotamion sau
Hydrocharition;
________________________________________________________________________________
3160 Lacuri distrofice şi bălţi;
________________________________________________________________________________
31AO * Izvoare termale din Transilvania
acoperite de lotuşi;
________________________________________________________________________________
3220 Rāuri alpine şi vegetaţia
herbacee de pe malurile lor;
________________________________________________________________________________
3230 Rāuri de munte şi vegetaţia lor
lemnoasă cu Myricaria germanica;
________________________________________________________________________________
3240 Rāuri de munte şi vegetaţia lor
lemnoasă cu Salix elaeagnos;
________________________________________________________________________________
3260 Cursuri de apă din pajiştile
montane cu vegetaţia de Ranunculion
fluitantis şi Callitricho-Batrachian;
________________________________________________________________________________
3270 Rāuri cu maluri nămoloase cu
vegetaţie de Chenopodian rubri şi
Bidentian p.p.;
________________________________________________________________________________
4060 Pajişti alpine şi boreale;
________________________________________________________________________________
4030 Pajişti uscate;
________________________________________________________________________________
4070 * Tufişuri cu Pinus mugo şi
Rhododendron hirsutum (Mugo-Rhododendretum
hirsuti);
________________________________________________________________________________
40AO * Tufişuri subcontinentale
peri-panonice;
________________________________________________________________________________
40CO * Tufărişuri de foioase
ponto-sarmatice;
________________________________________________________________________________
5130 Formaţiuni cu Juniperus communis īn
zone sau pajişti calcaroase;
________________________________________________________________________________
6110 * Pajişti rupicole calcaroase sau
bazofile cu Alysso-Sedion albi;
________________________________________________________________________________
6120 * Pajişti calcaroase pe nisipuri
xerice; pajişti xerofile calcaroase pe
nisip;
________________________________________________________________________________
6150 Pajişti boreale şi alpine pe
substrat silicios;
________________________________________________________________________________
6170 Pajişti calcaroase alpine şi
subalpine;
________________________________________________________________________________
6190 Pajişti panonice de stāncării
(Stipo-festucetalia palentis);
________________________________________________________________________________
6210 Pajişti uscate seminaturale şi
faciesuri de acoperire cu tufişuri pe
substrat calcaros (* situri importante
pentru orhidee);
________________________________________________________________________________
6220 * Pseudostepe cu iarbă şi plante
anuale de Thero-Brachypodietea;
________________________________________________________________________________
6230 * Pajişti bogate īn specii de Nardus,
pe substraturile silicioase ale
zonelor muntoase;
________________________________________________________________________________
6240 * Pajişti stepice subpanonice;
________________________________________________________________________________
6250 * Pajişti stepice panonice pe loess;
________________________________________________________________________________
6260 * Pajişti panonice nisipoase;
________________________________________________________________________________
6290 Stepe ponto-panonice vestice;
________________________________________________________________________________
62CO * Stepe ponto-sarmatice;
________________________________________________________________________________
62DO Pajişti acidofile Oro-Moesiene;
________________________________________________________________________________
6410 Pajişti cu Molinia pe soluri
calcaroase, turboase sau argilo-lemnoase
(Molinion caeruleae);
________________________________________________________________________________
6420 Pajişti umede cu ierburi īnalte;
________________________________________________________________________________
6430 Asociaţii de lizieră cu ierburi
īnalte hidrofile de la nivelul
cāmpiilor pānă la nivel montan
şi alpin;
________________________________________________________________________________
6440 Pajişti aluviale ale văilor de
rāuri cu Cnidion dubii;
________________________________________________________________________________
6510 Pajişti de altitudine joasă
(Alopecurus pratensis, Sangiusorba
officinalis);
________________________________________________________________________________
6520 Pajişti montane;
________________________________________________________________________________
7110 * Turbării active;
________________________________________________________________________________
7120 Turbării degradate īncă capabile
de o regenerare naturală;
________________________________________________________________________________
7130 Turbării de acoperire (* dacă
este activă turbăria);
________________________________________________________________________________
7140 Mlaştini turboase de tranziţie
şi turbării mişcătoare;
________________________________________________________________________________
7150 Depresiuni pe substraturi turboase;
________________________________________________________________________________
7210 * Mlaştini calcaroase cu Cladium
mariscus şi specii de Caricion
davallianae;
________________________________________________________________________________
7220 * Izvoare petrifiante cu formare de
travertin (Cratoneurion);
________________________________________________________________________________
7230 Mlaştini alcaline;
________________________________________________________________________________
7240 * Vegetaţie pionieră alpină
cu Caricion bicoloris-atrofuscae;
________________________________________________________________________________
8110 Grohotiş stāncos al etajului montan
(Androsacetalia alpinae şi
Galeopsitalia ladani);
________________________________________________________________________________
8120 Grohotiş calcaros şi de
şisturi calcaroase ale etajelor montane pānă la
cele alpine (Thlaspietea
rotundifolii);
________________________________________________________________________________
8150 Grohotişuri medioeuropene silicoase
ale regiunilor īnalte;
________________________________________________________________________________
8160 * Grohotişuri medioeuropene
calcaroase ale etajelor montane;
________________________________________________________________________________
8210 Pante stāncoase calcaroase cu
vegetaţie chasmofitică;
________________________________________________________________________________
8220 Pante stāncoase silicioase cu
vegetaţie chasmofitică;
________________________________________________________________________________
8230 Stānci silicioase cu vegetaţie
pionieră de Sedo-Scleranthion sau Sedo
albi-Veronicion dillenii;
________________________________________________________________________________
8240 Grohotiş şi lespezi calcaroase;
________________________________________________________________________________
8310 Grote neexploatate turistic;
________________________________________________________________________________
9110 Păduri tip Luzulo-Fagetum;
________________________________________________________________________________
9130 Păduri tip Asperulo-Fagetum;
________________________________________________________________________________
9140 Păduri subalpine medioeuropene cu
Acer şi Rumex arifolius;
________________________________________________________________________________
9150 Păduri medioeuropene tip
Cephalanthero-Fagion;
________________________________________________________________________________
9160 Păduri cu stejar pedunculat sau
stejar subatlantic şi medioeuropean şi
cu Carpinion betuli;
________________________________________________________________________________
9170 Stejăriş cu Galio-Carpinetum;
________________________________________________________________________________
9180 * Păduri de pantă, grohotiş
sau ravene cu Tilio-Acerion;
________________________________________________________________________________
9190 Stejăriş bătrān acidofil al
cāmpurilor nisipoase cu Quercus robur;
________________________________________________________________________________
91BO Pădure de frasin termofil cu Fraxinus
angustifolia;
________________________________________________________________________________
91DO * Turbării īmpădurite;
________________________________________________________________________________
91EO * Păduri aluviale cu Alnus glutinosa
şi Fraxinus excelsior
(Alno-Padion, Alnion nicanae, Salicion
albae);
________________________________________________________________________________
91FO Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus
laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia, riverane
marilor fluvii (Ulmenion minaris);
________________________________________________________________________________
91HO * Păduri panonice cu Quercus
pubescens;
________________________________________________________________________________
91IO Vegetaţie de silvostepă
eurosiberiană cu Quercus spp.;
________________________________________________________________________________
91MO Păduri panonice-balcanice de stejar
turcesc;
________________________________________________________________________________
91VO Păduri dacice de fag
(Symphyto-Fagion);
________________________________________________________________________________
91XO * Păduri de fag dobrogene;
________________________________________________________________________________
91YO Păduri dacice de stejar şi
carpen;
________________________________________________________________________________
91ZO Păduri de tei argintiu specifice
zonei Moesice;
________________________________________________________________________________
91AA Păduri estice de stejar alb;
________________________________________________________________________________
91BA Păduri de brad argintiu specifice
zonei Moesice;
________________________________________________________________________________
9410 Păduri acidofile cu Picea din etajele
alpine montane;
________________________________________________________________________________
9420 Păduri alpine cu Larix decidua
şi/sau Pinus cembra;
________________________________________________________________________________
9260 Păduri cu Castanea sativa;
________________________________________________________________________________
9280 Păduri cu Quercus frainetto;
________________________________________________________________________________
92AO Galerii cu Salix alba şi Populus
alba;
________________________________________________________________________________
95AO Păduri oro-mediteraneene īnalte de
pin;
________________________________________________________________________________
9530 Păduri sub-mediteraneene de pin cu
pin negru endemic.
________________________________________________________________________________
ANEXA 3
SPECII
de plante şi de
animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de
conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică
Interpretare
1. Anexa nr. 3
este o continuare a anexei nr. 2 pentru
stabilirea reţelei "NATURA 2000".
2. Speciile prezentate īn anexă sunt
indicate:
a) prin numele speciei ori subspeciei; sau
b) prin toate speciile care aparţin
unui taxon mai mare sau unei părţi din acel taxon.
#M4
3. Simboluri
Un asterisc īnaintea numelui speciilor
semnifică faptul că este o specie prioritară la nivelul Uniunii
Europene.
#B
a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
CHIROPTERA
Rhinolophidae
- Rhinolophus blasii (Liliacul cu
potcoavă al lui Blasius)
- Rhinolophus euryale (Liliacul
mediteranean cu potcoavă)
- Rhinolophus ferrumequinum (Liliacul mare
cu potcoavă)
- Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu
potcoavă)
- Rhinolophus mehelyi (Liliacul cu
potcoavă al lui Mehely)
Vespertilionidae
- Barbastella barbastellus (Liliac cārn)
- Miniopterus schreibersi (Liliac cu aripi
lungi)
- Myotis bechsteini (Liliac cu urechi mari)
- Myotis blythi (Liliac comun mic)
- Myotis capaccinii (Liliac cu picioare
lungi)
- Myotis dasycneme (Liliac de iaz)
- Myotis emarginatus (Liliac
cărămiziu)
- Myotis myotis (Liliac comun)
RODENTIA
Sciuridae
- Spermophilus citellus (Citellus citellus)
(Popāndău/Şuită)
Cricetidae
- Mesocricetus newtoni (Grivan mic, Hamster
romānesc)
Microtidae
- Microtus tatricus (Şoarece de Tatra)
Zapodidae
- Sicista subtilis (Şoarece
săritor de stepă)
Castoridae
- Castor fiber (Castor)
CARNIVORA
#M4
Canidae
- * Canis lupus (Lup)
#B
Ursidae
- * Ursus arctos (Urs brun)
#M4
Mustelidae
- Lutra lutra (Vidră, Lutră)
#B
- * Mustela lutreola (Noriţă,
Nurcă, Vidră mică, Dihor de apă)
- Vormela peregusna (Dihor pătat)
- Mustela eversmanni (Dihor de stepă)
Felidae
- Lynx lynx (Rās)
Phocidae
- *
Monachus monachus (Vacă de mare, Focă cu burtă albă)
ARTILODACTYLA
Bovidae
- * Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
- Tursiops truncatus (Delfin mare, Delfin
cu bot gros)
- Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare)
PĂSĂRI
GAVIIFORMES
Gavidae
- Gavia stellata (Fundac mic)
- Gavia arctica (Fundac polar, Cufundac)
- Gavia immer (Cufundac mare)
PELECANIFORMES
Phalacrocoracidae
- Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic)
Pelecanidae
- Pelecanus onocrotalus (Pelican comun)
- Pelecanus crispus (Pelican creţ)
CICONIFORMES
Ardeidae
- Botaurus stellaris (Bou de baltă,
Buhai de baltă)
- Ixobrychus minutus (Stārc pitic)
- Nycticorax nycticorax (Stārc de noapte)
- Ardeola ralloides (Stārc galben)
- Egretta garzetta (Egretă mică)
- Egretta alba (Egretă mare)
- Ardea purpurea (Stārc roşu)
Ciconiidae
- Ciconia nigra (Barză neagră)
- Ciconia ciconia (Barză albă)
Threskiornithidae
- Plegadis felcinellus (Ţigănuş,
Ibis negru)
- Platalea leucorodia (Lopătar, Stārc
lopătar)
ANSERIFORMES
Anatidae
- Cygnus cygnus (Lebădă de
iarnă)
- Anser erythropus (Gārliţă
mică)
- Branta ruficollis (Gāscă cu gāt
roşu)
- Tadorna ferruginea (Călifar roşu)
- Aythya nyroca (Raţă roşie,
Raţă cu ochii albi)
- Oxyura leucocephala (Raţă cu
cap alb)
FALCONIFORMES
Accipitridae
- Pernis apivorus (Viespar)
- Milvus migrans (Gaie brună, Gaie
neagră)
- Milvus milvus (Gaie roşie,
Şorliţă)
- Haliaeetus albicilla (Codalb)
- Neophron percnopterus (Hoitar)
- Gypaetus barbatus (Zăganul, Vulturul
bărbos)
- Aegypius monachus (Vultur pleşuv
brun, Vultur negru)
- Gyps fulvus (Vultur pleşuv sur)
- Circaetus gallicus (Şerpar)
- Circus aeruginosus (Erete de stuf)
- Circus cyaneus (Erete vānăt)
- Circus macrourus (Erete alb)
- Circus pygargus (Erete sur)
- Accipiter brevipes (Uliu cu picioare
scurte)
- Buteo rufinus (Şorecar mare)
- Aquila pomarina (Acvilă
ţipătoare mică)
- Aquila clanga (Acvilă
ţipătoare mare)
- Aquila heliaca (Acvilă de cāmp)
- Aquila chrysaetos (Acvilă de munte)
- Hieraaetus pennatus (Acvilă
pitică, Acvilă mică)
Pandionidae
- Pandion haliaetus (Vultur pescar, Uligan
pescar)
Falconidae
- Falco naumanni (Vānturel, Vinderel mic)
- Falco vespertinus (Şoimuleţ,
Vānturel de seară)
- Falco cherrug (Şoim dunărean)
- Falco peregrinus (Şoim
călător)
GALLIFORMES
Tetraornidae
- Tetrao tetrix tetrix (Cocoş de
mesteacăn)
- Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
GRUIFORMES
Rallidae
- Porzana porzana (Cresteţ
pestriţ, Cresteluţ pestriţ)
- Porzana parva (Cresteluţ mijlociu,
Cresteţ mijlociu, Cresteţ cenuşiu)
- Porzana pussilla (Cresteluţ pitic,
Cresteţ pitic)
- Crex crex (Cristei de cāmp, Cārstei de
cāmp)
Gruidae
- Grus grus (Cocor)
Otididae
- Otis tarda (Dropie)
CHARADRIIFORMES
Recurvirostridae
- Recurvirostra avosetta (Ciocīntors)
- Himantopus himantopus (Piciorong,
Cătăligă)
Burhinidae
- Burhinus oedicnemus (Pasărea
ogorului)
Glareolidae
- Glareola pratincola (Ciovlică
ruginie)
Charadriidae
- Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
- Charadrius alexandrinus
(Prundăraş de sărătură)
- Charadrius (Eudromias) morinellus
(Prundăraş de munte)
Scolopacidae
- Calidris alpina (Fungaci de
ţărm)
- Gallinago media (Becaţină mare)
- Numenius tenuirostris (Culic cu cioc
subţire)
- Tringa glareola (Fluierar de mlaştină)
- Phalaropus lobatus (Notatiţă)
Laridae
- Larus melanocephalus (Pescăruş
cu cap negru)
- Larus genei (Pescăruş cu cioc
subţire, pescăruş roz, pescăruş rozalb)
- Larus minutus (Pescăruş mic)
Sternidae
- Sterna (Gelochelidon) nilotica
(Pescăriţă rāzătoare)
- Sterna caspia (Pescăriţă
mare)
- Sterna sandvicensis (Chiră de mare)
- Sterna hirundo (Chiră de baltă)
- Sterna albifrons (Chiră mică)
- Chlidonias hybridus (Chirighiţă
cu obraz alb)
- Chlidonias niger (Chirighiţă
neagră)
STRIGIFORMES
Strigidae
- Bubo bubo (Buhă, Bufniţă)
- Glaucidium passerinum (Ciuvică)
- Asio flammeus (Ciuf de cāmp)
- Aegolius funereus (Minuniţă)
CAPRIMULGIFORMES
Caprimulgidae
- Caprimulgus europaeus (Caprimulg)
CORACIIFORMES
Alcedinidae
- Alcedo atthis (Pescăraş
albastru)
Coraciidae
- Coracias garrulus
(Dumbrăveancă)
PICIFORMES
Picidae
- Picus canus (Ghionoaie sură)
- Dryocopus martius (Ciocănitoare
neagră)
- Dendrocopos syriacus [Ciocănitoare
(pestriţă) de grădină]
- Dendrocopos medius (Ciocănitoare de
stejar)
- Dendrocopos leucotos (Ciocănitoare
cu spate alb)
- Picoides tridactylus (Ciocănitoare
de munte)
PASSERIFORMES
Alaudidae
-
Melanocorypha calandra (Ciocārlie de Bărăgan)
- Calandrella brachydactyla (Ciocārlie de
stol)
- Lullula arborea (Ciocārlie de
pădure)
Motacillidae
- Anthus campestris (Fāsă de cāmp)
Muscicapidae/Turdinae
- Oenanthe pleschanka (Pietrar negru)
- Luscinia svecica (Guşă
vānătă)
Muscicapidae/Sylviinae
- Acrocephalus paludicola (Lăcar de
pipirig)
- Acrocephalus melanopogon (Privighetoare
de baltă)
- Sylvia nisoria (Silvie porumbacă)
Muscicapidae (Muscicarpinae)
- Ficedula parva (Muscar mic)
- Ficedula albicollis (Muscar gulerat)
Laniidae
- Lanius collurio (Sfrāncioc roşiatic)
- Lanius minor (Sfrāncioc cu frunte
neagră, Sfrāncioc mic)
Emberizidae
- Emberiza hortulana (Presură de
grădină)
REPTILE
CHELONIA (TESTUDINES)
Testudinidae
- Testudo hermanni (Ţestoasă de
uscat bănăţeană)
- Testudo graeca (Ţestoasă de
uscat dobrogeană)
Emydidae
- Emys orbicularis (Broască
ţestoasă de apă)
OPHIDIA (SERPENTES)
Colubridae
- Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
(inclusiv subspecia sauromates)
Viperidae
- Vipera ursinii (Vipera ursinii moldavica,
Vipera ursinii renardi şi/sau forme intermediare) (Viperă de
stepă)
- * Vipera ursinii rakosiensis (Viperă
de fāneaţă)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
- Triturus cristatus (Triturus cristatus
cristatus) (Triton cu creastă)
- Triturus dobrogicus (Triturus cristatus
dobrogicus) (Triton cu creastă dobrogean)
- Triturus montandoni (Triton carpatic)
- Triturus vulgaris ampelensis (Tritonul
comun transilvănean)
ANURA
Discoglossidae
- Bombina bombina (Buhai de baltă cu
burta roşie)
- Bombina variegata (Buhai de baltă cu
burta galbenă)
Pelobatidae
- Pelobates fuscus (Broască de
pămānt, Broasca gheboasă)
PEŞTI
PETROMYZONIFORMES
Petromyzonidae
- Eudontomyzon danfordi (Chişcar)
- Eudontomyzon mariae
- Eudontomyzon vladykovi
CLUPEIFORMES
Clupeidae
- Alosa pontica (Scrumbie de Dunăre)
- Alosa caspia caspia (Rizeafcă)
SALMONIFORMES
Salmonidae
- Hucho hucho (Lostriţă)
Umbridae
- Umbra krameri (Ţigănuş)
PERCIFORMES
Percidae
- Gymnocephalus schraetzer
(Răspăr)
- Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de
rāu)
- Zingel spp.
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
- Aspius aspius (Avat)
- Barbus meridionalis (Moioagă)
- Chalcalburnus chalcoides (Obleţ
mare)
- Gobio albipinnatus (Porcuşor de
nisip)
- Gobio uranoscopus (Petroc)
- Gobio kessleri (Petroc)
- Leuciscus (Telestes) souffia (Clean
dungat)
- Pelecus cultratus (Sabiţă)
- Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
- Rhodeus sericeus amarus (Boarcă)
Cobitidae
- Cobitis elongata (Fāsă mare)
- Cobitis taenia (Zvārlugă)
- Misgurnis fossilis (Ţipar, Vārlan)
- Sabanejewia aurata (Dunarinţă)
SCORPAENIFORMES
- Cottus gobio (Zglăvoc)
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
- * Austropotamobius torrentium
INSECTA
Coleoptera (Gāndaci)
- Bolbelasmus unicornis
- Boros schneideri
- Buprestis splendens
- Carabus hampei
- Carabus hungaricus
- Carabus variolosus
- Cerambyx cerdo (Croitor)
- Cucujus cinnaberinus
- Graphoderus bilineatus
- Lucanus cervus (Rădaşcă)
- Morimus funereus
- Oxyporus mannerheimi
- * Osmoderma eremita (Pustnicul, Gāndacul
sihastru)
#M4
- * Phryganophilus ruficollis
#B
- Pilemia tigrina
- Probaticus subrugosus
- * Pseudogaurotina excellens
- Rhysodes sulcatus
- * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
- Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi
nocturni)
- Arytrura musculus
#M4
- * Callimorpha quatripunctaria (Euplagia,
Panaxia)
#B
- Catopta thrips
- Colias myrmidone
- Cucullia mixta lorica
- Dioszeghyana schmidtii
- Eriogaster catax
- Euphydryas aurinia
- Euphydryas maturna
- Erannis ankeraria
- Gortyna borelii lunata
- Glyphipterix loricatella
- Hypodryas maturna partiensis
- Lycaene helle
- Lycaena dispar
#M4
- Lepidea morsei
#B
- Maculinea teleius
- Maculinea nausithous
#M4
- * Nymphalis vaualbum
#B
- Pseudophilotes bavius
Odonata (Libelule)
- Coenagrion ornatum
- Coenagrion mercuriale
- Cordulegaster heros
- Leucorrhinia pecforalis
- Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri şi Cosaşi)
- Isophya harzi
- Isophya stysi
- Isophya costata
- Pholidoptera transsylvanica
- Odontopodisma rubripes
- Paracaloptenus caloptenoides
- Stenobothrus (Stenobothrodes) eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
- Anisus vorticulus
- Chilostoma banaticum
- Theodoxus transversalis
- Vertigo angustior
- Vertigo genesii
- Vertigo moulinisiana
BIVALVIA
Unionoida (Scoici)
- Unio crassus
b) PLANTE
PTERIDOPHYTA
Marsileaceae
- Marsilea quadrifolia (Trifoiaş de
baltă)
Aspleniaceae
- Asplenium adulterinum
(Feriguţă, Ruginiţă)
ANGIOSPERMAE
Alismataceae
-
Caldesia parnassifolia (Limbariţă)
- Luronium natans
Boraginaceae
- Echium russicum (Capul şarpelui)
Campanulaceae
- Adenophora lilifolia
- Campanula romanica (Clopoţel
dobrogean)
- * Campanula serrata (Clopoţel)
Caryophyllaceae
- * Dianthus diutinus (Garofiţă)
- Moehringia jankae (Merinană)
Chenopodiaceae
- * Salicornia veneta
Asteraceae (Compositae)
- Centaurea jankae
- Centaurea pontica
- Ligularia sibirica (Curenchiu de munte)
- Cirsium brachycephalum
(Pălămidă)
- * Serratula lycopifolia (Gălbinare)
Brassicaceae (Crucifere)
- Crambe tataria (Tārtan)
- Draba dorneri (Flămānzică)
- Thlaspi jankae (Punguliţă)
Cyperaceae
- Eleocharis carniolica
Droseraceae
- Aldrovanda vesiculosa (Otrăţel)
Poaceae (Graminae)
- Poa granitica ssp. disparilis
(Firuţă de munte)
- Stipa danubialis (Colilie)
Fabaceae (Leguminoase)
- Astragalus peterffi (Cosaci)
Iridaceae
#M4
- Gladiolus palustris (Gladiolă)
#B
- Iris aphylla ssp. hungarica (I.
hungarica) (Iris)
- Iris humilis ssp. arenaria (I. arenaria)
(Iris)
Lamiaceae (Labiatae)
- Dracocephalum austriacum
(Mătăciune)
Liliaceae
- Colchicum arenarium (Brānduşă)
- Tulipa hungarica (Lalea galbenă)
Oleaceae
- Syringa josikaea (Liliac
transilvănean, Lemnul vāntului)
Orchidaceae
- Cypripedium calceolus (Papucul doamnei)
- Liparis loeselii (Moşişoare)
Paeoniaceae
- Paeonia officinalis ssp. banatica (Bujor)
Ranunculaceae
- Pulsatilla patens (Dediţei, Sisinei)
- Pulsatilla grandis
#M4
- * Pulsatilla pratensis ssp. hungarica
(Dediţei)
#B
Rosaceae
- Agrimonia pilosa (Turiţă)
- Potentilla emilii-popii (Buruiană cu
cinci degete)
Rubiaceae
- Galium moldavicum
Santalaceae
- Thesium ebracteatum (Măciulie)
Saxifragaceae
- Saxifraga hirculus (Ochii
şoricelului)
Scrophulariaceae
- Tozzia carpathica (Iarba gātului)
Apiaceae (Umbelliferae)
- Angelica palustris (Angelică de
baltă)
- Apium repens (Ţelină)
#M4
- * Ferula sadleriana (Aerel)
#B
PLANTE INFERIOARE
Bryophyta
- Buxbaumia viridis
- Dichelyma capillaceum
- Dicranum viride
- Drepanocladus (Hamatocaulis) vernicosus
-
Encalypta mutica
- Mannia triandra
- Meesia longiseta
- Orthotrichum rogeri
ANEXA 4 A
Specii de interes
comunitar
Specii de animale şi de plante care
necesită o protecţie strictă
Speciile care figurează īn
această anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei;
sau
b) prin ansamblul speciilor care
aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
MICROCHIROPTERA
- Toate speciile
RODENTIA
Gliridae
- Muscardinus avellanarius (Pārş de
alun)
- Dryomys nitedula (Pārş cu coada
stufoasă)
Sciuridae
- Spermophilus citellus (Citellus citellus)
(Popāndău, Şuiţă)
Castoridae
- Castor fiber (Castor)
Cricetidae
- Cricetus cricetus
(Hārciog/Căţelul pămāntului)
- Mesocricetus newtoni (Hamsterul romānesc,
Grivan mic)
Microtidae
- * Microtus tatricus (Şoarecele de
Tatra)
Zapodidae
- Sicista betulina (Şoarece
săritor de pădure)
- Sicista subtilis (Şoarece
săritor de stepă)
CARNIVORA
Canidae
- Canis lupus (Lup)
Ursidae
- Ursus arctos (Urs brun)
Mustelidae
- Lutra lutra (Vidra, Lutra)
- Mustela eversmani (Dihor de stepă)
- Mustela lutreola (Noriţă/Nurcă)
- Vormela peregusna (Dihorul pătat)
Felidae
- Felis silvestris (Pisică
sălbatică)
- Lynx lynx (Rās)
Phocidae
- * Monachus monachus (Focă cu
burtă albă)
ARTIODACTYLA
Bovidae
- * Bison bonasus (Zimbru)
CETACEA
- Toate speciile
REPTILE
TESTUDINATA
Testudinidae
- Testudo hermanni (Ţestoasă de
uscat bănăţeană)
- Testudo graeca (Ţestoasă de
uscat)
Emydidae
- Emys orbicularis (Broască
ţestoasă de apă)
SAURIA
Lacertidae
- Lacerta agilis (Şopārlă
cenuşie)
- Lacerta trilineata (Guşter
vărgat)
- Lacerta vivipara panonica
(Şopārlă de munte)
- Lacerta viridis (Guşter)
- Podarcis muralis (Şopārlă de
zid)
- Podarcis taurica (Şopārlă de
stepă)
Scincidae
- Ablepharus kitaibelli (Şopārlă
mică)
OPHIDIA
Colubridae
- Coluber caspius (Şarpe rău)
- Coronella austriaca (Şarpe de alun)
- Elaphe longissima (Şarpele lui
Esculap)
- Elaphe quatuorlineata (Balaur mare)
- Natrix tessellata (Şarpe de
apă)
Viperidae
- Vipera ammodytes (Viperă cu corn)
- Vipera ursinii (Viperă de
stepă)
Boidae
- Eryx jaculus (Şarpe de stepă,
Boa de nisip)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
- Triturus cristatus (Triton cu
creastă)
- Triturus montandoni (Triton carpatic)
- Triturus vulgaris ampelensis (Triton
comun transilvănean)
ANURA
Discoglossidae
- Bombina bombina (Buhai de baltă cu
burta roşie)
- Bombina variegata (Buhai de baltă cu
burta galbenă)
Hylidae
-
Hyla arborea (Brotăcel, Buratec, Răcănel)
Ranidae
- Rana arvalis (Broască de
mlaştină, Broască cafenie)
- Rana dalmatina (Broască de
pădure)
Pelobatidae
- Pelobates fuscus (Broască de
pămānt, Broască gheboasă)
- Pelobates syriacus (Broască de
pămānt dobrogeană)
Bufonidae
- Bufo viridis (Broască rāioasă
verde)
#M4
PEŞTI
PERCIFORMES
Percidae
- Zingel zingel (Pietrar)
- Gymnocephalus baloni (Ghiborţ de
rāu)
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
- Acipenser sturio (şip)
#B
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
CRUSTACEA
Decapoda (Crustacei)
- * Austropotamobius torrontium
INSECTA
Coleoptera (Gāndaci)
- Bolbelasmus unicornis
- Boros schneideri
- Buprestis splendens
- Carabus hampei
- Carabus hungaricus
- Carabus variolosus
- Cerambyx cardo (Croitor)
- Cucujus cinnaberinus
- Graphoderus bilineatus
- Lucanus cervus (Radasca)
- Morimus funereus
- Oxyporus mannerheimi
- Osmoderma eremita (Pustnicul, Gāndacul
sihastru)
- Phryganophilus ruficollis
- Pilemia tigrina
- Probaticus subrugosus
- * Pseudogaurotina excellens
- Rhysodes sulcatus
- * Rosalia alpina (Croitorul alpin)
- Stephanopachys substriatus
Lepidoptera (Fluturi diurni şi
nocturni)
- Apatura metis
- Arytrura musculus
- Catopta thrips
- Colias myrmidone
- Cucullia mixta lorica
- Erebia sudetica radnaensis
- Erannis ankeraria
- Eriogaster catax
- Euphydryas aurinia
- Glyphipterix loricatelia
- Gortyna borelii lunata
- Hyles hippophaes
- Hypodryas maturna partiensis
- Lopinga achine
- Lycaena dispar
- Lychaene holle
- * Lepidea morsei
- Maculinea arion
- Maculinea nausithous
- Maculinea teleius
- Nymphalis vaualbum
- Parnassius mnemosyne
- Parnassius mnemosyne
- Parnassius apollo
- Proserpinus proserpina
- Pseudophilotes bavius
- Zerynthia polyxena
Odonata (Libelule)
- Coenagrion ornatum
- Coenagrion mercuriale
- Leucorrhinia pectoralis
- Cordulegaster heros
- Ophiogomphus cecilia
Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
- Isophya harzi
- Isophya stysi
- Pholidoptera transsylvanica
- Isophya costata
- Odontopodisma rubripes
- Paracaloptenus caloptenoides
- Saga pedo
- Stenobothrus eurasius
MOLLUSCA
Gastropoda
- * Anisus vorticulus
- Theodoxus transversalis
- Chilostoma banaticum
- Vertigo angustior
- Vertigo genesii
- Vertigo moulinsiana
b) PLANTE
Toate speciile de plante enumerate īn anexa nr. 3, cu excepţia Bryophyta, plus
cele prevăzute īn continuare:
Scrophulariaceae
- Lindernia procumbens
ANEXA 4 B
SPECII DE INTERES
NAŢIONAL
Specii de animale şi de plante care
necesită o protecţie strictă
Speciile care figurează īn
această anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei;
sau
b) prin ansamblul speciilor care
aparţin unui taxon superior sau unei părţi din acel taxon.
a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
INSECTIVORA
Soricidae
- Sorex alpinus (Chiţcan de munte)
- Neomys anomalus (Chiţcan de
apă)
CHIROPTERA
Vespertilionidae
- Vespertilo murinus (Liliacul bicolor)
RODENTIA
Spalacidae
- Spalax leucodon (Orbetele mic)
- Spalax graecus (Orbetele mare)
ARTIODACTYLA
Cervidae
- Alces alces (Elanul)
CETATCEA
- Delphinus delphis (Delfin)
PĂSĂRI
PODICIPEDIFORMES
Podicipedidae
- Tachybaptus ruficollis (Corcodel mic,
Corcodel pitic)
FALCONIFORMES
Falconidae
- Falco tinnunculus (Vānturel roşu,
vinderel)
- Falco subbuteo (Şoimul rāndunelelor)
GRUIFORMES
Gruidae
- Grus grus (Cocor)
- Anthropoides virgo (Cocor mic)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
- Limicola falcinellus (Fugaci de
mlaştină, Prundăraş de nămol)
- Actitis hypoleucos (Fluierar de munte)
- Arenaria interpres (Pietruş)
ANSERIFORMES
Stercorariidae
- Stercorarius spp. (Lup de mare)
STRIGIFORMES
Tytonidae
- Tyto alba (Strigă)
Strigidae
- Otus scops (Ciuş, Ciuf pitic)
- Athene noctua (Cucuvea)
CORACIFORMES
Upupidae
- Upupa epops (Pupăză)
APODIFORMES
Meropidae
- Merops apiaster (Prigorie)
PICIFORMES
Picidae
- Picus viridis (Ghionoaia verde)
- Jynx torquilla (Capīntortură)
PASSERIFORMES
Alaudidae
- Eremophila alpestris (Ciocārlie
urecheată)
Motacilidae
- Motacilla spp. (Codobatură)
Bombycillidae
- Bombycilla garrulus (Mătăsar)
Cinclidae
- Cinclus cinclus (Mierlă de apă,
Pescărel negru)
Prunellidae
- Prunella spp. (Brumăriţe)
Turdidae
- Erithacus rubecula
(Măcăleandru)
- Phoenicurus spp. (Codroşi)
- Monticola saxatilis (Mierlă de
piatră)
Remizidae
- Remiz pendulinus (Piţigoi pungar,
Boicuş)
Sturnidae
- Sturnus roseus (Pastor roseus)
(Lăcustar)
Emberizidae
- Emberiza cia (Presură de munte)
Sylviidae
- Cettia cetti (Stufărica)
- Locustella spp. (Greuşel)
- Phylloscopus spp. (Pitulice)
- Regulus spp. (Auşel)
Muscicapidae
- Muscicapa striata (Muscarul sur)
Timaliidae
- Panurus biarmicus (Piţigoi de stuf)
Paridae
- Aegithalos caudatus (Piţigoiul codat)
Sittidae
- Sitta europaea (Scorţarul, Toiul)
Tichodromadidae
- Tichodroma muraria (Fluturaşul de
stāncă)
Oriolidae
- Oriolus oriolus (Grangurul)
Corvidae
- Nucifraga caryocatactes (Alunarul)
- Corvus corax (Corbul)
Passeridae
- Passer hispaniolensis (Vrabia
spaniolă)
Emberizidae
- Emberiza meianocephala (Presură cu
cap negru)
- Miliaria calandra (Presură
sură)
Fringillidae
- Serinus serinus (Cănăraş)
- Carduelis spp. (Sticleţi, Scatii, Inăriţe,
Florinţi)
- Carpodacus erythrinus (Mugurar roşu)
- Coccothraustes coccothraustes (Botgros)
REPTILE
SAURIA
Lacertidae
- Lacerta praticola (Şopārlă de
luncă)
- Eremias arguta
(Şopārliţă/şopārlă de nisip)
Anguidae
- Anguis fragilis (Năpārcă,
Şarpele de sticlă)
OPHIDIA
Colubridae
- Coluber caspius (Şarpele de
stepă, Şarpele rău)
Viperidae
- Vipera berus (Viperă comună)
AMFIBIENI
CAUDATA
Salamandridae
- Triturus alpestris alpestris (Tritonul de
munte)
- Triturus vulgaris vulgaris (Tritonul
comun)
- Salamandra salamandra (Salamandră)
ANURA
Bufonidae
- Bufo bufo (Broască rāioasă
brună)
Ranidae
- Rana temporaria (Broască roşie
de munte)
- Rana lessonae (Broască verde de
baltă)
PEŞTI
SALMONIFORMES
Salmonidae
- Hucho hucho (Lostriţă)
CYPRINIFORMES
Cyprinidae
- Scardinius racovitzai (Roşioară
de Peţea)
- Leuciscus (Petroleuciscus) borysthenicus
(Cernuşcă)
- Carassius carassius (Caracudă)
GADIFORMES
Gadidae
- Lota lota (Mihalţ)
PERCIFORMES
Percidae
- Stizostedion volgensis (Şalău
vărgat)
- Romanichtyis valsanicola (Asprete,
Poprete)
- Percarina demidoffi (Percarina)
Gobiidae
- Proterorhinus marmoratus (Guvid de
baltă)
- Neogobius syrman (Guvid de Babadag)
SCORPAENIFORMES
Cottidae
- Cottus poecilopus
NEVERTEBRATE
ARTHROPODA
INSECTA
Coleoptera (Gāndaci)
- Chrysobothrys leonhardi
- Scarabaeus affinis
-
Brachyta balcanica
- Pedostrangalia verticalis
- Calchaenesthes oblongomaculata
- Neodorcadion exornatum
- Xylosteus spinolae spinolae
Lepidoptera (Fluturi diurni şi
nocturni)
- Apatura metis
- Arethusana arethusa arethusa
- Argynnis laodice
- Aricia (Eumedonia) eumedon
- Boloria (Clossiana) titania
transsylvanica
- Boloria aquilonaris
- Catocala diversa
- Coenonympha leander
- Coenonympha tullia tullia
- Colias chrysotheme
- Conisania poelli ostrogovichi
- Cucullia balsamitae
- Cuculia biornata
- Cuculia gnaphalii
- Cupido osiris
- Dasypolia templi koenigi
- Diachrysia chryson deltaica
- Erebia sudetica radnaensis
- Erebia pharte
- Erebia gorge
- Erebia melas runcensis
- Erebia melas carpathicola
- Euchloe ausonia taurica
- Everes alcetas
- Grammia quenseli
- Heteropterus morpheus
- Hyponephele lupinus lupinus
- Hyponephele lycaon
- Kentrochrysalis elegans steffensi
-
Kirinia roxelana
- Lasiocampa eversmanni
- Lamonia balcanica
- Lychaena hippothoe hippothoe
- Maculinea alcon
- Muschampia cribrellum
- Muschampia tessellum
- Neptis hylas (sappho)
- Oxytripia orbiculosa
- Paradrymonia vittata bulgarica
- Pericalia matronula
- Peridea korbi herculana
- Phyllodesma ilicifolia ilicifolia
- Pieris ergane
- Plebeius sephirus
- Piusia putnami gracilis
- Plusidia cheiranthi
- Polia cherrug
- Potyommatus amandus
- Pseudophilotes bavius egea
- Psodos quadrifaria
- Pyrgus sidae sidae
- Pyrocieptria cora
- Rileyiana fovea
- Rhypariorides metelkana
- Schinia cognata
- Schistostege decussata dioszeghyi
- Spaelotis suecica gylkosi
- Tomares nogelii dobrogensis
- Zerynthia (Allancastria) cerisy
ferdinandi
- Zygaena laeta orientis
- Zygaena nevadensis gheorghenica
Orthoptera (Greieri, Cosaşi)
- Capraiscola ebneri
- Chorthippus acroleucus
- Isophya dobrogensis
- Metrioptera domogledi
- Miramella (Capraiuscola) ebneri
- Odontopodisma acuminata
- Odontopodisma carpathica
- Odontopodisma montana
- Onconotus servillei
- Podismopsis transsylvanica
- Poecilimon intermedius
-
Uvarovitettix transsylvanica
- Zubovskya banatica
MOLLUSCA
Gastropoda (Melci)
- Alopia sp.
- Bathyomphalus contortus
- Cochlodina marisi
- Graciliaria inserta
- Gyraulus crista
- Herilla ziegleri dacica
- Holandrina holandri
- Melanopsis parreyssi
- Physa fontinalis
- Psudalinda sp.
- Serrulina serrulata
- Theodoxus prevostianus
Bivalvia
- Adacna fragilis
- Hypanis plicata relicta
- Monodacna colorata
- Pseudanodonta complanata
b) PLANTE
Asteraceae
- Achillea impatiens
- Andryala levitomentosa
- Artemisia lerchiana
- Centaurea ruthenica
- Centaurea varnensis
Brassicaceae
- Alyssum caliacre
Caryophyllaceae
- Dianthus dobrogensis
- Dianthus trifasciculatus ssp. parviflorus
- Silene thymifolia
- Stellaria longifolia
Cyperaceae
- Carex chordorrhiza
- Carex lachenalii
- Rhynchospora alba
- Schoenus ferugineus
Euphorbiaceae
- Euphorbia carpatica
Fabaceae
- Astragalus excapus
Dipsacaceae
- Cephalaria radiata
Ericaceae
- Arctostaphylos uva-ursi (Strugurii
ursului)
- Vaccinium uliginosus
Gentianaceae
- Lomantogonium carinthiacum
Liliaceae
- Tofieldia calycuta
Linaceae
- Linum pallasianum ssp. borzaeanum
Lycopodiaceae
- Lycopodium inundatum
Salicaceae
- Salix bicolor
Scrophulariaceae
- Pedicularis sylvatica (Vārtejul
pămāntului)
Paeoniaceae
- Paeonia tenuifolia (Bujor)
Poaceae
- Corynephorus canescens
- Elymus farctus ssp. bessarabicus (Pir de
mare)
- Leymus sabulosus (Perişor)
- Sesleria uliginosa
Polygonaceae
- Polygonum alpinum (Troscot de munte)
Portulacaceae
- Montia minor
Rosaceae
- Potentilla haynaldiana
Zygophyllaceae
- Nitraria schoberi
(Gărdurariţă)
ANEXA 5 A
SPECII DE INTERES
COMUNITAR
Specii de plante şi
de animale de interes comunitar, cu excepţia speciilor de
păsări, a căror prelevare din natură şi exploatare fac
obiectul măsurilor de management
Speciile care figurează īn
această anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei;
sau
b) prin ansamblul speciilor ce aparţin
unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a) ANIMALE
VERTEBRATE
MAMIFERE
CARNIVORA
Canidae
- Canis aureus (Şacal/Lup auriu)
Mustelidae
- Martes martes (Jder de copac)
- Mustela putorius (Dihor de casă)
ARTIODACTYLA
Bovidae
- Rupicapra rupicapra (Capră
neagră)
AMFIBIENI
ANURA
Ranidae
- Rana esculenta (Broască verde de
lac)
- Rana ridibunda (Broască verde mare
de lac)
- Rana temporaria (Broască roşie
de munte)
PEŞTI
ACIPENSERIFORMES
Acipenseridae
- Toate speciile
CLUPEIFORMES
Clupeidae
- Alosa spp. (Scrumbii)
SALMONIFORMES
Salmonidae
- Thymallus thymallus (Lipanul)
Cyprinidae
- Barbus barbus (Mreana)
- Barbus meridionalis (Moioagă)
- Rutilus pigus (Babuşcă de Tur)
PERCIFORMES
Percidae
- Zingel zingel (Pietrar)
NEVERTEBRATE
MOLLUSCA
GASTROPODA-STYLOMMATOPHORA
Helicidae
- Helix pomatia (Melcul de livadă)
HIRUDINOIDEA-ARHYNCHOBDELLAE
Hirudinidae
- Hirudo medicinalis (Lipitoare
medicinală)
ARTHROPODA
CRUSTACEA-DECAPODA
Astacidae
- Astacus astacus (Rac de rāu)
b) PLANTE
LICHENES
Cladoniaceae
- Cladonia subgenus Cladina
BRYOPHYTA
MUSCI
Leucobryaceae
- Leucobryum glaucum
Sphagnaceae
- Sphagnum spp. (Muşchi de turbă)
PTERIDOPHYTA
- Lycopodium spp. (Pedicuţă)
ANGIOSPERMAE
Amaryllidaceae
- Galanthus nivalis (Ghiocel alb)
Asteraceae (Compositae)
- Amica montana (Arnică)
- Artemisia eriantha
Gentianaceae
- Gentiana lutea (Ghinţură)
Lilliaceae
- Ruscus acuteatus (Ghimpe)
#M4
ANEXA 5 B
SPECII DE ANIMALE DE
INTERES NAŢIONAL
ale căror prelevare
din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management
#B
Speciile care figurează īn această
anexă sunt indicate:
a) prin numele speciei ori al subspeciei;
sau
b) prin ansamblul speciilor ce aparţin
unui taxon superior ori unei părţi din acel taxon.
a) ANIMALE VERTEBRATE
MAMIFERE
LAGOMORPHA
Lepuridae
- Lepus europaeus (Iepure de cāmp)
- Oryctolagus cuniculus (Iepurele de
vizuină)
RODENTIA
Sciuridae
- Sciurus vulgaris (Veveriţă)
- Marmota marmota (Marmotă)
Myocastoridae
- Myocastor coypus (Nutrie)
Muridae
- Ordratra zibethicus
CARNIVORA
Canidae
- Nyctereutes procyonoides (Cāine
enot/Bursuc cu barbă)
- Vulpes vulpes (Vulpe)
Mustelidae
- Martes foina (Jder de
piatră/Beică)
- Mustela erminea (Helge/Hermină)
- Mustela nivalis (Nevăstuică)
- Mustela vison (Nurcă Americană)
- Meles meles (Bursuc/Viezure)
ARTIODACTYLA
Cervidae
- Capreolus capreolus (Căprioară)
- Cervus elaphus (Cerb)
- Dama dama (Cerb lopătar)
- Ovis ammon musimon (Muflon)
Suidae
- Sus scrofa (Mistreţ)
PEŞTI
PERCIFORMES
Gobiidae
- Neogobius eurycephalus (Guvid cu cap
mare)
- Zosterisessor ophiocephalus (Guvid de
iarbă)
- Mesogobius batrachocephalus (Hanos)
ANEXA 5 C
SPECII DE INTERES
COMUNITAR
a căror
vānătoare este permisă
PĂSĂRI
ANSERIFORMES
Anatidae
- Anser albifrons (Gārliţă mare)
- Anser fabalis (Gāscă de
semănătură)
- Anser anser (Gāscă de vară)
- Anas penelope (Raţă fluierătoare)
- Anas platyrhynchos (Raţă mare)
- Anas crecca (Raţă pitică)
- Anas clypeata (Raţă lingurar)
- Anas strepera (Raţă
pestriţă)
- Anas acuta (Raţă suliţar)
- Anas querquedula (Raţă
cārāitoare)
- Aythya ferina (Raţă cu cap
castaniu)
- Aythya fuligula (Raţă
moţată)
- Aythya marila (Raţă cu cap
negru)
- Bucephala clangula (Raţă
sunătoare)
GALLIFORMES
Tetraonidae
- Tetrastes bonasia (Bonasa bonasia)
(Ierunca)
- Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
Phasianidae
- Perdix perdix (Potārniche)
- Coturnix coturnix (Prepeliţă)
- Phasianus colchicus (Fazan)
GRUIFORMES
Rallidae
- Gallinula chloropus
(Găinuşă de baltă)
- Fulica atra (Lişiţă)
CHARADRIIFORMES
Scolopacidae
- Lymnocryptes minimus (Becaţină
mică)
- Gallinago gallinago (Becaţină
comună)
- Scolopax rusticola (Sitarul de
pădure)
COLUMBIFORMES
Columbidae
- Columba Īnas (Porumbel de scorbură)
- Columba palumbus (Porumbel gulerat)
- Streptopelia decaocto (Guguştiuc)
- Streptopelia turtur (Turturică)
PASERIFORMES
Alaudidae
- Alauda arvensis (Ciocārlie de cāmp)
Corvidae
- Garrulus glandarius (Gaiţă)
- Pica pica (Coţofană)
- Corvus monedula (Stăncuţă)
- Corvus frugilegus (Cioară de
semănătură)
- Corvus corone corone (Cioară
neagră)
- Corvus corone cornix (Cioară
grivă)
- Corvus corone sardonius (Cioară
grivă sudică)
Sturnidae
- Sturnus vulgaris (Graurul comun)
- Sturnus vulgaris balcanicus (Graurul
dobrogean)
Turdidae/Muscicapidae
- Turdus viscivorus (Sturzul de vāsc)
- Turdus philomelos (Sturzul cāntător)
- Turdus iliacus (Sturzul de vii)
- Turdus pilaris (Cocoşar)
ANEXA 5 D
SPECII DE PĂSĂRI DE
INTERES COMUNITAR
a căror comercializare
este permisă
ANSERIFORMES
Anatidae
- Anas platyrhynchos (Raţă mare)
GALLIFORMES
Phasianidae
- Perdix perdix (Potārniche)
- Phasianus colchicus (Fazan)
COLUMBIFORMES
Columbidae
- Columba palumbus (Porumbel gulerat)
ANEXA 5 E
SPECII DE PĂSĂRI DE
INTERES COMUNITAR
a căror comercializare este
permisă īn condiţii speciale
ANSERIFORMES
Anatidae
- Anser albifrons albifrons (Gārliţa
mare)
- Anser anser (Gāsca mare)
- Anas penelope (Raţa
fluierătoare)
- Anas crecca (Raţa mică)
- Anas acuta (Raţa suliţar)
- Anas clypeata (Raţa lingurar)
- Aythya ferina (Raţa cu cap castaniu)
- Aythya fuligula (Raţa
moţată)
- Aythya marila (Raţa cu cap negru)
- Melanitta nigra (Raţa neagră)
GALLIFORMES
Tetraonidae
- Tetrao urogallus (Cocoş de munte)
GRUIFORMES
Rallidae
- Fulica atra (Lişiţa)
CHARADRIIFORMES
Charadriide
-
Pluvialis apricaria (Ploier auriu)
Scolopacidae
- Lymnocryptes minimus (Becaţina
mică)
- Gallinago gallinago (Becaţina
comună)
- Scolopax rusticola (Sitar de pădure)
ANEXA 6
METODE ŞI
MIJLOACE
de captură şi
ucidere şi modalităţi de deplasare interzise īn vederea
capturării sau uciderii
a) Mijloace neselective:
MAMIFERE
- Animale captive, eventual orbite sau
mutilate, utilizate ca momeală vie;
- Aparatură audio, dispozitive
electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le
ameţească;
- Surse luminoase artificiale;
- Oglinzi şi alte mijloace ce pot
cauza orbirea;
- Mijloace de luminare a ţintelor;
- Dispozitive de ochire pentru tir de
noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor
electronic de imagine;
- Explozivi;
- Fileuri/năvoade/plase neselective īn
principiu sau prin modul de utilizare;
- Capcane neselective īn principiu sau prin
modul de utilizare;
- Arbalete;
- Otrăvuri şi momeli
otrăvite sau care conţin anestezice;
- Gazare sau afumare;
- Arme semiautomate sau automate al
căror īncărcător poate conţine mai mult de două
cartuşe.
PEŞTI
- Otrăviri;
- Explozivi, curent electric;
- Tipuri de plase/setci interzise.
PĂSĂRI
- Laţuri, sārme, cārlige,
păsări oarbe sau mutilate, folosite ca momeală vie;
- Aparatură audio, dispozitive
electrice şi electronice capabile să le ucidă sau să le
ameţească;
- Surse de lumină artificială,
oglinzi, dispozitive pentru luminarea ţintelor;
- Dispozitive de ochire pentru tir de
noapte, care conţin un amplificator de imagine sau un convertizor
electronic de imagine;
- Explozivi;
- Plase, capcane, momeli otrăvite sau
tranchilizante;
- Arme semiautomate sau automate al
căror īncărcător poate conţine mai mult de două
cartuşe.
#M4
b) Modalităţi de deplasare:
- Pe cale aeriană;
- Vehicule terestre cu motor īn
funcţiune;
- Bărci care se deplasează cu o
viteză mai mare de 5 km pe oră. Pentru navigaţia maritimă,
se poate autoriza, din motive de siguranţă, utilizarea bărcilor
cu motor cu o viteză pānă la 18 km/h.
Autoritatea publică centrală
pentru protecţia mediului şi pădurilor informează Comisia
Europeană cu privire la toate autorizaţiile acordate.
#B
ANEXA 7
CRITERII
pentru selectarea
siturilor eligibile īn vederea identificării ca situri de
importanţă comunitară şi pentru desemnarea lor ca arii
speciale de conservare
Etapa 1: Evaluarea la nivel naţional a
importanţei relative a siturilor pentru fiecare habitat natural de tipul
celor din anexa nr. 2 şi pentru
fiecare specie din anexa nr. 3
(incluzānd habitatele naturale prioritare şi speciile prioritare)
A. Criterii de evaluare a siturilor pentru
un habitat natural prevăzut īn anexa nr. 2:
a) gradul de reprezentativitate a tipului
de habitat natural din aria (situl) respectiv;
b) suprafaţa ariei acoperită de
tipul de habitat natural, īn comparaţie cu suprafaţa totală
acoperită de acel habitat natural īn cadrul īntregului teritoriu
naţional;
c) gradul de conservare a structurilor
şi funcţiilor tipului de habitat natural īn cauză şi
posibilităţi de refacere/reconstrucţie;
d) evaluarea globală a valorii ariei
respective pentru conservarea tipului de habitat natural respectiv.
B. Criterii de evaluare a siturilor pentru
speciile cuprinse īn anexa nr. 3:
a) mărimea şi densitatea
populaţiilor speciilor prezente īn aria respectivă, īn relaţie
cu populaţiile prezente īn cadrul īntregului teritoriu naţional;
b) gradul de conservare a
trăsăturilor habitatului care este important pentru speciile
respective şi pentru posibilităţile de restaurare;
c) gradul de izolare a populaţiilor
prezente īn situl respectiv īn relaţie cu distribuţia naturală a
speciilor;
d) evaluarea globală a valorii sitului
pentru conservarea speciilor respective.
C. Pe baza acestor criterii se vor
clasifica siturile propuse pe listele naţionale ca situri eligibile pentru
identificarea ca situri de importanţă comunitară, conform
valorii lor relative pentru conservarea fiecărui habitat natural
prevăzut īn anexa nr. 2 sau a
fiecărei specii prevăzute īn anexa nr. 3.
D. Această listă va conţine
siturile care au tipurile de habitate naturale prioritare şi speciile
prioritare selectate pe baza criteriilor conţinute la lit. A şi B.
Etapa 2: Evaluarea importanţei
comunitare a siturilor incluse pe listele naţionale
1. Toate siturile identificate de statele
membre īn etapa 1, care conţin tipuri de habitate naturale prioritare
şi/sau specii prioritare, vor fi considerate situri de
importanţă comunitară.
2. Evaluarea importanţei comunitare
pentru alte situri din listele statelor membre, avāndu-se īn vedere
contribuţia acestora pentru menţinerea sau restabilirea cu un statut
favorabil de conservare a unui habitat natural cuprins īn anexa nr. 2 sau a unei specii cuprinse īn anexa nr. 3 şi/sau avānd legătură
cu "Natura 2000", va ţine seama de următoarele criterii:
a) valoarea relativă a sitului la nivel
naţional;
b) poziţia geografică a sitului
īn legătură cu rutele de migrare a speciilor cuprinse īn anexa nr. 3 şi acolo unde acesta
aparţine unui ecosistem situat pe ambele părţi ale uneia sau mai
multor frontiere comunitare;
c) suprafaţa totală a sitului;
d) numărul de habitate naturale (anexa nr. 2) şi de specii (anexele nr. 3 şi 4) prezente īn situl respectiv;
e) valoarea ecologică globală a
sitului respectiv pentru regiunile biogeografice īn cauză.
ANEXA 8
STUDII ŞI CERCETĂRI
necesare pentru
asigurarea protecţiei, managementului şi utilizării durabile a
populaţiilor speciilor de păsări
a) Listele naţionale ale speciilor
ameninţate cu dispariţia sau ale celor periclitate, ţināndu-se
cont de arealul natural de distribuţie al acestora
b) Enumerarea şi descrierea din punct
de vedere ecologic a zonelor situate de-a lungul rutelor de migraţie
şi care au o importanţă deosebită pentru speciile
migratoare, īn special ca zone de iernat şi cuibărit
c)
Prezentarea datelor referitoare la nivelul populaţiilor speciilor
migratoare, ca rezultat al studiilor realizate pe baza metodei de inelare
d) Evaluarea influenţei metodelor de
capturare a păsărilor sălbatice asupra nivelelor
populaţionale
e) Dezvoltarea sau
īmbunătăţirea metodelor ecologice de prevenire a pagubelor
cauzate de păsări
f) Determinarea rolului anumitor specii ca
indicatori ai poluării mediului
g) Studierea efectelor adverse ale
poluării chimice asupra nivelurilor populaţionale ale speciilor de
păsări.
---------------