MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILORSENATUL

LEGE

privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I

Dispoziţii generale

CAPITOLUL I

Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul şl sferaArt. 1. (1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile

de cuprindere a Codului fiscalsociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat,

bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare

pentru plata creanţelor salariale; contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite,

taxe şi contribuţii sociale; modul de calcul şi de plată a acestora; procedura de modificare a

acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor

Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod

şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri în aplicare.

(2} Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii

reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.

(3) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care

România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.

(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit

dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.

Impozitele, taxele Art. 2. — (1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

şi contribuţiile sociale a)impozitul pe profit;

obligatorii reglementate b)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

de Codul fiscalc)impozitul pe venit;

d)impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;

e)impozitul pe reprezentanţe;

f)taxa pe valoarea adăugată;

g)accizele;

h)impozitele şi taxele locale;

i)impozitul pe construcţii.

(2) Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

a)contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

b)contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate;

c)contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de

angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

d)contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;

e)contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de

angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

f)contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de

persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006

privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu

modificările ulterioare.

CAPITOLUL II

Aplicarea şi modificarea Codului fiscal

Principiile fiscalităţiiArt. 3. — Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele

principii:

a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri,

cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale investitorilor, capitalului

român şi străin;

b)certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la

interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20153

fiecare plătitor, respectiv aceştia poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine,

precum si să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii

lor fiscale;

c) justeţea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil

să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a

proprietăţilor acestuia;

d)eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exerciţiu

bugetar la altul prin menţinerea randamentului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în toate

fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât şi’în cele de'criză;

e)predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor

obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în

sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii.

Modificarea şi completarea Art. 4. — (1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare

Codului fiscalîn termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se

majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în

vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul

acelui an.

(3) în situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot

prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data

publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din angajamentele

internaţionale ale României.

Norme metodologice, Art. 5. — (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru

instrucţiuni şi ordineaplicarea unitară a prezentului cod.

(2) In înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi

ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul

finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi

instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de

prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepţia bugetelor locale, se emit de

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., şi

se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la

proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se

aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale

şi administraţiei publice.

(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele

decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care aibă legătură cu

prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în

vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi publică această colecţie oficială.

Aplicarea unitară a legislaţieiArt. 6. — Aplicarea unitară a prezentului cod şi a legislaţiei subsecvente acestuia se

asigură prin Comisia fiscală centrală constituită potrivit Codului de procedură fiscală.

CAPITOLUL III

Definiţii

Definiţii ale termenilor comuni Art. 7. — în înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile

»


de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.activitate dependentă — orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie

de angajare generatoare de venituri;

2.activitate dependentă la funcţia de bază — orice activitate desfăşurată în baza unui

contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată

angajatorului ca funcţie de bază de către angajat, în cazul în care activitatea se desfăşoară

pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul

respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază;

3.activitate independentă orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în

scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare

a activităţii, precum şi a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară

activitatea;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o

desfăşoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau

a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,

reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care

reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal

angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile' legii;

4.autoritate fiscală centrală Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a


coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale;

5.autoritate fiscală competentăMinisterul Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate


ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;

6.centrul intereselor vitale — locul de care relaţiile personale şi economice ale persoanei


fizice sunt mai apropiate. în analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei

soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care

sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă,

religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură. în analiza relaţiilor economice

se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată

într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi

la bâncr în România, cârduri de credit/debit la bănci în România;

7.contract de leasing Financiar— orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una

dintre următoarele condiţii:

a)riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul

leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce

efecte;

b)contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului

ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;

c)utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar

valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata

normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală

de funcţionare maximă, exprimată în procente;

d)perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului

care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice

perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

e)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau

egală cu valoarea de intrare a bunului;

8.contract de leasing operaţional — orice contract de leasing încheiat între locator şi

locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul

de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile

prevăzute la pct 7 lit. b)—e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci

când opţiunea de cumpărare nu este exercitată ia începutul contractului sau când contractul

de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;

9.comision orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent

comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar

general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune economică;

10.contribuţii sociale obligatorii — prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca

scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în

schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare;

11.dividend — o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui

participant, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,

exceptând următoarele:

a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de

participare existente, ca urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;

b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare

proprii de către persoana juridică;

c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane

juridice;

d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit

legii;

e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant;

f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operaţiuni de reorganizare, prevăzute

la art. 32 şi 33.

Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca

veniturile din dividende:

(i) câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare, definite de

legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20155

(ii) veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate juridică,

constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă drept

consecinţă a deţinerii părţilor sociale;

12.dobânda — orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent


dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în

conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare

cu plata amânată;

13.dreptul de autor şi drepturile conexe — constituie obiect al acestora operele originale


de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de

creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele

derivate care au fost create plecând de ia una sau mai multe opere preexistente, precum şi

drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii

nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;

14.entitate transparentă fiscal; cu/fără personalitate juridicăorice asociere, asociere în


participaţiune, asocieri în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes

economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare

asociat/participant fiind subiect de impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit,

după caz;

15.franciza — sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane


fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită

francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a

dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;

16.impozitul pe profit amânat— impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în

legătură cu diferenţele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ

sau a unei datorii şi valoarea fiscală a acestora;

17.know-how— orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau

ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces

existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei

care a furnizat această informaţie; în măsura în care provine din experienţă, know-how-ul

reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla

cunoaştere a progresului tehnicii;

18.locul conducerii efective — locul în care se iau deciziile economice strategice necesare

pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi

desfăşoară activitatea directorul executiv şi alţi directori care asigură gestionarea şi controlul

activităţii acestei persoane juridice;

19.metoda creditului fiscal— o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit

cu suma impozitului plătit în alt stat, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri;

20.metoda scutirii— scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în aît stat, luând

în considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru

venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată aplicându-se numai asupra

venitului/profitului rămas după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt stat, conform

convenţiei pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;

21.mijloc fix orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în

producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în

scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare

egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;

22.nerezident — orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice

atte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare fără

personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;

23.operaţiuni cu instrumente financiare — orice transfer, exercitare sau executare a unui

instrument financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care a fost emis, indiferent de

piaţa/iocul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea;

24.organizaţie nonprofit — orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau federaţie

înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi

activele asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o

activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;

25.participant — orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;

26.persoane afiiiate o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoana este


definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau

rude până la gradul al lll-lea inclusiv;

b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în

mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din

valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori

dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine,

în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25%


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană

juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod

direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul

titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă

controlează în mod efectiv acea persoană juridică.

între persoane afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se

prestează servicii reprezintă preţ de transfer;

27.persoană fizică nerezidentă — orice persoană fizică ce nu îndeplineşte condiţiile

prevăzute la pct. 28, precum şi orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau

consular în România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism

internaţional şi interguvemamental înregistrat în România, cetăţean străin care este funcţionar

sau angajat âl unui stat străin în România şi membrii familiilor acestora;

28.persoană fizică rezidentă — orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre


următoarele condiţii:

a)are domiciliul în România;

b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;

c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în

total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul

calendaristic vizat;

d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României

într-un stat străin;

29.persoană juridică română — orice persoană juridică ce a fost înfiinţată şi funcţionează

în conformitate cu legislaţia României;

30.persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene orice persoană juridică

constituită în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;

31.persoană juridică străină orice persoană juridică ce nu este persoană juridică

română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul

social în România;

32.preţ de piaţă suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor

independent în acelaşi moment şi în aceiaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul

similar, în condiţii de concurenţă loială;

33.principiul valorii de piaţă atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relaţiile

comerciale sau financiare între două persoane afiliate diferă de acelea care ar fi existat între

persoane independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor respective ar fi fost realizate

de una dintre persoane, dar nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor respective,

pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate corespunzător;

34.profesii liberale — acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit

actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

35.proprietate imobiliară — orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată

într-un teren;

36.redevenţă:

(1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de

folosinţă al oricăruia dintre următoarele:

a)drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor,

benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări

audio, video;

b)dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente

sportive sau altele similare, şi dreptul de a le transmite sau retransmite către public, direct sau

indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere — inclusiv prin cablu, satelit, fibre

optice sau tehnologii similare;

c)orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect,

desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software;

d)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu, conductă, satelit,

fibră optică sau tehnologii similare;

e)orice know-how;

f)numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o

persoană fizică.

(2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:

a)plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de

proprietate asupra tuturor elementelor menţionate la alin. (1);

b)plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software,

inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;

c)plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a

unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în

scopul vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20157

d)plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da

dreptul la reproducere;

e)plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea

unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care

clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor

tehnologii similare;

f)plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile de roaming, a

frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între operatori;

37.rezidentorice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul


de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în

România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi orice persoană fizică rezidentă;

38.România teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian


de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea,

precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora

România îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit

normelor şi principiilor dreptului internaţional;

39.stockoption plan — un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice ale cărei valori


mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate în cadrul

unui sistem alternativ de tranzacţionare, prin care se acordă angajaţilor, administratorilor

şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) si

d), dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr

determinat de valori mobiliare emise de entitatea respectivă.

Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să

cuprindă o perioadă minimă de un an între momentul acordării dreptului şi momentul exercitării

acestuia (achiziţionării valorilor mobiliare);

40.titlu de participare — orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume

colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni,

societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori la un fond deschis de

investiţii;

41.titlu de valoare — orice titlu de participare şi orice instrumente financiare calificate

astfel prin legislaţia în materie din statul în care au fost emise;

42.transfer — orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul

unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul

masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;

43.transport internaţional — orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de

oîntreprindere în trafic internaţional, precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de această

operare şi care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu reprezintă transport

internaţional cazurile în care transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe teritoriul

României;

44.valoarea fiscală reprezintă:

a)valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile —

pentru active şi pasive, altele decât cefe menţionate la lit. b)d);

b)valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul profitului impozabil — pentru

titlurile de participare. în valoarea fiscală se includ şi evaluările înregistrate potrivit

reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcţie de modalităţile

de constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de

impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;

c)costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu

titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru

calculul amortizării fiscale, după caz — pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri. în valoarea

fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. în cazul în care se efectuează

reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora

sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu

gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor

fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie,

de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca

aport, după caz. în situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii

acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori

constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă

a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;

d)valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil pentru provizioane şi rezerve;

e)valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în

înţelesul impozitului pe venit — pentru titlurile de valoare.

în cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către contribuabilii care obţin

venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât cele dobândite în cadrul sistemului stock

options plan, valoarea fiscală este valoarea de piaţă la momentul dobândirii titlurilor de

valoare;


 

8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

45.valoarea fiscală pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă şi:

a)pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi reevaluările efectuate

potrivit reglementărilor contabile. în cazul în care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor

necorporale care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă

neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă

neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează până la nivelul celei stabilite pe

baza valorii de înregistrare în patrimoniu;

b)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea

fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 44, cu excepţia

mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;

c)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea

fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit

reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;

d)pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este

reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor

imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul

contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. în valoarea fiscală se

includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile, in cazul în care se efectuează

evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea

rămasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a

investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă

neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza

costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare;

e)pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală este

reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă în cazul celor

dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului,

după caz, utilizată pentru calculul amortizării fiscale. în valoarea fiscală se includ şi evaluările

efectuate potrivit reglementărilor contabile, în cazul în care se efectuează evaluări ale activelor

biologice care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată

stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă în cazul celor dobândite cu

titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice

se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau a

valorii de piaţă, după caz;

46.reţinere la sursă numită şi reţinere prin stopaj la sursă metodă de colectare a

impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligaţia, potrivit

legii, de a le calcula, reţine, declara şi plăti;

47.impozite şi contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la

sursă — acele impozite şi contribuţii sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii

de venituri au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea la sursă sau reţinerea prin stopaj la

sursă.

Definiţia sediului permanentArt. 8. (1) în înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se

desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent

dependent. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de la art. 5 „Sediul

permanent" din modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică,

un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze, o carieră sau alte locuri

de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul în care continuă se desfăşoare o

activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de

reorganizare prevăzut la art. 33.

(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, un

ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul,

proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)(3), un sediu permanent nu presupune

următoarele:

a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori

bunurilor ce aparţin nerezidentului;

b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul

de a fi depozitate sau expuse;

c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul

de a fi procesate de către o altă persoană;

d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în

cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele

ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a

expoziţiei;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20159

e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri

ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;

f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter

pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;

g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la

lit. a)—f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură pregătitoare

sau auxiliară.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un

sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât

un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana

acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dintre

următoarele condiţii:

a)persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în

numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele

prevăzute la alin. (4) lit. a)—f);

b)persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse

sau bunuri în numele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar

desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau

al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este

activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă

activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele

nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii

diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca

fiind agent cu statut independent.

(7) Un nerezident nu se consideră are un sediu permanent în România numai dacă

acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o

activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(8} Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice

străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent

desemnat, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de

construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi,

executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au

obligaţia înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale

competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Contractele

încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării

potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de

construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de

supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se vor avea în vedere data de

începere a activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea

activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în

mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la

realizarea contractului de bază.

(9} în înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi

baza fixă.

CAPITOLUL IV

Reguli de aplicare generală

Moneda de plată şi de calcul Art. 9. (1) Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii se plătesc în moneda

al impozitelor şi taxelornaţională a României.

(2} Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.

(3) Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a

României, după cum urmează:

a)în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine

contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din

activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională a

României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este

aferent profitul impozabil sau venitul net;

b)în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea

cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la

altă dată prevăzută expres în prezentul cod.

(4) în înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în

moneda naţională a României sumele exprimate în moneda străină, este cursul de schimb

comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru datele respective, exceptând

cazurile prevăzute expres în prezentul cod.


 

10MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Venituri în naturăArt. 10.(1) în înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în

numerar şi/sau în natură.

(2) în cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului

de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.

Prevederi speciale Art. 11. — (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale

pentru aplicarea obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop

Codului fiscaleconomic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei

tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.

Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a

neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei

tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei

ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă

avute în vedere pentru aceasta.

(2) Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii transfrontaliere care sunt calificate

ca fiind artificiale de organele fiscale competente nu vor face parte din domeniul de aplicare

a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

(3) Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege tranzacţiile transfrontaliere sau


seriile de tranzacţii transfrontaliere care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate

în mod normal în cadrul unor practici economic© obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind

acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

Tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii

efectuate între douâ sau mai multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara

României.

(4) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. în

cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot

ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot estima, în cazul în

care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a

stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de

piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate

pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei. Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea

de stabilire a nivelului tendinţei centrale a pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală

poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului

pentru tranzacţiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală. La stabilirea

valorii de piaţă a tranzacţiilor desfăşurate între persoane afiliate se foloseşte metoda cea mai

adecvată dintre următoarele:

a)metoda comparării preţurilor;

b)metoda cost plus;

c)metoda preţului de revânzare;

d)metoda marjei nete;

e)metoda împărţirii profitului;

f)orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de

către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale

şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare.

în aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind

preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi

completările ulterioare.

(5) Prevederile alin. (1)(4) se aplică în scopul stabilirii impozitelor directe.

(6) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform

Codului de procedură fiscală, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate,

sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii

prevăzute de prezentul cod, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere

a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Pentru achizipe

de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA,

destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA

care dau drept de deducere potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei impozabile,

prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus de persoana impozabilă

după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în

momentul înregistrării;

b)bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum

şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în

proprietatea sa în momentul înregistrării;

c)achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care

exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării

şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201511

(7) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite

în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi

conform Codului de procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor

şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de

bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii

de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind

procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

(8) Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri

de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. b)—e) şi lit. h), nu beneficiază, în perioada

respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate,

dar sunt supuse obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VII,

aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în perioada respectivă. Pentru achiziţiile de bunuri

şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate

operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau

drept de deducere potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin

înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus de persoana impozabilă după

înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în

momentul înregistrării;

b)bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum

şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în

proprietatea sa în momentul înregistrării;

c)achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care

exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării

şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(9) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite

în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316

alin. (11) lit. b)—e) şi lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror

înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de

deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor

de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la

persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.

(10) în cazurile prevăzute la alin. (6)(9), în situaţia în care apar evenimentele menţionate

la art. 287, ajustarea bazei de impozitare a TVA şi, respectiv, ajustarea taxei deductibile de

către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele metodologice.

(11) în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte

autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

(12) în cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel

de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi prevalat

în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul. Organele fiscale competente au dreptul de a anula

TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se constată că dreptul de deducere

a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie fie îndeplinite

cumulativ două condiţii:

a)tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile

legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor

dispoziţii legale;

b)trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză este

de a se obţine un avantaj fiscal.

(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileste prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

Venituri obtinuteArt. 12. — Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în

*

din România de nerezidenti


tRomânia sau în străinătate, în special următoarele venituri:


a)venituri atribuibile unui sediu permanent în România;

b)venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;

c)dividende de !a un rezident;

d)dobânzi de ta un rezident;

e)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda

este o cheltuială a sediului permanent;

f)redevenţe de la un rezident;

g)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa

este o cheltuială a sediului permanent;

h)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare

situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau

cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea

resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor

de participare deţinute la o persoană juridică română;


 

12MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

i)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de

cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul

proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deţinute la o

persoană juridică română, şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;

j)veniturile din pensii definite la art. 99;

k)veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările

de servicii accesorii acestui transport;

I)venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu,

dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt

cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de

administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice

române;

n)comisioane de la un rezident;

0)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă

comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

p)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă

veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de

către alte persoane;

q)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

r)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;

s)venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române;

ş) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident

în cadrul operaţiunii de fiducie.

TITLUL]!

Impozitul pe profit

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ContribuabiliArt. 13. (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu,

următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a)persoanele juridice române, cu excepţiile prevăzute la alin. (2);

b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent/mai multor sedii permanente în România;

c)persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;

d)persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute ia art. 12 lit h);

e)persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

(2} Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele persoane juridice române:

a)Trezoreria Statului;

b)instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate

de aceasta;

c)Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate de Academia Română în calitate de

fondator unic, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate de acestea;

d)Banca Naţională a României;

e)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

f)Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

g)Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;

h)persoana juridică română care plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în

conformitate cu prevederile titlului III;

1) fundaţia constituită ca urmare a unui legat;

j)entitatea transparentă fiscai cu personalitate juridică.

Sfera de cuprindere Art. 14. — Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a impozituluia)în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de

exercitare a conducerii efective în România, precum şi ai persoanelor juridice cu sediul social

în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice

sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b)în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil

atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent

desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;

c)în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute

la art. 12 lit. h), asupra profitului impozabil aferent acestora.


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201513

Reguli speciale de impozitareArt. 15. — (1) în cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal

sunt considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

a)pentru cultele religioase, veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi

produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile

obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi

economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă

bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea

dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau

în anii următori, pentru întreţinerea şi ftjncţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de

construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice,

pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,

acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice’şi alte activităţi nonprofit ale cultelor

religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

republicată;

b)pentru instituţiile de învăţământ particular superior acreditate, precum şi cele autorizate,

veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale

din domeniul educaţ9 iei naţ9 ionale;'

c)pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari

recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul’curent sau în

anii următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi

repararea proprietăţii comune, potrivit Segii;

d)pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi utilizate,

în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din

România nr. 139/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la

calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:

a)cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b)contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

d)veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii

şi demonstraţii sportive;

e)donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;

f)veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente

disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;

g)veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi

potrivit legii de organizare şi funcţionare;

h)veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

i)resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

j)veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri CU

taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit

statutului acestora;

k)veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor

nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

I)veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare

pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate

publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,

învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şt de camerele de comerţ şi industrie, organizatiile

sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din

prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;

m)sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut

donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către

organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi

obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

n)veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele

produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea

economică;

o)sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor

titlului IV;

p)sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea

responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.

(3) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru

calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul

echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile

totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru

partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri

neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota

prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.


 

14MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor

şi fâneţelor, cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile

alin. (2) şi (3).

(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului

de stat.

Anul fiscalArt. 16. (1) Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,

perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

(3) Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe:

a)de la data înregistrării acestuia în registrul comerţului, dacă are această obligaţie potrivit legii;

b)de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi

competente, dacă are această obligaţie, potrivit legii;

c)pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să îşi

desfăşoare, integral sau parţial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepţia sediului

care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, pentru care perioada impozabilă

începe la data înregistrării în registrul comerţului.

(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie:

a) în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor

juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:

1.la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti

competente sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele,

în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;

2.la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de

la altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea

efect la o altă dată, potrivit legii;

3.la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în

care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;

b)în cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operaţiunilor de

lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent;

c)în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii

înregistrării fiscale.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii care au optat, în conformitate

cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot

opta ca anul fiscal corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi

perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei

zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică

organelor fiscale competente opţiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la

data începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1} şi (5), în cazul contribuabililor care se dizolvă cu

lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă

procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.

(7) în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (5), dreptul organului fiscal de a stabili impozitul

pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care

se împlinesc 6 luni de ia încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligaţia fiscală.

Cota de impozitareArt. 17. — Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Regimul special pentru Art. 18. — Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor

contribuabilii care desfăşoară de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste

activităţi de natura barurilor de venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru

noapte, cluburifor de noapte, activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt

discotecilor, cazinourilorobligaţi la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

CAPITOLUL II

Calculul rezultatului fiscal

Reguli generaleArt. 19. (1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile

înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile

şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal

se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice,

precum şi pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31. Rezultatul

fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.

(2) Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

(3) Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează

astfel:

a)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului

reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei

declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201515

b)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit

şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se

efectuează corectarea acestora.

(4) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din

gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.

(5) în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza

convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării

acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor norme speciale

stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

(6) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. La

stabilirea rezuitatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind

preţurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.

(7) în scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în

registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1),

precum şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, în acelaşi an fiscal,

inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 25.

Deduceri pentru cheltuielile Art. 20. — (1) La calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare,

de cercetare-dezvoltaredefinite potrivit legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:

a)deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor

eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în

cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31;

b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor

destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

(2) Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat,

pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate în scopul obţinerii de rezultate ale

cercetării, valorifîcabile de către contribuabil, activităţi efectuate atât pe teritoriul naţional, cât

şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic

European.

(3) Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare

la determinarea rezultatului fiscal trebuie fie din categoriile activităţilor de cercetare

aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfăşurată de către

contribuabili.

(4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din

fiecare proiect desfăşurat.

(5) în aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile

pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor

publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(6) Deducerile prevăzute de acest articol nu se recalculează în cazul nerealizării

obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.

Reguli fiscale pentru Art. 21. Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

contribuabilii care aplică internaţionale de raportare financiară pentru determinarea rezultatului fiscal vor avea în vedere

reglementările contabile şi următoarele reguli:

conforme cu Standardele a)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata inflaţiei,

internaţionale de raportare

ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale


financiară

de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:


1.sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din

actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate ca

rezerve şi impozitate potrivit art. 26 alin. (5), cu condiţia evidenţierii în soldul creditor al

acestuia, analitic distinct;

2.în situaţia în care sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat,

provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu sunt

menţinute în soldul creditor al acestuia, analitic distinct» sumele respective se impozitează

astfel:

(i) sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit

art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic

distinct, în care sunt înregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor

fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei

a amortizării mijloacelor fixe, se consideră utilizare a rezervei;

(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor

privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea

amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi

terenurilor, după caz;

3.sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei

a activelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a

terenurilor, nu reprezintă elemente similare veniturilor;


 

16MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

4.sumele înregistrate în debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei

a pasivelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă

elemente similare cheltuielilor;

b)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a

implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară ca bază a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata

inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:

1.sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere

reprezintă elemente similare veniturilor;

2.sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor

contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă elemente

similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 şi 24;

3.sumele care reprezintă elemente de natura' cheltuielilor înregistrate potrivit

reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară sunt

considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în

conformitate cu prevederile art. 25;

4.sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu

reprezintă elemente similare veniturilor;

5.sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile

nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;

c)în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării

reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca

bază a contabilităţii, se înregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, sumele

care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu

reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din constituirea provizioanelor

conform reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.

Scutirea de impozit Art. 22. (1) Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi

a profitului reinvestitechipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în

programe informatice, produse şs/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing

financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit

de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute

în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale

de funcţionare a mijloacelor fixe.

(2) Profitul investit potrivit alin, (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv

profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul

punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă

investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia

în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de

[a începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea,

în cazul în care în trimestrul în care se pun în funcţiune activele prevăzute la alin. (1) se

înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează

profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.

(4) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în

conformitate cu prevederile art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul

contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la

alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit

pe profit.

(5} Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a

beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se

repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până

la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. în cazul în care la

sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea

impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve

suma profitului investit.

(6) Pentru activele prevăzute la alin. (1), care se realizează pe parcursul mai multor ani

consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv,

în baza unor situaţii parţiale de lucrări.

(7) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, potrivit normelor

metodologice.

(8) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în

patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare

economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. în

cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe

profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201517

aplicării facilităţii, potrivit legii. în acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei

fiscale rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele menţionate la alin. (1)

care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:

a)sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b)sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c)sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii

sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. în cazul activelor

furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele

judiciare.

(9) Prin excepţie de la prevederile art. 28 alin. (5) lit. b), contribuabilii care beneficiază de

prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele

respective.

(10) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) aplică prevederile

prezentului articol în mod corespunzător pentru anul fiscal modificat.

(11) Prevederile prezentului articol se aplică pentru profitul reinvestitîn activele prevăzute

la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016

inclusiv.

Venituri neimpozabileArt. 23. La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

a)dividendele primite de la o persoană juridică română;

b)dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a

unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit

la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică

străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile,

pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice

care distribuie dividende;

c)valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale

a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor

sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea

sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau

lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente

titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. i) şi j);

d)veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu

s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a

acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru

care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate

ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării

capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;

e)veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii

care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară;

f)veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor

biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării

fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active

biologice, după caz;

g)veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,

terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu

descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;

h)veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile

aprobate prin acte normative;

i)veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute

la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care

România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data

evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă

de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de

participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor

de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un

stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

j)veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice

străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe

operioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice

supuse operaţiunii de lichidare;

k)sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a

gestionării deşeurilor;


 

18MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

I)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii,

titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau

moştenitorii legali ăi acestora;

m)despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

n)veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care

se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul

străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri

metoda scutirii;


o)sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu

ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.

Regimul fiscal Art. 24. (1) La calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi:

al dividendelor primite a)dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa

din statele membre situată într-un stat membru, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt

ale Uniunii Europenestat membru decât cel al filialei, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ

următoarele condiţii:

1.are una dintre următoarele forme de organizare: societate în nume colectiv, societate

în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu

răspundere limitată;

2.plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau

exceptări;

3.deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care

distribuie dividendele;

4.la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 3,

pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an;

b)dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăţi-mamă,

de filialele acestora situate în alte state membre, prin intermediul sediilor permanente din

România, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1.are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă

din prezentul titlu;

2.în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al

statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri

încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3.plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă

din prezentul titlu sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;

4.deţine minimum 10% din capitalul social a! filialei situate într-un alt stat membru, care

distribuie dividendele;

5.la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România,

persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă

neîntreruptă de cel puţin un an.

(2) în situaţia în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiţia legată de

perioada minimă de deţinere de un an nu este îndeplinită, venitul este supus impunerii.

Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, venitul respectiv este considerat

neimpozabil, cu recalcularea impozitului din anul fiscal în care acesta a fost impus. In acest

sens, contribuabilul trebuie să depună o declaraţie rectificativă privind impozitul pe profit, în

condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române,

respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat

membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.

(4) în situaţia în care dividendele distribuite persoanelor juridice române, respectiv sediilor

permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru sunt

deductibile la nivelul filialei din statul membru, prevederile alin. (1) nu se aplică.

(5) în aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au

următoarele semnificaţii:

a)stat membru — stat al Uniunii Europene;

b)filială dintr-un stat membru — persoană juridică străină al cărei capital social include şi

participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 3 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană

juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice

străine dintr-un stat membru şi care întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1.are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă

din prezentul titlu;

2.în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al

statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri

încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3.plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă

din prezentul titlu sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;

c)stat teoricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.



 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015 19

(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri

care, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine

un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentului articol, nu sunt oneste,

având în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante. Un demers poate cuprinde mai

multe etape sau părţi. în înţelesul prezentului alineat, un demers sau o serie de demersuri sunt

considerate ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale

valabile care reflectă realitatea economică. Dispoziţiile prezentului alineat se completează cu

prevederile existente în legislaţia internă sau în acorduri, referitoare la prevenirea evaziunii

fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.

(7) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2011/96/UE a Consiliului

din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor

acestora din diferite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L

nr. 345 din 29 decembrie 2011, cu amendamentele ulterioare.

CheltuieliArt. 25. — (1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile

cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate

prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate

către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.

(2) Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV

sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor reglementate

la alin. (3) şi (4).

(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la

care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol, în cadrul

cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată

colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai

mare de 100 lei;

b)cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%. aplicată asupra valorii cheltuielilor

cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:

1.ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele

pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile

proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

2.cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea

contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,

cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;

3.cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite

salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor

profesionale şi a! accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de

creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor

turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii

şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor

profesionale ale minerilor;

4.alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a

unui regulament intern;

c)cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de

angajatori, potrivit legii;

d)scăzămintele, perisabilităţile, pierderiie rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;

e)pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru

fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

f)cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei

proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu

comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;

g)cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere si rezerve, în limita prevăzută la

art. 26;

h)cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;

i)amortizarea, în limita prevăzută la art, 28;

j)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu,

deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei

nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din

punct de vedere fiscal cu 10%;

k)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa

proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita

corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între

părţi, în acest scop;

I)50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv

în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească

3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile

pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1.vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi

servicii de curierat;

2.vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3.vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;

4.vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către

alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5.vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind

amortizarea.

în cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs

valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică

asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare

aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din

evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile

financiare aferente;

m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de

persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat

potrivit lit, I) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii,

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit

sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la

sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din

România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu

reglementările contabile aplicabile;

b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către

autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor

încheiate cu aceste autorităti;

i 1

c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile


constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea

adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli

sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare

dintre următoarele situaţii/condiţii:

1.au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră,

în condiţiile stabilite prin norme;

2.au fost încheiate contracte de asigurare;

3.au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii;

4.au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii;

d)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de

plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru

aceste bunuri sau servicii;

e)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. în situaţia în care evidenţa contabilă nu

asigură informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal

se iau în calcul cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale

contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau

proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de

contribuabil;

f)cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate

de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în

baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii. Aceste prevederi se aplică numai în situaţia

în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale

conform art. 11 alin. (3);

g)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii

contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentiu

creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau

utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

h)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită

de provizion, potrivit art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:

1.punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă

judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;

2.procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

3.debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

4.debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau

lichidat, fără succesor;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201521

5.debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

6.au fost încheiate contracte de asigurare;

i)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate

potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit

prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare,

şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe

profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1.valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care

reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se


determină potrivit normelor;

2.valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere,

se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în

ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe

profit.

j)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un

contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia

celor reprezentând achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sâu

a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului

potrivit Legii nr. 85/2014;

k)cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau

asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care

depăşesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege şi la alin. (1);

1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca

urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se

înregistrează o descreştere a valorii acestora;

m)cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în

care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;

n)cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în

vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;

o)cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei

evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se

înregistrează o descreştere a valorii acestora;

p)cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme

cu Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele

fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată

amânată;

q)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare

în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a

beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului IV;

r)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare

în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate

conform titlului IV;

s)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca

fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii;

ş) cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacâ la data

evaluării/reevaluării sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i).

(5) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul

rezultatului fiscal cheltuielile curente şi de capital pentru conservarea, protecţia, întreţinerea,

repararea, funcţionarea, instruirea personalului specializat, consolidarea, precum şi alte

cheltuieli aferente bazei materiale de reprezentare şi protocol pe care o are în administrare.

(6) Compania Naţională „Imprimeria Naţională S. A. deduce la calculul rezultatului

fiscal:

a)cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă

pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale;

b)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de

identitate, a cărţii de alegător aferente şi a cărţii de identitate provizorii, în condiţiile prevăzute

la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru

operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor

electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;


 

22MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de

rezidenţă în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate

de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparţin

domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite în

administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei

titulare a dreptului de proprietate.

(8) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate

de operatorii economici cu înscrierea în cărţile funciare sau cărţile de publicitate imobiliară,

după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra

bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la

solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate.

Provizioane/ajustări pentru Art. 26. (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor/ajustărilor

depreciere şi rezervepentru depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a)rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului

contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a

cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz;

b)provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor, Provizioanele pentru

garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile

livrate, lucrările executate şi serviciile prestate In cursul trimestrului/anului respectiv pentru

care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile

încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori

serviciilor prestate;

c)ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementarilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la

lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

2.nu sunt garantate de altă persoană;

3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

d)provizioanele specifice, constituite de instituţiile financiare nebancare înscrise în

Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, de instituţiile de plată persoane juridice

române care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de monedă

electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată,

precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de

organizare şi funcţionare;

e)ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care. potrivit reglementărilor

prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se determină ajustări prudenţiale de valoare

sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit

persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state care

nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic

European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, şt filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională

a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente

similare veniturilor;

f)ajustările pentru depreciere înregistrate de către sucursalele din România ale instituţiilor

de credit din state membre ale Uniunii Europene şi state aparţinând Spaţiului Economic

European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, aferente creditelor şi plasamentelor care intră în sfera de aplicare a

reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României referitoare la ajustările prudenţiale

de valoare aplicabile instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor din

România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene

sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European;

g)rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit

prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru

contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul

acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea

reasigurării;

h)provizioanele tehnice constituite de persoanele juridice, administratori de fonduri de

pensii facultative, respectiv administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit

prevederilor legale;

i)provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit

reglementărilor Autorităţii de Supraveghere Financiară;


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201523

j)ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, altele decât cele prevăzute

la lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de

deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie,

sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:

— plan de rambursare a datoriilor;

— lichidare de active;

— procedură simplificată;

2.nu sunt garantate de altă persoană;

3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

k)provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri,

constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii,

în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a

depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;

I)provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea

cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente,

potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea

Aeronautică Civilă Română;

m)rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei de

ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, precum şi cele aferente

programului geologic sau altor domenii de activitate, prevăzute prin acte normative, constituite

potrivit legii. Acestea se includ în veniturile impozabile pe măsura amortizării acestor active sau

a scăderii lor din evidenţă, respectiv pe măsura efectuării cheltuielilor finanţate din această sursă;

n)ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situaţiile în

care:

1.sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în

condiţiile stabilite prin norme;

2.au fost încheiate contracte de asigurare.

(2) Contribuabilii autorizaţi desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor

naturale sunt obligaţi înregistreze în evidenţa contabilă şi deducă provizioane pentru

dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi

pentru reabilitarea mediului, inclusiv refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora

în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra rezultatului

contabil din exploatare aferent segmentului de exploatare şi producţie de resurse naturale, cu

excepţia rezultatului din exploatare corespunzător perimetrelor marine ce includ zone de

adâncime cu apă mai mare de 100 m şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate

ale contribuabilului, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre

marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionuîui constituit

pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum

şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra părţii din rezultatul contabil din

exploatare aferent segmentului de explorare şi producţie de resurse naturale ce corespunde

acestor perimetre marine şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate ale

contribuabilului, pe toată perioada exploatării petroliere.

(4) Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian ROMATSA

constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile

din exploatare realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii

de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc

tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă,

inclusiv rezerva legală, se include în rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente

similare veniturilor, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei

provizionuîui sau a rezervei, distribuirii provizionuîui sau rezervei către participanţi sub orice

formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o

rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, sub orice formă, reglementările acestui articol

aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe,

inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul

profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate

şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la

momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea imobilizărilor

necorporale, efectuată de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

Standardele internaţionale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului

impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor

necorporale, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la

momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.


 

24MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul în care nivelul capitalului social subscris

şi vărsat sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva legală corespunzătoare

diminuării, care a fost anterior dedusă, reprezintă elemente similare veniturilor. Prevederile

prezentului alineat nu se aplică în situaţia în care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de

reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a

cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, sau în situaţia în care


rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor care se

restructurează, se reorganizează sau se privatizează este folosită pentru acoperirea

pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a

creanţelor.

(9) Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului

social, pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care nu sunt respectate

prevederile prezentului alineat, aceste sume se impozitează ca elemente similare veniturilor

în perioada fiscală în care sunt utilizate. în situaţia în care sunt menţinute până la lichidare,

acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul fiscal al lichidării. Nu se supun impozitării rezervele

de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit

legii, înregistrate de instituţiile de credit persoane juridice române şi sucursalele băncilor

străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.

(10) în înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se


înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Cheltuieli cu dobânzile şi Art. 27. — {1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de

diferenţe de curs valutarîndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se

determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi

capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru

care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi

împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2) în înţelesul aîin. (1), prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între

părţi care generează în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui

capitalul împrumutat. Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se

includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în

convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi.

(3) în înţelesul alin. (1), în capitalul împrumutat se includ şi creditele/împrumuturile care au

un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui

termen, tar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de ^rambursare

anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an. în acest caz,

impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada de rambursare anterioară prelungirii.

(4) în cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar depăşesc veniturile din

diferenţele de curs valutar, pierderea netă va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile, deductibilă

potrivit alin. (1). Cheltuielile/veniturile din diferenţele de curs valutar, care intră sub incidenţa

prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului

de îndatorare a capitalului.

(5) în condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu

are o valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs

valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1),

până la deductibilitatea integrală a acestora. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile

şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează

existenţa ca efect al unei operaţiuni de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor

nou-înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după

caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de

fuziune/divizare. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din

diferentele de curs valutar al contribuabililor care nu îsi încetează existenta ca efect al unei

t


operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se

împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente, după

caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de

divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.

(6) Dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile

obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare,

menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute

de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, precum şi cele

obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub

incidenţa prevederilor prezentului articol.

(7) fn cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la

alin. (6), dobânzile deductibile sunt limitate la:

a)nivelul ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României,

corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi

b)nivelul ratei dobânzii anuale de 4%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii

pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.


 

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201525

(8) Limita prevăzută la alin. (7) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de

aplicarea prevederilor alin. (1) şi (5).

(9) Prevederile alin. (1)—(5) nu se aplică instituţiilor de credit — persoane juridice române

şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit — persoane juridice străine, instituţiilor

financiare nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional.

(10) în cazul unei persoane'juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu

permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a

capitalului propriu.

(11) Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul de

producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,

nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

Amortizarea fiscalăArt. 28. (1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe

amortizabile, precum şi investiţiile efectuate la acestea se rec