MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
LEGI SI DECRETE
PARLAMENTUL
ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILORSENATUL
LEGE
privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă
prezenta lege.
TITLUL I
Dispoziţii generale
CAPITOLUL I
Scopul şi sfera de cuprindere
a Codului fiscal
Scopul şl sferaArt. 1. — (1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind
impozitele, taxele şi contribuţiile
de cuprindere a Codului
fiscalsociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat,
bugetelor locale,
bugetului asigurărilor
sociale de stat, bugetului
Fondului naţional unic de
asigurări sociale
de sănătate, bugetului
asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare
pentru plata creanţelor salariale;
contribuabilii care au obligaţia să
plătească aceste impozite,
taxe şi contribuţii
sociale; modul de calcul şi de
plată a acestora; procedura de modificare a
acestor impozite, taxe şi
contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor
Publice să elaboreze
norme metodologice, instrucţiuni
şi ordine în aplicarea prezentului cod
şi a legilor de ratificare a convenţiilor
de evitare a dublei impuneri în
aplicare.
(2} Cadrul legal de
administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii
reglementate de prezentul cod este stabilit
prin Codul de procedură
fiscală.
(3) Dacă orice
prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi
a unui tratat la care
România este parte, se
aplică prevederea acelui tratat.
(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit
dispoziţiilor legale
în vigoare privind ajutorul de stat.
Impozitele, taxele Art. 2. — (1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod
sunt următoarele:
şi contribuţiile
sociale a)impozitul pe profit;
obligatorii reglementate b)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
de Codul fiscalc)impozitul
pe venit;
d)impozitul pe veniturile obţinute din România
de nerezidenţi;
e)impozitul pe reprezentanţe;
f)taxa pe valoarea adăugată;
g)accizele;
h)impozitele şi taxele locale;
i)impozitul pe construcţii.
(2) Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul
cod sunt următoarele:
a)contribuţiile de
asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;
b)contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic
de asigurări sociale
de sănătate;
c)contribuţia pentru concedii
şi indemnizaţii de
asigurări sociale de sănătate
datorată de
angajator bugetului Fondului
naţional unic de asigurări
sociale de sănătate;
d)contribuţiile asigurărilor
pentru şomaj datorate
bugetului asigurărilor pentru şomaj;
e)contribuţia de asigurare
pentru accidente de muncă şi
boli profesionale datorată de
angajator bugetului asigurărilor
sociale de stat;
f)contribuţia la Fondul de garantare
pentru plata creanţelor salariale, datorată de
persoanele fizice şi
juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006
privind constituirea şi utilizarea Fondului
de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu
modificările
ulterioare.
CAPITOLUL II
Aplicarea şi
modificarea Codului fiscal
Principiile fiscalităţiiArt. 3. — Impozitele şi taxele
reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele
principii:
a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii
de investitori şi capitaluri,
cu forma de proprietate,
asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale investitorilor,
capitalului
român şi străin;
b)certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare,
care să nu conducă la
interpretări
arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie
precis stabilite pentru
MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20153
fiecare plătitor, respectiv aceştia să
poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine,
precum si să poată
determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii
lor fiscale;
c) justeţea impunerii
sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui
contribuabil
să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea
veniturilor sau a
proprietăţilor
acestuia;
d)eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale
veniturilor bugetare de la un exerciţiu
bugetar la altul prin menţinerea randamentului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în toate
fazele ciclului economic,
atât în perioadele de avânt economic, cât
şi’în cele de'criză;
e)predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor
şi contribuţiilor
obligatorii, pentru o
perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări
în
sensul majorării sau introducerii de noi
impozite, taxe şi contribuţii obligatorii.
Modificarea şi
completarea Art. 4. — (1) Prezentul
cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în
vigoare
Codului fiscalîn termen de minimum 6 luni de la
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) în cazul în care prin lege se
introduc impozite, taxe sau contribuţii
obligatorii noi, se
majorează cele
existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în
vigoare cu data de 1 ianuarie
a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe
parcursul
acelui an.
(3) în situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot
prevedea termene
mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data
publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute
la alin. (2).
(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din angajamentele
internaţionale ale României.
Norme metodologice, Art. 5.
— (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru
instrucţiuni şi
ordineaplicarea unitară a prezentului cod.
(2) In înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege
norme metodologice, instrucţiuni
şi
ordine.
(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi
sunt publicate în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Ordinele şi
instrucţiunile pentru aplicarea
unitară a prezentului cod se emit de ministrul
finanţelor publice
şi se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I. Ordinele
şi
instrucţiunile
referitoare la proceduri de
administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de
prezentul cod, datorate
bugetului general consolidat, cu excepţia bugetelor locale, se emit de
preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., şi
se publică în Monitorul
Oficial al României,
Partea I. Ordinele
şi instrucţiunile referitoare la
proceduri de administrare a impozitelor
şi taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se
aprobă prin ordin
comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale
şi administraţiei publice.
(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, instituţiile publice
din subordinea Guvernului, altele
decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot
elabora şi emite norme care să aibă
legătură cu
prevederile prezentului cod, cu excepţia celor
prevăzute în prezentul cod.
(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în
vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi publică această colecţie
oficială.
Aplicarea unitară a legislaţieiArt. 6. — Aplicarea unitară a prezentului cod şi a legislaţiei subsecvente acestuia se
asigură prin Comisia fiscală centrală constituită potrivit Codului de procedură fiscală.
CAPITOLUL III
Definiţii
Definiţii ale
termenilor comuni Art. 7. — în înţelesul prezentului cod, cu
excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii
şi expresiile
» |
de mai jos au următoarele semnificaţii:
1.activitate dependentă
— orice activitate desfăşurată de o persoană fizică
într-o relaţie
de angajare generatoare de venituri;
2.activitate dependentă la funcţia de bază — orice activitate desfăşurată în baza unui
contract individual de muncă sau a unui statut special
prevăzut de lege, declarată
angajatorului ca funcţie de bază de către angajat, în cazul
în care activitatea se desfăşoară
pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să
declare numai angajatorului ales că locul
respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o
consideră de bază;
3.activitate independentă —
orice activitate desfăşurată
de către o persoană fizică în
scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele
criterii:
3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a
locului şi a modului de desfăşurare
a activităţii, precum
şi a programului de lucru;
3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura
activitatea pentru mai mulţi clienţi;
3.3. riscurile inerente
activităţii sunt asumate
de către persoana fizică ce desfăşoară
activitatea;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.2015
3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o
desfăşoară;
3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin
utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau
a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul
activităţii;
3.6. persoana fizică face parte dintr-un
corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,
reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate,
potrivit actelor normative speciale care
reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;
3.7. persoana fizică
dispune de libertatea de a desfăşura
activitatea direct, cu personal
angajat sau prin
colaborare cu terţe persoane în condiţiile' legii;
4.autoritate fiscală centrală — Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a |
coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei
fiscale;
5.autoritate fiscală competentă—Ministerul Finanţelor Publice şi
serviciile de specialitate |
ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi
fiscale;
6.centrul intereselor
vitale — locul de care relaţiile
personale şi economice ale persoanei |
fizice sunt mai apropiate. în analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei
soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi
care
sosesc în România
împreună cu aceasta, calitatea
de membru într-o organizaţie caritabilă,
religioasă, participarea la activităţi culturale
sau de altă natură. în analiza relaţiilor economice
se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui
angajator român, dacă este implicată
într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine
proprietăţi imobiliare în România, conturi
la bâncr în România, cârduri de credit/debit la bănci în România;
7.contract de leasing
Financiar— orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una
dintre următoarele condiţii:
a)riscurile şi
beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul
leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul
la care contractul de leasing
produce
efecte;
b)contractul de leasing prevede expres transferul
dreptului de proprietate asupra bunului
ce face obiectul leasingului
către utilizator la momentul expirării
contractului;
c)utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul
expirării contractului, iar
valoarea reziduală
exprimată în procente este mai mică sau egală
cu diferenţa dintre durata
normală de funcţionare
maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală
de funcţionare maximă,
exprimată în procente;
d)perioada de leasing
depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă
a bunului
care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice
perioadă pentru care contractul
de leasing poate fi prelungit;
e)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai
mare sau
egală cu valoarea
de intrare a bunului;
8.contract de leasing operaţional — orice contract de leasing
încheiat între locator şi
locatar, care transferă locatarului riscurile şi
beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul
de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care
nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile
prevăzute la pct 7 lit. b)—e); riscul de valorificare a
bunului la valoarea reziduală
există atunci
când opţiunea de cumpărare nu este exercitată ia
începutul contractului sau când contractul
de leasing prevede
expres restituirea bunului
la momentul expirării
contractului;
9.comision — orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent
comisionar general sau către orice persoană asimilată
unui broker sau unui agent comisionar
general, pentru serviciile de intermediere efectuate în
legătură cu o operaţiune
economică;
10.contribuţii
sociale obligatorii — prelevare
obligatorie realizată în baza legii, care are ca
scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva
anumitor riscuri sociale, în
schimbul cărora
aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare;
11.dividend — o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană
juridică unui
participant, drept
consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,
exceptând următoarele:
a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea
valorii nominale a titlurilor
de
participare existente, ca
urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;
b) o distribuire efectuată în legătură cu
dobândirea/răscumpărarea titlurilor
de participare
proprii de către persoana juridică;
c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane
juridice;
d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu
ocazia reducerii capitalului social, potrivit
legii;
e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea
ce îi revine fiecărui participant;
f) o distribuire de titluri de participare în legătură
cu operaţiuni de reorganizare, prevăzute
la art. 32 şi 33.
Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca
veniturile din dividende:
(i) câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea
de titluri de participare, definite de
legislaţia în materie, la organisme de
plasament colectiv;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.20155
(ii) veniturile în bani şi
în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate
juridică,
constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă
drept
consecinţă a deţinerii părţilor sociale;
12.dobânda — orice sumă ce
trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor,
indiferent |
dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în
legătură cu un depozit sau în
conformitate cu un
contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare
cu plata amânată;
13.dreptul de autor şi
drepturile conexe — constituie obiect
al acestora operele originale |
de creaţie intelectuală
în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de
creaţie, modul sau
forma de exprimare şi independent
de valoarea şi destinaţia lor, operele
derivate care au fost create plecând de ia una sau mai multe opere preexistente, precum şi
drepturile conexe dreptului
de autor şi
drepturile sui-generis, potrivit
prevederilor Legii
nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu
modificările şi completările ulterioare;
14.entitate transparentă fiscal; cu/fără personalitate juridică—orice asociere,
asociere în |
participaţiune, asocieri în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes
economic, societate civilă sau altă entitate care nu
este persoană impozabilă distinctă, fiecare
asociat/participant fiind subiect
de impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit,
după caz;
15.franciza — sistem de
comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane |
fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar,
prin care o persoană, denumită
francizor, acordă unei alte persoane,
denumită beneficiar, dreptul
de a exploata sau de a
dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;
16.impozitul pe profit amânat— impozitul
plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în
legătură cu diferenţele temporare
impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ
sau a unei datorii şi valoarea fiscală a acestora;
17.know-how— orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau
ştiinţifică care este necesară pentru
fabricarea unui produs sau pentru
aplicarea unui proces
existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane
nu este permisă fără
autorizaţia persoanei
care a furnizat
această informaţie; în măsura în care provine
din experienţă, know-how-ul
reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din
simpla examinare a produsului şi din simpla
cunoaştere a progresului
tehnicii;
18.locul conducerii
efective — locul în care se iau deciziile economice strategice necesare
pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi
desfăşoară activitatea directorul executiv şi
alţi directori care asigură
gestionarea şi controlul
activităţii acestei persoane juridice;
19.metoda creditului
fiscal— o diminuare a impozitului pe
venit sau a impozitului pe profit
cu suma impozitului plătit în alt stat, conform convenţiilor de evitare a
dublei impuneri;
20.metoda scutirii—
scutirea de impozit a venitului sau profitului
obţinut în aît stat, luând
în considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru
venitul/profitul total obţinut, cota de impozit
determinată aplicându-se numai asupra
venitului/profitului rămas după deducerea venitului/profitului obţinut
în acel alt stat, conform
convenţiei pentru
evitarea dublei impuneri aplicabile;
21.mijloc fix — orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în
producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi
închiriată terţilor sau în
scopuri administrative, dacă are o durată normală
de utilizare mai mare de un an şi o valoare
egală sau mai mare
decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;
22.nerezident — orice persoană juridică străină,
orice persoană fizică nerezidentă şi orice
atte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv
în valori mobiliare
fără
personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România,
potrivit legii;
23.operaţiuni cu
instrumente financiare — orice transfer, exercitare sau executare a unui
instrument financiar, definit
de legislaţia în materie din statul în care a fost emis, indiferent de
piaţa/iocul de
tranzacţionare unde are loc operaţiunea;
24.organizaţie
nonprofit — orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc
sau federaţie
înfiinţată în România,
în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă
veniturile şi
activele asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o
activitate de interes general, comunitar
sau fără scop patrimonial;
25.participant — orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;
26.persoane afiiiate — o persoană este afiliată
dacă relaţia ei cu altă persoana este |
definită de cel puţin unul dintre următoarele
cazuri:
a) o persoană fizică este afiliată cu altă
persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau
rude până la gradul al lll-lea
inclusiv;
b) o persoană fizică este afiliată
cu o
persoană juridică dacă
persoana fizică deţine, în
mod direct sau indirect, inclusiv
deţinerile persoanelor afiliate,
minimum 25% din
valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor
de vot ale unei persoane juridice ori
dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;
c) o persoană juridică este afiliată cu altă
persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine,
în mod direct sau indirect,
inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25%
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.2015
din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană
juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea
persoană juridică;
d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană
juridică dacă o persoană deţine, în mod
direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor
afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul
titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă
controlează în mod efectiv acea persoană juridică.
între persoane afiliate, preţul la care se transferă
bunurile corporale sau necorporale ori se
prestează servicii reprezintă preţ de transfer;
27.persoană
fizică nerezidentă — orice persoană
fizică ce nu îndeplineşte condiţiile
prevăzute la pct. 28, precum şi orice persoană
fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau
consular în România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism
internaţional şi interguvemamental înregistrat în
România, cetăţean străin care este funcţionar
sau angajat âl unui stat străin în România şi membrii
familiilor acestora;
28.persoană fizică rezidentă — orice persoană fizică ce
îndeplineşte cel puţin
una dintre |
următoarele condiţii:
a)are domiciliul în România;
b)centrul intereselor
vitale ale persoanei este amplasat în România;
c)este prezentă în
România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc
în
total 183 de zile, pe
parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în
anul
calendaristic vizat;
d)este cetăţean
român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau
angajat al României
într-un stat străin;
29.persoană juridică română — orice persoană
juridică ce a fost înfiinţată şi funcţionează
în conformitate cu legislaţia României;
30.persoană juridică înfiinţată potrivit
legislaţiei europene — orice persoană juridică
constituită în condiţiile
şi prin mecanismele prevăzute
de reglementările europene;
31.persoană juridică străină — orice persoană juridică ce nu este persoană juridică
română şi orice persoană
juridică înfiinţată potrivit
legislaţiei europene care nu are sediul
social în România;
32.preţ de piaţă — suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor
independent în acelaşi moment şi în aceiaşi loc,
pentru acelaşi bun sau serviciu
ori pentru unul
similar, în condiţii de concurenţă loială;
33.principiul valorii
de piaţă — atunci când condiţiile stabilite
sau impuse în relaţiile
comerciale sau financiare
între două persoane afiliate diferă de acelea care ar fi existat între
persoane independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor
respective ar fi fost realizate
de una dintre persoane,
dar nu au fost realizate de aceasta din cauza
condiţiilor respective,
pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate corespunzător;
34.profesii liberale —
acele ocupaţii exercitate pe
cont propriu de persoane fizice, potrivit
actelor normative speciale care reglementează organizarea şi
exercitarea profesiei respective;
35.proprietate imobiliară
— orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori
încorporată
într-un teren;
36.redevenţă:
(1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea
ori dreptul de
folosinţă al oricăruia dintre următoarele:
a)drept de autor asupra
unei lucrări literare, artistice
sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor,
benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări
audio, video;
b)dreptul de a efectua înregistrări audio, video,
respectiv spectacole, emisiuni, evenimente
sportive sau altele similare, şi dreptul de a le transmite
sau retransmite către public, direct sau
indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere — inclusiv prin cablu, satelit, fibre
optice sau tehnologii similare;
c)orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă
de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect,
desen, model, plan, schiţă,
formulă secretă sau procedeu
de fabricaţie ori software;
d)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu, conductă, satelit,
fibră optică
sau tehnologii similare;
e)orice know-how;
f)numele sau imaginea
oricărei persoane fizice sau
alte drepturi similare referitoare la o
persoană fizică.
(2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei
legi:
a)plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de
proprietate asupra tuturor elementelor menţionate la alin. (1);
b)plăţile pentru achiziţiile
de software destinate exclusiv operării respectivului software,
inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea,
personalizarea sau actualizarea acestuia;
c)plăţile
pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui
software sau a
unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în
scopul vânzării acestuia în cadrul unui
contract de distribuţie;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.20157
d)plăţile pentru obţinerea
drepturilor de distribuţie a unui produs
sau serviciu, fără a da
dreptul la reproducere;
e)plăţile pentru accesul la sateliţi prin
închirierea de transpondere sau pentru utilizarea
unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau
petrolului, în situaţia în care
clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor,
conductelor, fibrelor optice sau unor
tehnologii similare;
f)plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile de roaming, a
frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între
operatori;
37.rezident—orice persoană juridică română,
orice persoană juridică străină având locul |
de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în
România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi
orice persoană fizică rezidentă;
38.România — teritoriul de stat al României,
inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian |
de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora
România îşi exercită suveranitatea,
precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora
România îşi exercită drepturile suverane şi
jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit
normelor şi principiilor dreptului internaţional;
39.stockoption plan
— un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice ale cărei
valori |
mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă
reglementată sau tranzacţionate în cadrul
unui sistem alternativ de tranzacţionare, prin care
se acordă angajaţilor, administratorilor
şi/sau directorilor
acesteia sau ai persoanelor
juridice afiliate ei, prevăzute
la pct. 26 lit. c) si
d), dreptul de a achiziţiona la un preţ
preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr
determinat de valori mobiliare
emise de entitatea respectivă.
Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul
respectiv trebuie să
cuprindă o perioadă minimă
de un an între momentul acordării dreptului şi momentul exercitării
acestuia (achiziţionării
valorilor mobiliare);
40.titlu de participare — orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume
colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni,
societate în comandită pe acţiuni,
societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori la un fond deschis
de
investiţii;
41.titlu de valoare
— orice titlu de participare şi
orice instrumente financiare calificate
astfel prin legislaţia
în materie din statul în care au fost
emise;
42.transfer — orice
vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul
unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul
masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;
43.transport internaţional
— orice activitate de transport pasageri
sau bunuri efectuat de
oîntreprindere în trafic internaţional, precum şi
activităţile auxiliare, strâns
legate de această
operare şi care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu reprezintă transport
internaţional cazurile în care transportul este operat exclusiv
între locuri aflate pe teritoriul
României;
44.valoarea fiscală
reprezintă:
a)valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit
reglementărilor contabile aplicabile
—
pentru active şi pasive, altele decât cefe menţionate la lit. b)—d);
b)valoarea de achiziţie
sau de aport, utilizată pentru
calculul profitului impozabil — pentru
titlurile de participare. în valoarea fiscală se includ şi
evaluările înregistrate potrivit
reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se
determină în funcţie de modalităţile
de constituire a capitalului social,
categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de
impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;
c)costul de achiziţie, de producţie sau valoarea
de piaţă a mijloacelor
fixe dobândite cu
titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru
calculul amortizării fiscale, după caz — pentru mijloace
fixe amortizabile şi terenuri.
în valoarea
fiscală se includ şi reevaluările contabile
efectuate potrivit legii. în cazul în care se efectuează
reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora
sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de
piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu
gratuit ori constituite
ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor
fixe amortizabile se recalculează până la nivelul
celei stabilite pe baza costului de achiziţie,
de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit
ori constituite ca
aport, după caz. în situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii
acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă
a celor dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este
costul de achiziţie sau valoarea de piaţă
a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după
caz;
d)valoarea deductibilă
la calculul profitului impozabil —
pentru provizioane şi rezerve;
e)valoarea de achiziţie
sau de aport utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în
înţelesul impozitului pe venit — pentru titlurile de valoare.
în cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către
contribuabilii care obţin
venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât
cele dobândite în cadrul sistemului stock
options plan, valoarea
fiscală este valoarea
de piaţă la momentul dobândirii titlurilor de
valoare;
8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.2015
45.valoarea fiscală pentru contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu
standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă şi:
a)pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se
includ şi reevaluările efectuate
potrivit reglementărilor contabile. în cazul în care se efectuează reevaluări
ale imobilizărilor
necorporale care determină o descreştere a valorii acestora
sub valoarea rămasă
neamortizată stabilită în baza valorii de
înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă
neamortizată a imobilizărilor
necorporale se recalculează până
la nivelul celei stabilite pe
baza valorii de înregistrare în
patrimoniu;
b)în cazul în care se
trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea
fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 44, cu excepţia
mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;
c)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la
modelul bazat pe cost, din valoarea
fiscală a
mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit
reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu
rata inflaţiei;
d)pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este
reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea
de piaţă a investiţiilor
imobiliare dobândite cu titlu gratuit
ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul
contribuabilului, utilizată pentru calculul
amortizării fiscale, după
caz. în valoarea fiscală se
includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor
contabile, in cazul în care se efectuează
evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină
o descreştere a valorii acestora sub valoarea
rămasă neamortizată stabilită în baza costului
de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă
a
investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori
constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă
neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul
celei stabilite pe baza
costului de achiziţie/producţie
sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare;
e)pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală
este
reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea
de piaţă în cazul celor
dobândite cu titlu gratuit ori constituite
ca aport la data intrării în patrimoniul
contribuabilului,
după caz, utilizată
pentru calculul amortizării fiscale. în valoarea fiscală se includ şi
evaluările
efectuate potrivit reglementărilor contabile, în cazul în
care se efectuează evaluări ale activelor
biologice care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă
neamortizată
stabilită în baza costului de achiziţie/producţie
sau valorii de piaţă în
cazul celor dobândite cu
titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală
rămasă neamortizată a
activelor biologice
se recalculează până
la nivelul celei stabilite pe baza costului
de achiziţie/producţie sau a
valorii de piaţă, după caz;
46.reţinere la sursă numită şi reţinere
prin stopaj la sursă — metodă de colectare a
impozitelor şi contribuţiilor
sociale obligatorii prin care plătitorii
de venituri au obligaţia, potrivit
legii, de a le calcula, reţine, declara şi plăti;
47.impozite şi
contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la
sursă — acele impozite şi contribuţii sociale
reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii
de venituri au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea
la sursă sau reţinerea prin
stopaj la
sursă.
Definiţia sediului
permanentArt. 8. — (1) în înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se
desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent
dependent. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de la
art. 5 „Sediul
permanent" din modelul
convenţiei de evitare
a dublei impuneri
al Organizaţiei pentru
Cooperare şi Dezvoltare Economică.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o
sucursală, un birou, o fabrică,
un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze,
o carieră sau alte locuri
de extracţie a resurselor naturale,
precum şi locul în care continuă să
se desfăşoare o
activitate cu activele
şi pasivele unei persoane
juridice române care intră într-un
proces de
reorganizare prevăzut
la art. 33.
(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii,
un proiect de construcţie, un
ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea,
numai dacă şantierul,
proiectul sau activităţile
durează mai mult de 6
luni.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)—(3), un sediu permanent nu presupune
următoarele:
a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii
produselor ori
bunurilor ce aparţin nerezidentului;
b)menţinerea unui
stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul
de a fi depozitate sau expuse;
c)menţinerea unui
stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul
de a fi procesate de către o altă persoană;
d)vânzarea de produse
sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în
cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter
permanent ori ocazionale, dacă
produsele
ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după
încheierea târgului sau a
expoziţiei;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.20159
e)păstrarea unui
loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau
bunuri
ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;
f)păstrarea unui
loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi
cu caracter
pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;
g)păstrarea unui
loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor
prevăzute la
lit. a)—f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată
în locul fix să fie de natură pregătitoare
sau auxiliară.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), un
nerezident este considerat a avea un
sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile
pe care o persoană, alta decât
un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana
acţionează în România
în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dintre
următoarele condiţii:
a)persoana este
autorizată şi exercită în România
autoritatea de a încheia contracte în
numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective
sunt limitate la cele
prevăzute la alin. (4)
lit. a)—f);
b)persoana menţine
în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse
sau bunuri în numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar
desfăşoară activitate în România prin intermediul
unui broker, agent, comisionar general sau
al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în
care această activitate este
activitatea obişnuită a agentului, conform
descrierii din documentele constitutive. Dacă
activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral
sau aproape integral
în numele
nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi
financiare dintre nerezident şi
agent există condiţii
diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră
ca
fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent
în România numai dacă
acesta controlează sau este controlat
de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară
o
activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(8} Persoanele juridice române,
persoanele fizice rezidente, precum
şi persoanele juridice
străine care desfăşoară activitate în România printr-un
sediu permanent/sediu permanent
desemnat, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de
construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi,
executate de persoane
juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României,
au
obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri
la organele fiscale
competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Contractele
încheiate pentru activităţi
desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării
potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent
a unui şantier de
construcţii sau a unui proiect
de construcţie, ansamblu
ori montaj sau a activităţilor de
supraveghere legate de acestea şi
a altor activităţi similare
se vor avea în vedere data de
începere a activităţii
din contractele încheiate sau orice alte informaţii
ce probează începerea
activităţii. Perioadele
consumate pentru realizarea unor
contracte conexe care sunt legate în
mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la
realizarea contractului de
bază.
(9} în înţelesul prezentului
cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a
fi
baza fixă.
CAPITOLUL IV
Reguli de aplicare
generală
Moneda de plată şi
de calcul Art. 9. — (1) Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii se plătesc
în moneda
al impozitelor şi taxelornaţională a României.
(2} Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.
(3) Sumele exprimate
într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a
României, după cum urmează:
a)în cazul unei persoane
care desfăşoară o activitate într-un
stat străin şi
îşi ţine
contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din
activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se
convertesc în moneda naţională a
României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar
pentru perioada căreia îi este
aferent profitul impozabil sau venitul net;
b)în oricare alt caz,
sumele se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea
cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc
sumele respective ori la
altă dată prevăzută expres în prezentul cod.
(4) în înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în
moneda naţională
a României sumele exprimate în moneda
străină, este cursul de
schimb
comunicat de Banca Naţională a României valabil
pentru datele respective, exceptând
cazurile prevăzute expres în prezentul
cod.
10MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
Venituri în naturăArt. 10. — (1) în înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în
numerar şi/sau în natură.
(2) în cazul venitului
în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii
şi a preţului
de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.
Prevederi speciale Art. 11. — (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii
sociale
pentru aplicarea obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are
un scop
Codului fiscaleconomic, ajustând
efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra
forma unei
tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.
Organul fiscal este
obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a
neluării în considerare
a unei tranzacţii sau, după
caz, ca urmare a reîncadrării
formei unei
tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură
cu scopul şi conţinutul tranzacţiei
ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării,
precum şi a tuturor mijloacelor de probă
avute în vedere pentru aceasta.
(2) Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii
transfrontaliere care sunt calificate
ca fiind artificiale de organele fiscale competente nu vor face
parte din domeniul de aplicare
a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.
(3) Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege tranzacţiile
transfrontaliere sau |
seriile de tranzacţii transfrontaliere care nu au un conţinut
economic şi care nu pot fi utilizate
în mod normal în cadrul unor practici economic© obişnuite, scopul esenţial al
acestora fiind
acela de a evita impozitarea
ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
Tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii
efectuate între douâ sau mai multe persoane
dintre care cel puţin una se află
în afara
României.
(4) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează
conform principiului valorii de piaţă. în
cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate,
organele fiscale pot
ajusta, în cazul în care
principiul valorii de piaţă nu
este respectat, sau pot estima, în cazul în
care contribuabilul nu
pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a
stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de
piaţă, suma venitului
sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate
pe baza nivelului
tendinţei centrale a pieţei. Procedura
de ajustare/estimare şi
modalitatea
de stabilire a nivelului tendinţei centrale a pieţei, precum şi situaţiile
în care autoritatea fiscală
poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele
necesare stabilirii respectării principiului
pentru tranzacţiile analizate
se stabilesc potrivit
Codului de procedură fiscală. La stabilirea
valorii de piaţă a tranzacţiilor desfăşurate
între persoane afiliate se foloseşte metoda cea mai
adecvată dintre următoarele:
a)metoda comparării preţurilor;
b)metoda cost plus;
c)metoda preţului
de revânzare;
d)metoda marjei nete;
e)metoda împărţirii profitului;
f)orice altă metodă
recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise
de
către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică pentru societăţile multinaţionale
şi administraţiile
fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare.
în aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile
directoare privind
preţurile de
transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale,
cu amendamentele/modificările
şi
completările ulterioare.
(5) Prevederile alin. (1)—(4)
se aplică în scopul stabilirii impozitelor directe.
(6) Contribuabilii, persoane
impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform
Codului de procedură fiscală, care desfăşoară
activităţi economice în perioada
de inactivitate,
sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii
prevăzute de prezentul cod, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere
a cheltuielilor şi
a taxei pe valoarea adăugată aferente
achiziţiilor efectuate. Pentru achizipe
de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care
persoana nu are un cod valabil de TVA,
destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA
care dau drept de deducere potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei impozabile,
prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323
depus de persoana impozabilă
după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz,
într-un decont ulterior, taxa aferentă:
a)bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în
momentul înregistrării;
b)bunurilor de capital
pentru care perioada de ajustare a
deducerii nu a expirat, precum
şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate
pe bază de inventariere, aflate
în
proprietatea sa în momentul înregistrării;
c)achiziţiilor de bunuri şi
servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care
exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin.
(2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării
şi al căror fapt generator de taxă,
respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201511
(7) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau
servicii de la persoane impozabile stabilite
în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul
contribuabililor inactivi/reactivaţi
conform Codului de
procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de deducere a
cheltuielilor
şi a taxei pe
valoarea adăugată aferente achiziţiilor
respective, cu excepţia achiziţiilor de
bunuri efectuate în cadrul procedurii
de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii
de la persoane
impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.
(8) Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a
anulat înregistrarea în scopuri
de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. b)—e) şi
lit. h), nu beneficiază, în perioada
respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată
aferente achiziţiilor efectuate,
dar sunt supuse obligaţiei de plată a TVA colectate, în
conformitate cu prevederile titlului
VII,
aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în
perioada respectivă. Pentru achiziţiile de bunuri
şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are
un cod valabil de TVA, destinate
operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data
înregistrării în scopuri de TVA care dau
drept de deducere potrivit
titlului VII, se ajustează în
favoarea persoanei impozabile, prin
înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323
depus de persoana impozabilă după
înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont
ulterior, taxa aferentă:
a)bunurilor aflate în
stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în
momentul înregistrării;
b)bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii
nu a expirat, precum
şi activelor
corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în
proprietatea sa în momentul
înregistrării;
c)achiziţiilor de bunuri şi
servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care
exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării
şi al căror
fapt generator de taxă, respectiv
livrarea/prestarea, are loc după această dată.
(9) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau
servicii de la persoane impozabile stabilite
în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art.
316
alin. (11) lit. b)—e) şi
lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror
înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de
deducere a taxei pe
valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia
achiziţiilor
de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la
persoane impozabile
aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.
(10) în cazurile prevăzute la alin. (6)—(9), în situaţia
în care apar evenimentele menţionate
la art. 287, ajustarea bazei de impozitare a TVA şi, respectiv, ajustarea taxei deductibile de
către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele metodologice.
(11) în domeniul
taxei pe valoarea
adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale
şi alte
autorităţi naţionale
trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
(12) în cazul în care se
constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate
în astfel
de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se
restabilească situaţia care ar fi
prevalat
în lipsa tranzacţiilor ce au
constituit abuzul. Organele
fiscale competente au dreptul de a anula
TVA dedusă în legătură
cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se constată că dreptul de
deducere
a fost exercitat
în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să
fie îndeplinite
cumulativ două condiţii:
a)tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile
legale, au drept rezultat
garantarea unor avantaje fiscale
care ar contraveni scopului acelor
dispoziţii legale;
b)trebuie dovedit, în mod
obiectiv, faptul că scopul esenţial
al operaţiunilor în cauză este
de a se obţine un
avantaj fiscal.
(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileste prin ordin al preşedintelui
A.N.A.F.
Venituri obtinuteArt. 12. — Sunt considerate ca fiind obţinute
din România, indiferent dacă sunt
primite în
*
din
România de nerezidenti |
tRomânia sau în străinătate, în special următoarele venituri: |
a)venituri atribuibile
unui sediu permanent în România;
b)venituri din activităţile
dependente desfăşurate în România;
c)dividende de !a un rezident;
d)dobânzi de ta un
rezident;
e)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda
este o cheltuială a sediului permanent;
f)redevenţe de la
un rezident;
g)redevenţe de la
un nerezident care are un sediu permanent în
România, dacă redevenţa
este o cheltuială a sediului permanent;
h)veniturile unei
persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare
situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste
proprietăţi, inclusiv închirierea sau
cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii
imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea
resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile
din vânzarea-cesionarea titlurilor
de participare deţinute la o persoană juridică
română;
12MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
i)veniturile unei
persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă
formă de
cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi
imobiliare situate în România, din transferul
proprietăţilor imobiliare situate în România, din
transferul titlurilor de participare, deţinute la o
persoană juridică română, şi din transferul
titlurilor de valoare emise de rezidenţi
români;
j)veniturile din pensii
definite la art. 99;
k)veniturile din
servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi
prestările
de servicii accesorii acestui transport;
I)venituri din prestarea
de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu,
dacă aceste venituri
sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt
cheltuieli ale unui sediu permanent în România;
m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea
de
administrator, fondator
sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane
juridice
române;
n)comisioane de la un
rezident;
0)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent
în România, dacă
comisionul este o cheltuială a sediului permanent;
p)venituri din activităţi
sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent
dacă
veniturile sunt primite de către persoanele care participă
efectiv la asemenea activităţi sau de
către alte persoane;
q)venituri din premii acordate la concursuri organizate
în România;
r)venituri obţinute la jocurile de noroc
practicate în România;
s)venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române;
ş) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la
fiduciar la beneficiarul nerezident
în cadrul operaţiunii de fiducie.
TITLUL]!
Impozitul pe profit
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
ContribuabiliArt. 13. — (1) Sunt obligate
la plata impozitului pe profit, conform
prezentului titlu,
următoarele persoane, denumite
în continuare contribuabili:
a)persoanele juridice
române, cu excepţiile prevăzute la alin. (2);
b)persoanele juridice
străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor
sedii permanente în România;
c)persoanele juridice
străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;
d)persoanele juridice străine care realizează
venituri astfel cum sunt prevăzute ia art. 12 lit h);
e)persoanele juridice cu
sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.
(2} Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele persoane juridice române:
a)Trezoreria Statului;
b)instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate
de aceasta;
c)Academia Română, precum şi fundaţiile
înfiinţate de Academia Română
în calitate de
fondator unic, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate
de acestea;
d)Banca Naţională a României;
e)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
f)Fondul de compensare a investitorilor,
înfiinţat potrivit legii;
g)Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
h)persoana juridică română care plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în
conformitate cu prevederile titlului
III;
1) fundaţia constituită ca urmare a unui legat;
j)entitatea transparentă fiscai cu personalitate
juridică.
Sfera de cuprindere Art. 14. — Impozitul pe profit se aplică după
cum urmează:
a impozituluia)în cazul persoanelor juridice române,
al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în România, precum şi ai
persoanelor juridice cu sediul
social
în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene,
asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din
România, cât şi din străinătate;
b)în cazul persoanelor
juridice străine care desfăşoară
activitate prin intermediul unui
sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil
atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului
impozabil la nivelul sediului permanent
desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;
c)în cazul persoanelor juridice străine care realizează
venituri astfel cum sunt prevăzute
la art. 12 lit.
h), asupra profitului impozabil aferent acestora.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201513
Reguli speciale de impozitareArt.
15. — (1) în cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul
rezultatului fiscal
sunt considerate venituri neimpozabile
următoarele tipuri de venituri:
a)pentru cultele
religioase, veniturile obţinute din producerea şi valorificarea
obiectelor şi
produselor necesare activităţii de cult,
potrivit legii, veniturile obţinute
din chirii, veniturile
obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor
corporale, alte venituri
obţinute din activităţi
economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri,
în formă
bănească, obţinute ca urmare a măsurilor
reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea
dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să
fie utilizate, în anul curent şi/sau
în anii următori, pentru întreţinerea şi
ftjncţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de
construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice,
pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume
propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,
acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice’şi alte activităţi nonprofit
ale cultelor
religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea
religioasă şi regimul general al cultelor,
republicată;
b)pentru instituţiile
de învăţământ particular superior acreditate, precum şi
cele autorizate,
veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în
anii următori, potrivit reglementărilor legale
din domeniul educaţ9 iei naţ9 ionale;'
c)pentru asociaţiile
de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de
locatari
recunoscute ca asociaţii de
proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul’curent sau în
anii următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi
a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi
repararea proprietăţii
comune, potrivit Segii;
d)pentru Societatea Naţională
de Cruce Roşie din România,
veniturile obţinute şi utilizate,
în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din
România nr. 139/1995,
cu modificările şi
completările ulterioare.
(2) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la
calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt
venituri neimpozabile:
a)cotizaţiile şi
taxele de înscriere ale
membrilor;
b)contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
c)taxele de înregistrare
stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
d)veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive
sau din participarea la competiţii
şi demonstraţii
sportive;
e)donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin
sponsorizare/mecenat;
f)veniturile din dividende, dobânzi,
precum şi din diferenţele de curs valutar
aferente
disponibilităţilor şi
veniturilor neimpozabile;
g)veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor
reciproc din acordarea de împrumuturi
potrivit legii de
organizare şi funcţionare;
h)veniturile pentru care
se datorează impozit pe spectacole;
i)resursele obţinute
din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
j)veniturile realizate
din acţiuni ocazionale precum:
evenimente de strângere de fonduri CU
taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe,
utilizate în scop social sau profesional, potrivit
statutului acestora;
k)veniturile rezultate
din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor
nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
I)veniturile obţinute
din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare
pe: clădiri, terenuri,
tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate
de organizaţiile nonprofit de utilitate
publică, potrivit
legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării
ştiinţifice,
învăţământului, sportului, sănătăţii,
precum şt de camerele de comerţ şi industrie, organizatiile
sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie
veniturile obţinute din
prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;
m)sumele primite
ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut
donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să
fie utilizate de către
organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului
şi
obiectivelor acestora, potrivit
actului constitutiv sau statutului, după caz;
n)veniturile realizate
din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele
produse la activele
corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea
economică;
o)sumele primite din impozitul
pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor
titlului IV;
p)sumele colectate de
organizaţiile colective autorizate, potrivit
legii, pentru îndeplinirea
responsabilităţilor de finanţare a gestionării
deşeurilor.
(3) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor
sindicale, organizaţiilor patronale, pentru
calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri
realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de
10% din veniturile
totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizaţii
datorează impozit pe profit pentru
partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele
decât cele considerate venituri
neimpozabile, potrivit
alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota
prevăzută la art. 17 sau 18, după
caz.
14MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie
forestieră, păşunilor
şi fâneţelor, cu personalitate
juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile
alin. (2) şi (3).
(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea
legislaţiei în materia ajutorului
de stat.
Anul fiscalArt. 16. —
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează
să mai existe în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic
pentru care contribuabilul a existat.
(3) Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui
an fiscal, perioada impozabilă începe:
a)de la data înregistrării
acestuia în registrul comerţului, dacă are această obligaţie
potrivit legii;
b)de la data
înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi
competente, dacă are această obligaţie, potrivit legii;
c)pentru sediul permanent, de la data la care persoana
juridică străină începe să îşi
desfăşoare, integral sau parţial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepţia sediului
care, potrivit legii, se înregistrează în registrul
comerţului, pentru care
perioada impozabilă
începe la data înregistrării în registrul comerţului.
(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal,
perioada impozabilă se încheie:
a) în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei
persoanelor
juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără
lichidare, la una dintre următoarele date:
1.la
data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti
competente sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei
dintre ele,
în cazul constituirii uneia
sau mai multor persoane juridice noi;
2.la data înregistrării
hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea
sau de
la altă dată stabilită prin acordul părţilor
în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea
efect la o altă dată, potrivit
legii;
3.la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate
potrivit legislaţiei europene,
în cazul în
care prin fuziune se constituie asemenea persoane
juridice;
b)în cazul dizolvării urmate
de lichidarea contribuabilului, la
data încheierii operaţiunilor de
lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situaţiilor
financiare la organul fiscal competent;
c)în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii
înregistrării fiscale.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2),
contribuabilii care au optat, în conformitate
cu legislaţia
contabilă în vigoare, pentru un
exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic
pot
opta ca anul fiscal să
corespundă exerciţiului
financiar. Primul an fiscal modificat
include şi
perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei
zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur
an fiscal. Contribuabilii comunică
organelor fiscale competente opţiunea pentru anul fiscal modificat,
în termen de 15 zile de la
data începerii anului fiscal modificat
sau de la data înregistrării acestora, după
caz.
(6) Prin excepţie de la prevederile
alin. (1} şi (5), în cazul
contribuabililor care se dizolvă cu
lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului
fiscal următor celui în care a fost deschisă
procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur
an fiscal.
(7) în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (5),
dreptul organului fiscal de a stabili impozitul
pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi
a lunii următoare celei în care
se împlinesc 6 luni de ia încheierea anului fiscal pentru
care se datorează obligaţia
fiscală.
Cota de impozitareArt. 17. — Cota de impozit pe profit care se
aplică asupra profitului impozabil este de 16%.
Regimul special pentru
Art. 18. — Contribuabilii care
desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte,
cluburilor
contribuabilii care desfăşoară de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste
activităţi de natura barurilor de venituri în baza unui
contract de asociere, şi în
cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru
noapte, cluburifor de noapte, activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt
discotecilor, cazinourilorobligaţi la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.
CAPITOLUL II
Calculul rezultatului fiscal
Reguli generaleArt. 19. — (1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile
înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile,
din care se scad veniturile neimpozabile
şi deducerile fiscale şi la care se adaugă
cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal
se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi
cheltuielilor, potrivit normelor
metodologice,
precum şi pierderile fiscale care se recuperează în
conformitate cu prevederile art. 31. Rezultatul
fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal
negativ este pierdere fiscală.
(2) Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual,
cumulat de la începutul anului fiscal.
(3) Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate
în contabilitate se corectează
astfel:
a)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile
pe seama rezultatului
reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se
referă acestea şi depunerea unei
declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute
de Codul de procedură fiscală;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201515
b)erorile care se
corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de
profit
şi pierdere sunt luate
în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se
efectuează corectarea acestora.
(4) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din
gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului
fiscal.
(5) în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza
convenţiilor la care România
este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor norme speciale
stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
(6) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează
conform principiului valorii de piaţă. La
stabilirea rezuitatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind
preţurile de transfer, prevăzute
de Codul de procedură fiscală.
(7) în scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii
sunt obligaţi să evidenţieze în
registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile
înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1),
precum şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării
activităţii economice, în acelaşi an fiscal,
inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare,
potrivit art. 25.
Deduceri pentru cheltuielile Art. 20. —
(1) La calculul rezultatului fiscal,
pentru activităţile
de cercetare-dezvoltare,
de cercetare-dezvoltaredefinite
potrivit legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:
a)deducerea suplimentară
la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor
eligibile pentru aceste activităţi; deducerea
suplimentară se calculează trimestrial/anual; în
cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se
recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31;
b)aplicarea metodei
de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi
echipamentelor
destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.
(2) Stimulentele fiscale se
acordă, cu respectarea legislaţiei în materia
ajutorului de stat,
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate în scopul obţinerii de rezultate ale
cercetării, valorifîcabile de către contribuabil, activităţi efectuate atât pe
teritoriul naţional, cât
şi în statele
membre ale Uniunii
Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic
European.
(3) Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile
pentru acordarea deducerii
suplimentare
la determinarea rezultatului fiscal trebuie să
fie din categoriile activităţilor de cercetare
aplicativă şi/sau
de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfăşurată de
către
contribuabili.
(4) Stimulentele fiscale
se acordă separat
pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din
fiecare proiect desfăşurat.
(5) în aplicarea
prevederilor prezentului articol
se elaborează norme privind deducerile
pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin
comun al ministrului finanţelor
publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.
(6) Deducerile prevăzute de acest articol
nu se recalculează în cazul nerealizării
obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.
Reguli fiscale pentru Art. 21. — Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele
contribuabilii care
aplică internaţionale de
raportare financiară pentru determinarea rezultatului fiscal vor avea în
vedere
reglementările contabile şi următoarele reguli:
conforme cu Standardele a)pentru sumele
înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata
inflaţiei,
internaţionale de raportare
ca urmare a implementării reglementărilor
contabile conforme cu Standardele internaţionale |
financiară
de raportare
financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament
fiscal: |
1.sumele brute înregistrate în creditul contului
rezultatul reportat, provenite
din
actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate
ca
rezerve şi impozitate potrivit art. 26 alin. (5), cu condiţia evidenţierii în soldul creditor
al
acestuia, analitic
distinct;
2.în situaţia în care sumele brute înregistrate în creditul contului
rezultatul reportat,
provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor
fixe amortizabile şi a terenurilor, nu sunt
menţinute în soldul creditor al acestuia, analitic
distinct» sumele respective se impozitează
astfel:
(i) sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit
art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al contului
rezultatul reportat, analitic
distinct, în care sunt înregistrate sumele din actualizarea cu
rata inflaţiei a mijloacelor
fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din
actualizarea cu rata inflaţiei
a amortizării mijloacelor fixe, se consideră utilizare a rezervei;
(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării
fiscale sau al cheltuielilor
privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea
amortizării fiscale, respectiv
la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi
terenurilor, după caz;
3.sumele înregistrate în
creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei
a activelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi
a
terenurilor, nu reprezintă elemente similare
veniturilor;
16MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015
4.sumele înregistrate în
debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei
a pasivelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei
a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă
elemente similare cheltuielilor;
b)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a
implementării reglementărilor contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare
financiară ca bază
a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata
inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:
1.sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere
reprezintă elemente similare veniturilor;
2.sumele care reprezintă
elemente de natura veniturilor înregistrate
potrivit reglementărilor
contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară reprezintă elemente
similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la
art. 23 şi 24;
3.sumele care reprezintă elemente
de natura' cheltuielilor înregistrate potrivit
reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale
de raportare financiară sunt
considerate elemente similare
cheltuielilor numai dacă
acestea sunt deductibile în
conformitate cu prevederile
art. 25;
4.sumele care provin din
anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu
reprezintă elemente similare veniturilor;
5.sumele care provin din
anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile
nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;
c)în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării
reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaţionale
de raportare financiară ca
bază a contabilităţii, se înregistrează sume
care provin din retratarea unor provizioane, sumele
care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu
reprezintă elemente similare
veniturilor, iar sumele rezultate din constituirea provizioanelor
conform reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară nu reprezintă elemente similare
cheltuielilor.
Scutirea de impozit Art. 22. — (1) Profitul
investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi
a profitului reinvestitechipamente periferice, maşini şi aparate
de casă, de control şi de facturare, precum şi în
programe informatice, produse
şs/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing
financiar, şi puse
în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării
activităţii economice, este scutit
de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute
în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind
clasificarea şi duratele normale
de funcţionare a mijloacelor
fixe.
(2) Profitul investit
potrivit alin, (1) reprezintă
soldul contului de profit şi pierdere, respectiv
profitul contabil brut cumulat de la începutul
anului, obţinut până
în trimestrul sau în anul
punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă
investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului
pe profit datorat pentru perioada
respectivă.
(3) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe
profit trimestrial, în situaţia
în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil
brut cumulat de
[a începutul anului se scade suma profitului investit anterior
pentru care s-a aplicat facilitatea,
în cazul în care în trimestrul în care se pun în funcţiune activele
prevăzute la alin. (1)
se
înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului
se înregistrează
profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.
(4) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în
conformitate cu prevederile art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul
contabil brut cumulat
de la începutul trimestrului respectiv
investit în activele prevăzute la
alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul
în care aceştia au devenit plătitori de impozit
pe profit.
(5} Scutirea se
calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a
beneficiat de scutirea
de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei
legale, se
repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea
rezervelor, până
la concurenţa profitului contabil
înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. în cazul în care la
sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se
efectuează recalcularea
impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve
suma profitului
investit.
(6) Pentru activele prevăzute la alin. (1), care
se realizează pe parcursul
mai multor ani
consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile
puse în funcţiune parţial în anul respectiv,
în baza unor situaţii parţiale de lucrări.
(7) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, potrivit normelor
metodologice.
(8) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în
patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă
egală cu jumătate din durata de utilizare
economică, stabilită
potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. în
cazul nerespectării acestei
condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe
profit şi se percep creanţe fiscale accesorii
potrivit Codului de procedură
fiscală, de la data
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201517
aplicării facilităţii, potrivit legii. în acest caz,
contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei
fiscale rectificative. Nu intră
sub incidenţa acestor prevederi activele
menţionate la alin. (1)
care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:
a)sunt transferate în
cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;
b)sunt înstrăinate
în procedura de lichidare/faliment, potrivit
legii;
c)sunt distruse,
pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste
situaţii
sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător
de contribuabil. în cazul activelor
furate, contribuabilul
demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele
judiciare.
(9) Prin excepţie de la prevederile art. 28 alin. (5) lit. b), contribuabilii care
beneficiază de
prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele
respective.
(10) Contribuabilii care intră sub incidenţa
prevederilor art. 16 alin. (5) aplică prevederile
prezentului articol în mod corespunzător pentru anul fiscal
modificat.
(11) Prevederile prezentului articol se aplică pentru
profitul reinvestitîn activele prevăzute
la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune până la data de 31
decembrie 2016
inclusiv.
Venituri neimpozabileArt.
23. — La calculul rezultatului
fiscal, următoarele venituri
sunt neimpozabile:
a)dividendele primite de
la o persoană juridică română;
b)dividende primite
de la o persoană
juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a
unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un
stat terţ, astfel cum acesta este definit
la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte
dividendele deţine la persoana juridică
străină din statul terţ, la data înregistrării
acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
pe o perioadă
neîntreruptă de un an, minimum 10% din
capitalul social al persoanei
juridice
care distribuie dividende;
c)valoarea titlurilor de
participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale
a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor
sau primelor de emisiune la
persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea
sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului
social sau
lichidării persoanei
juridice la care se deţin titlurile
de participare, cu excepţia
celor aferente
titlurilor de participare pentru
care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. i) şi j);
d)veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu
s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a
acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau
penalităţi pentru
care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile
reprezentând anularea rezervei înregistrate
ca urmare a participării
în natură la capitalul altor
persoane juridice sau ca urmare a majorării
capitalului social la persoana juridică la care se deţin
titlurile de participare;
e)veniturile din impozitul
pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii
care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară;
f)veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor
biologice, ca urmare a
evaluării ulterioare utilizând
modelul bazat pe valoarea justă
de către
contribuabilii care aplică
reglementările contabile
conforme cu Standardele internaţionale
de
raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării
fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active
biologice, după caz;
g)veniturile reprezentând creşteri de valoare
rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,
terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu
descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;
h)veniturile prevăzute expres în acorduri
şi memorandumuri ca fiind neimpozabile
aprobate prin acte normative;
i)veniturile din
evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute
la o persoană juridică română sau la o persoană
juridică străină situată într-un stat cu care
România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri,
dacă la data
evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării
inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă
de un an minimum 10% din capitalul
social al persoanei
juridice la care are titlurile
de
participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi
veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor
de participare deţinute la o persoană juridică
română de o persoană juridică rezidentă într-un
stat cu care România nu are încheiată convenţie de
evitare a dublei impuneri;
j)veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice
străine situate
într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei
impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de
lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe
operioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul
social al persoanei juridice
supuse operaţiunii de lichidare;
k)sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a
gestionării deşeurilor;
18MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
I)veniturile aferente
titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii,
titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei
Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ăi acestora; ’
m)despăgubirile
primite în baza hotărârilor Curţii
Europene a Drepturilor Omului;
n)veniturile
înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile
în care
se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei
impuneri încheiate între România şi statul
străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede
ca metodă de evitare a dublei impuneri
metoda scutirii; |
o)sumele primite ca
urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor,
cu
ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.
Regimul fiscal Art.
24. — (1) La calculul rezultatului
fiscal sunt neimpozabile şi:
al dividendelor primite a)dividendele distribuite unei persoane
juridice române, societate-mamă, de o filială a sa
din statele membre situată
într-un stat membru, inclusiv cele
distribuite sediului său permanent
situat într-un alt
ale Uniunii Europenestat membru decât cel al filialei,
dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ
următoarele condiţii:
1.are una dintre următoarele
forme de organizare: societate în
nume colectiv, societate
în comandită simplă, societate
pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu
răspundere limitată;
2.plăteşte
impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără
posibilitatea unei opţiuni sau
exceptări;
3.deţine minimum
10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru,
care
distribuie dividendele;
4.la data înregistrării
venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută
la pct. 3,
pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an;
b)dividendele
distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăţi-mamă,
de filialele acestora
situate în alte state membre,
prin intermediul sediilor permanente din
România, dacă persoana
juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele
condiţii:
1.are una dintre formele de
organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din prezentul titlu;
2.în conformitate cu legislaţia
fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al
statului membru respectiv
şi, în temeiul
unei convenţii privind
evitarea dublei impuneri
încheiate cu un stat terţ, nu se
consideră că are sediul
fiscal în afara Uniunii Europene;
3.plăteşte, în
conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei
opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute
în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din prezentul titlu sau
un impozit similar impozitului pe profit
reglementat de prezentul titlu;
4.deţine minimum
10% din capitalul social a! filialei situate într-un alt stat
membru, care
distribuie dividendele;
5.la data înregistrării venitului
din dividende de către sediul permanent din România,
persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă
neîntreruptă de cel puţin un an.
(2) în situaţia în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiţia legată de
perioada minimă de deţinere de un an nu este îndeplinită, venitul
este supus impunerii.
Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, venitul
respectiv este considerat
neimpozabil, cu recalcularea impozitului din anul fiscal în care acesta a fost impus. In acest
sens, contribuabilul trebuie să depună o declaraţie rectificativă privind impozitul pe profit, în
condiţiile prevăzute
de Codul de procedură fiscală.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române,
respectiv sediilor permanente din România ale unor
persoane juridice străine dintr-un stat
membru, în legătură
cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.
(4) în situaţia în care dividendele distribuite persoanelor juridice române, respectiv sediilor
permanente din România
ale unor persoane
juridice străine dintr-un
stat membru sunt
deductibile la nivelul
filialei din statul membru, prevederile alin. (1) nu se aplică.
(5) în aplicarea
prevederilor prezentului articol,
termenii şi expresiile de mai jos au
următoarele semnificaţii:
a)stat membru — stat al Uniunii
Europene;
b)filială dintr-un
stat membru — persoană juridică străină al cărei capital social include şi
participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct.
3 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană
juridică română, respectiv
de un sediu permanent din România al unei persoane juridice
străine dintr-un stat membru şi care întruneşte,
cumulativ, următoarele condiţii:
1.are una dintre formele
de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă
din prezentul titlu;
2.în conformitate cu legislaţia fiscală
a statului membru este considerată
a fi rezident al
statului membru respectiv
şi, în temeiul
unei convenţii privind
evitarea dublei impuneri
încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are
sediul fiscal în afara Uniunii Europene;
3.plăteşte, în
conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără
posibilitatea unei
opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute
în anexa nr. 2 care face parte integrantă
din prezentul titlu
sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;
c)stat
terţ—oricare alt stat care nu este stat
membru al Uniunii Europene. |
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.2015 19
(6) Prevederile
prezentului articol nu se aplică
unui demers sau unor serii de demersuri
care, fiind întreprinse cu scopul
principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine
un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului
prezentului articol, nu sunt oneste,
având în vedere toate
faptele şi circumstanţele relevante. Un demers
poate cuprinde mai
multe etape sau părţi. în înţelesul prezentului
alineat, un demers sau o serie de demersuri sunt
considerate ca nefiind oneste
în măsura în care nu
sunt întreprinse din motive
comerciale
valabile care reflectă realitatea economică. Dispoziţiile
prezentului alineat se completează cu
prevederile existente în legislaţia internă sau în acorduri, referitoare la prevenirea evaziunii
fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.
(7) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile
Directivei 2011/96/UE a Consiliului
din 30 noiembrie 2011 privind
regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi
filialelor
acestora din diferite state membre, publicată în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene seria L
nr. 345 din 29 decembrie 2011, cu amendamentele ulterioare.
CheltuieliArt. 25. —
(1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli
deductibile
cheltuielile efectuate în scopul
desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de
înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate
către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile
patronale şi organizaţiile sindicale.
(2) Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor
astfel cum sunt definite potrivit titlului IV
sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului
fiscal, cu excepţia celor reglementate
la alin. (3) şi (4).
(3) Următoarele cheltuieli
au deductibilitate limitată:
a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil
la
care se adaugă cheltuielile cu impozitul
pe profit şi
cheltuielile de protocol,
în cadrul
cheltuielilor de protocol
se includ şi
cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată
colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru
cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai
mare de 100 lei;
b)cheltuielile sociale,
în limita unei cote de până la
5%. aplicată asupra valorii cheltuielilor
cu salariile personalului, potrivit
Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei
limite următoarele:
1.ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele
pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi
produse în gospodăriile
proprii, ajutorarea copiilor
din şcoli şi
centre de plasament;
2.cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea
contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine,
baze sportive,
cluburi, cămine de nefamilişti
şi altele asemenea;
3.cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau
în natură, inclusiv
tichete cadou oferite
salariaţilor şi copiilor
minori ai acestora,
servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale şi
a! accidentelor de muncă
până la internarea într-o
unitate sanitară, tichete de
creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea
serviciilor
turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate
de angajator pentru salariaţii proprii
şi membrii lor de familie,
precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor
profesionale ale
minerilor;
4.alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a
unui regulament intern;
c)cheltuielile reprezentând tichetele de masă
şi vouchere de vacanţă acordate
de
angajatori, potrivit
legii;
d)scăzămintele,
perisabilităţile, pierderiie
rezultate din manipulare/depozitare, potrivit
legii;
e)pierderile tehnologice care sunt
cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru
fabricarea unui produs
sau prestarea unui serviciu;
f)cheltuielile reprezentând cantităţile de energie
electrică consumate la nivelul normei
proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către
Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul
Energiei, care include şi consumul propriu
comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;
g)cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere si rezerve, în limita prevăzută la
art. 26;
h)cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar,
în limita prevăzută la art. 27;
i)amortizarea, în limita prevăzută la art, 28;
j)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu,
deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor
construite prevăzute de Legea locuinţei
nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, care se majorează din
punct de vedere fiscal cu 10%;
k)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în
locuinţa
proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi
în scop personal, deductibile în limita
corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia
societăţii în baza contractelor încheiate între
părţi, în acest scop;
I)50% din cheltuielile
aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv
în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să
nu depăşească
3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9
scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.2015
aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului.
Aceste cheltuieli sunt integral deductibile
pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în
oricare dintre următoarele categorii:
1.vehiculele utilizate
exclusiv pentru servicii de
urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi
servicii de curierat;
2.vehiculele utilizate
de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3.vehiculele utilizate
pentru transportul de persoane cu plată,
inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4.vehiculele utilizate
pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către
alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5.vehiculele utilizate
ca mărfuri în scop comercial.
Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor
prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.
în cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate
reprezentând diferenţe de curs
valutar înregistrate ca urmare
a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se
aplică
asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe
de curs valutar/veniturile financiare
aferente creanţelor şi
datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute,
rezultate din
evaluarea sau decontarea acestora
şi cheltuielile din
diferenţe de curs valutar/cheltuielile
financiare aferente;
m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de
persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare
ale persoanei juridice, deductibile limitat
potrivit lit, I) la un singur
autoturism aferent fiecărei persoane cu
astfel de atribuţii,
(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
a)cheltuielile proprii
ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat,
inclusiv cele
reprezentând diferenţe din
anii precedenţi sau din
anul curent, precum şi
impozitele pe profit
sau pe venit plătite în străinătate. Sunt
nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele
nereţinute la
sursă în numele persoanelor fizice şi juridice
nerezidente, pentru veniturile realizate din
România, precum şi
cheltuielile cu impozitul
pe profit amânat înregistrat în conformitate cu
reglementările contabile aplicabile;
b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile,
confiscările şi penalităţile, datorate către
autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente
contractelor
încheiate cu
aceste autorităti;
i 1
c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile |
constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea
adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată
potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli
sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe
amortizabile se înscriu în oricare
dintre următoarele situaţii/condiţii:
1.au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră,
în condiţiile stabilite prin norme;
2.au fost încheiate contracte
de asigurare;
3.au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii;
4.au termen de valabilitate/expirare
depăşit, potrivit legii;
d)cheltuielile făcute
în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate
de
plăţi pentru bunurile
livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri sau
servicii;
e)cheltuielile aferente
veniturilor neimpozabile. în situaţia în care evidenţa contabilă nu
asigură informaţia necesară identificării acestor
cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal
se iau în calcul cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale
contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau
proporţional cu ponderea
veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de
contribuabil;
f)cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă,
asistenţă sau alte
servicii, prestate
de o persoană situată într-un stat cu
care România nu are încheiat
un instrument juridic în
baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.
Aceste prevederi se aplică numai în situaţia
în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale
conform art. 11 alin. (3);
g)cheltuielile cu
primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate
activităţii
contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile
reprezentând garanţie bancară pentiu
creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau
utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing,
potrivit clauzelor contractuale;
h)pierderile
înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru
partea neacoperită
de provizion, potrivit
art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:
1.punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă
judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr.
85/2014;
2.procedura de faliment
a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
3.debitorul a decedat şi
creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;
4.debitorul este
dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat
unic, sau
lichidat, fără succesor;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201521
5.debitorul înregistrează
dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg
patrimoniul;
6.au fost încheiate
contracte de asigurare;
i)cheltuielile de
sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private,
acordate
potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit
prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările
şi completările ulterioare,
şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare,
precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din
impozitul pe
profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:
1.valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situaţiile
în care
reglementările
contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se |
determină potrivit normelor;
2.valoarea reprezentând
20% din impozitul pe profit datorat.
Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere,
se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va
efectua în
ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a
impozitului pe
profit.
j)cheltuielile
înregistrate în evidenţa contabilă,
care au la bază un document emis de un
contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de
procedură fiscală, cu excepţia
celor reprezentând achiziţii de bunuri efectuate în cadrul
procedurii de executare silită şi/sâu
a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane
impozabile aflate în procedura falimentului
potrivit Legii nr. 85/2014;
k)cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile
către organizaţiile neguvernamentale sau
asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi
care
depăşesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele
decât cele prevăzute de lege şi la alin. (1);
1) cheltuielile din reevaluarea
imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca
urmare a efectuării unei reevaluări efectuate
potrivit reglementărilor
contabile aplicabile, se
înregistrează o descreştere a valorii acestora;
m)cheltuielile reprezentând modificarea valorii
juste a investiţiilor imobiliare, în cazul
în
care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul
bazat pe valoarea
justă de către
contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii
acestora;
n)cheltuielile
reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor
fixe, înregistrate de către
contribuabilii care aplică
reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, la momentul
transferului din categoria
activelor imobilizate deţinute
în
vederea vânzării în categoria
activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;
o)cheltuielile din
evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării
unei
evaluări utilizând modelul
bazat pe valoarea
justă de către contribuabilii care aplică
reglementările contabile
conforme cu Standardele internaţionale de raportare
financiară, se
înregistrează o descreştere a valorii acestora;
p)cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate
cu reglementările contabile
conforme
cu Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele
fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată
amânată;
q)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în
instrumente de capitaluri cu
decontare
în acţiuni. Acestea reprezintă elemente
similare cheltuielilor la momentul
acordării efective a
beneficiilor, dacă acestea
sunt impozitate conform
titlului IV;
r)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în
instrumente de capitaluri cu
decontare
în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate
conform titlului IV;
s)cheltuielile
înregistrate în evidenţa contabilă,
indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca
fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii;
ş) cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacâ la data
evaluării/reevaluării sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23
lit. i).
(5) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului
de Stat" deduce la calculul
rezultatului fiscal
cheltuielile curente şi de capital pentru
conservarea, protecţia, întreţinerea,
repararea, funcţionarea, instruirea personalului specializat, consolidarea, precum şi alte
cheltuieli aferente bazei materiale de reprezentare şi
protocol pe care o are în administrare.
(6) Compania Naţională
„Imprimeria Naţională” —
S. A. deduce la calculul rezultatului
fiscal:
a)cheltuielile aferente
producerii şi emiterii permiselor
de şedere temporară/permanentă
pentru cetăţenii străini, în condiţiile
reglementărilor legale;
b)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de
identitate, a cărţii de alegător aferente şi a
cărţii de identitate provizorii, în condiţiile prevăzute
la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002
privind unele măsuri pentru
operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în
circulaţie a documentelor
electronice de identitate şi rezidenţă,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
22MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
c)cheltuielile aferente
producerii şi eliberării cărţii
electronice de rezidenţă şi
a cărţii de
rezidenţă în condiţiile prevăzute la art. 10
alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002,
republicată, cu
modificările şi completările ulterioare.
(7) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului
fiscal cheltuielile efectuate
de operatorii economici
cu evaluarea/reevaluarea activelor
fixe corporale care aparţin
domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite
în
administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la
solicitarea conducătorului instituţiei
titulare a dreptului de proprietate.
(8) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului
fiscal cheltuielile efectuate
de operatorii economici
cu înscrierea în cărţile funciare sau cărţile de
publicitate imobiliară,
după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor
administrativ-teritoriale asupra
bunurilor publice primite
în administrare/concesiune, după
caz, cheltuieli efectuate
la
solicitarea conducătorului instituţiei titulare a
dreptului de proprietate.
Provizioane/ajustări pentru
Art. 26. — (1) Contribuabilul
are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor/ajustărilor
depreciere şi rezervepentru
depreciere, numai în conformitate cu
prezentul articol, astfel:
a)rezerva legală este deductibilă
în limita unei cote de 5% aplicate
asupra profitului
contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a
cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau
din patrimoniu, după caz;
b)provizioanele pentru
garanţii de bună execuţie
acordate clienţilor, Provizioanele pentru
garanţii de bună
execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru
bunurile
livrate, lucrările executate
şi serviciile prestate
In cursul trimestrului/anului respectiv pentru
care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor
prevăzute în convenţiile
încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori
serviciilor prestate;
c)ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementarilor contabile
aplicabile, în limita unui
procent de 30% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la
lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1.sunt neîncasate într-o perioadă
ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;
2.nu sunt garantate de altă persoană;
3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată
contribuabilului;
d)provizioanele specifice, constituite de instituţiile financiare nebancare înscrise
în
Registrul general ţinut de Banca Naţională a
României, de instituţiile de plată persoane juridice
române care acordă credite
legate de serviciile de plată, de instituţiile
emitente de monedă
electronică, persoane juridice
române, care acordă credite legate de serviciile de plată,
precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane
juridice, potrivit legilor de
organizare şi funcţionare;
e)ajustările pentru depreciere aferente
activelor pentru care. potrivit reglementărilor
prudenţiale ale Băncii Naţionale a României,
se determină ajustări prudenţiale de valoare
sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit
persoane juridice române
şi sucursalele din România
ale instituţiilor de credit
din state care
nu sunt state membre ale Uniunii
Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic
European, potrivit reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, şt
filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională
a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente
similare veniturilor;
f)ajustările pentru
depreciere înregistrate de către sucursalele din România ale instituţiilor
de credit din state membre ale Uniunii
Europene şi state aparţinând Spaţiului Economic
European, potrivit reglementărilor contabile
conforme cu Standardele internaţionale de
raportare financiară, aferente
creditelor şi plasamentelor
care intră în sfera de aplicare
a
reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale
a României referitoare la ajustările prudenţiale
de valoare aplicabile instituţiilor de credit persoane juridice
române şi sucursalelor din
România ale instituţiilor
de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene
sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European;
g)rezervele tehnice
constituite de societăţile de asigurare şi
reasigurare, potrivit
prevederilor legale de organizare
şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru
contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât
nivelul
acestora să acopere
partea de risc care rămâne în
sarcina asigurătorului, după
deducerea
reasigurării;
h)provizioanele tehnice
constituite de persoanele juridice, administratori
de fonduri de
pensii facultative, respectiv administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit
prevederilor legale;
i)provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit
reglementărilor Autorităţii
de Supraveghere Financiară;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201523
j)ajustările pentru deprecierea
creanţelor înregistrate potrivit
reglementărilor contabile
aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor,
altele decât cele prevăzute
la lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1.sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura
de
deschidere a falimentului, pe
baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această
situaţie,
sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă
procedura de insolvenţă pe bază de:
— plan de rambursare a datoriilor;
— lichidare de active;
— procedură simplificată;
2.nu sunt garantate de
altă persoană;
3.sunt datorate de o
persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;
k)provizioanele pentru
închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri,
constituite de contribuabilii care desfăşoară
activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii,
în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi
urmărirea postînchidere a
depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din
tarifele de depozitare percepute;
I)provizioanele constituite de companiile aeriene
din România pentru acoperirea
cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de
aeronave şi a componentelor aferente,
potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate
corespunzător de către Autoritatea
Aeronautică Civilă Română;
m)rezervele reprezentând
cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei
de
ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, precum şi
cele aferente
programului geologic sau altor
domenii de activitate, prevăzute prin acte
normative, constituite
potrivit legii. Acestea se includ în veniturile impozabile pe măsura amortizării acestor
active sau
a scăderii lor din evidenţă, respectiv pe măsura
efectuării cheltuielilor finanţate din această sursă;
n)ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile
constituite pentru situaţiile în
care:
1.sunt distruse ca urmare a
unor calamităţi naturale
sau a altor cauze de forţă majoră,
în
condiţiile stabilite prin norme;
2.au fost încheiate
contracte de asigurare.
(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor
naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să
deducă provizioane pentru
dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi
anexelor, precum şi
pentru reabilitarea mediului, inclusiv refacerea terenurilor
afectate şi pentru redarea acestora
în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate
asupra rezultatului
contabil din exploatare
aferent segmentului de exploatare şi producţie de resurse naturale,
cu
excepţia rezultatului din exploatare corespunzător perimetrelor marine ce includ zone de
adâncime cu apă mai mare de 100 m şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate
ale contribuabilului, pe
toată durata de funcţionare
a exploatării zăcămintelor
naturale.
(3) Pentru titularii de acorduri
petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în
perimetre
marine ce includ zone cu
adâncime de apă mai mare de
100 m, cota provizionuîui constituit
pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a
dependinţelor şi anexelor, precum
şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra părţii din rezultatul contabil
din
exploatare aferent segmentului de explorare şi producţie de resurse naturale ce
corespunde
acestor perimetre marine şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate ale
contribuabilului, pe
toată perioada exploatării petroliere.
(4) Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de
Trafic Aerian — ROMATSA
constituie trimestrial un
provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre
veniturile
din exploatare realizate
efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective
ale activităţii
de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc
tarifele stabilite anual de
EUROCONTROL.
(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă,
inclusiv rezerva legală, se include în rezultatul fiscal,
ca venituri impozabile sau elemente
similare veniturilor, indiferent
dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei
provizionuîui sau a rezervei, distribuirii provizionuîui sau rezervei către participanţi sub orice
formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv.
Prevederile prezentului
alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion
sau o
rezervă în legătură cu o divizare
sau fuziune, sub orice formă, reglementările acestui articol
aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele
din reevaluarea mijloacelor fixe,
inclusiv a terenurilor, efectuată
după data de 1 ianuarie
2004, care sunt deduse la calculul
profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau
al cheltuielilor privind activele cedate
şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la
momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după
caz.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele
din reevaluarea imobilizărilor
necorporale, efectuată de către contribuabilii care
aplică reglementările contabile conforme cu
Standardele internaţionale de raportare
financiară, care sunt deduse la calculul profitului
impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor
necorporale, se impozitează concomitent cu deducerea
amortizării fiscale, respectiv
la
momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări
necorporale, după caz.
24MONITORUL OFICIAL AL
ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr.
688/10.IX.2015
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul în
care nivelul capitalului social subscris
şi vărsat sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva
legală corespunzătoare
diminuării, care a
fost anterior dedusă, reprezintă
elemente similare veniturilor. Prevederile
prezentului alineat nu se aplică în situaţia în care, ca
urmare a efectuării unor operaţiuni
de
reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a
persoanei juridice beneficiare depăşeşte a
cincea parte
din capitalul social sau din
patrimoniul social, după caz, sau în situaţia în care |
rezerva constituită de persoanele juridice
care furnizează utilităţi societăţilor care se
restructurează, se reorganizează sau se privatizează este folosită pentru acoperirea
pierderilor de valoare
a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a
creanţelor.
(9) Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi
utilizate pentru majorarea capitalului
social, pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor. în
cazul în care nu sunt respectate
prevederile prezentului alineat, aceste sume se impozitează
ca elemente similare veniturilor
în perioada fiscală
în care sunt utilizate. în situaţia în care sunt menţinute până
la lichidare,
acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul fiscal al lichidării.
Nu se supun impozitării rezervele
de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în
valută, constituite potrivit
legii, înregistrate de instituţiile de credit — persoane juridice române şi
sucursalele băncilor
străine, care îşi desfăşoară activitatea
în România.
(10) în înţelesul
prezentului articol, prin constituirea unui provizion
sau a unei rezerve se |
înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.
Cheltuieli cu dobânzile şi
Art. 27. — {1) Cheltuielile cu
dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de
diferenţe de curs valutarîndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se
determină ca raport între capitalul
împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi
capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul
anului şi sfârşitul perioadei pentru
care se determină impozitul pe profit. Prin capital
împrumutat se înţelege totalul creditelor şi
împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit
clauzelor contractuale.
(2) în înţelesul aîin. (1), prin credit/împrumut
se înţelege orice convenţie încheiată între
părţi care generează în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi
şi de a restitui
capitalul împrumutat. Pentru
determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se
includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în
convenţiile încheiate, nu
s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi.
(3) în înţelesul alin. (1),
în capitalul împrumutat se includ şi
creditele/împrumuturile care au
un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui
termen, tar perioada
de rambursare curentă, însumată cu perioadele de ^rambursare
anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care le prelungesc,
depăşeşte un an. în acest caz,
impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada de rambursare anterioară prelungirii.
(4) în cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar
depăşesc veniturile din
diferenţele de curs valutar,
pierderea netă va fi tratată ca o cheltuială cu
dobânzile, deductibilă
potrivit alin. (1). Cheltuielile/veniturile din diferenţele de curs valutar, care intră sub
incidenţa
prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în
calcul la determinarea gradului
de îndatorare a capitalului.
(5) în condiţiile în care
gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu
are o valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile
şi cu pierderea netă din diferenţele de
curs
valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada
următoare, în condiţiile alin. (1),
până la deductibilitatea integrală a acestora. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu
dobânzile
şi cu pierderea
netă din diferenţele de curs valutar
al contribuabililor care îşi încetează
existenţa ca efect al unei operaţiuni de fuziune sau
divizare totală se transferă contribuabililor
nou-înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite
sau divizate, după
caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de
fuziune/divizare. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi
cu pierderea netă
din
diferentele de curs valutar al contribuabililor care nu
îsi încetează existenta
ca efect al unei
t |
operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora,
transferată ca întreg,
se
împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii
cedente, după
caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit
proiectului de
divizare, respectiv cu
cele menţinute de persoana juridică cedentă.
(6) Dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile
obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi
organizaţii similare,
menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de
stat, cele aferente împrumuturilor obţinute
de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile
financiare nebancare, precum şi cele
obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare
pe o piaţă reglementată nu intră sub
incidenţa prevederilor prezentului articol.
(7) fn cazul împrumuturilor
obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la
alin. (6), dobânzile
deductibile sunt limitate la:
a)nivelul ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României,
corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi
b)nivelul ratei dobânzii
anuale de 4%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii
pentru împrumuturile în valută se
actualizează prin hotărâre a Guvernului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA
I, Nr. 688/10.IX.201525
(8) Limita prevăzută la alin. (7) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de
aplicarea prevederilor alin. (1) şi (5).
(9) Prevederile alin. (1)—(5) nu se aplică instituţiilor
de credit — persoane juridice române
şi sucursalelor din România
ale instituţiilor de credit — persoane juridice străine, instituţiilor
financiare nebancare, precum şi societăţilor de
leasing operaţional.
(10) în cazul unei
persoane'juridice străine care îşi desfăşoară
activitatea printr-un sediu
permanent în România, prevederile
prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a
capitalului propriu.
(11) Cheltuielile cu dobânzile
care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul de
producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie,
potrivit reglementărilor contabile aplicabile,
nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.
Amortizarea fiscalăArt. 28. —
(1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe
amortizabile, precum şi investiţiile efectuate la acestea se rec