MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

LEGI SI DECRETE

PARLAMENTUL ROMÂNIEI

CAMERA DEPUTAŢILORSENATUL

LEGE

privind Codul fiscal

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I

Dispoziţii generale

CAPITOLUL I

Scopul şi sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul şl sferaArt. 1. — (1) Prezentul cod stabileşte: cadrul legal privind impozitele, taxele şi contribuţiile

de cuprindere a Codului fiscalsociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), care sunt venituri ale bugetului de stat,

bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi fondului de garantare

pentru plata creanţelor salariale; contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite,

taxe şi contribuţii sociale; modul de calcul şi de plată a acestora; procedura de modificare a

acestor impozite, taxe şi contribuţii sociale. De asemenea, autorizează Ministerul Finanţelor

Publice să elaboreze norme metodologice, instrucţiuni şi ordine în aplicarea prezentului cod

şi a legilor de ratificare a convenţiilor de evitare a dublei impuneri în aplicare.

(2} Cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii

reglementate de prezentul cod este stabilit prin Codul de procedură fiscală.

(3) Dacă orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care

România este parte, se aplică prevederea acelui tratat.

(4) Orice măsură de natură fiscală care constituie ajutor de stat se acordă potrivit

dispoziţiilor legale în vigoare privind ajutorul de stat.

Impozitele, taxele Art. 2. — (1) Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

şi contribuţiile sociale a)impozitul pe profit;

obligatorii reglementate b)impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;

de Codul fiscalc)impozitul pe venit;

d)impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi;

e)impozitul pe reprezentanţe;

f)taxa pe valoarea adăugată;

g)accizele;

h)impozitele şi taxele locale;

i)impozitul pe construcţii.

(2) Contribuţiile sociale obligatorii reglementate prin prezentul cod sunt următoarele:

a)contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat;

b)contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate;

c)contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată de

angajator bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate;

d)contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj;

e)contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată de

angajator bugetului asigurărilor sociale de stat;

f)contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de

persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006

privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu

modificările ulterioare.

CAPITOLUL II

Aplicarea şi modificarea Codului fiscal

Principiile fiscalităţiiArt. 3. — Impozitele şi taxele reglementate de prezentul cod se bazează pe următoarele

principii:

a)neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri,

cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale investitorilor, capitalului

român şi străin;

b)certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la

interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20153

fiecare plătitor, respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine,

precum si să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii

lor fiscale;

c) justeţea impunerii sau echitatea fiscală asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil

să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a

proprietăţilor acestuia;

d)eficienţa impunerii asigură niveluri similare ale veniturilor bugetare de la un exerciţiu

bugetar la altul prin menţinerea randamentului impozitelor, taxelor şi contribuţiilor în toate

fazele ciclului economic, atât în perioadele de avânt economic, cât şi’în cele de'criză;

e)predictibilitatea impunerii asigură stabilitatea impozitelor, taxelor şi contribuţiilor

obligatorii, pentru o perioadă de timp de cel puţin un an, în care nu pot interveni modificări în

sensul majorării sau introducerii de noi impozite, taxe şi contribuţii obligatorii.

Modificarea şi completarea Art. 4. — (1) Prezentul cod se modifică şi se completează prin lege, care intră în vigoare

Codului fiscalîn termen de minimum 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(2) în cazul în care prin lege se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se

majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, acestea vor intra în

vigoare cu data de 1 ianuarie a fiecărui an şi vor rămâne nemodificate cel puţin pe parcursul

acelui an.

(3) în situaţia în care modificările şi/sau completările se adoptă prin ordonanţe, se pot

prevedea termene mai scurte de intrare în vigoare, dar nu mai puţin de 15 zile de la data

publicării, cu excepţia situaţiilor prevăzute la alin. (2).

(4) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) modificările care decurg din angajamentele

internaţionale ale României.

Norme metodologice, Art. 5. — (1) Ministerul Finanţelor Publice are atribuţia elaborării normelor necesare pentru

instrucţiuni şi ordineaplicarea unitară a prezentului cod.

(2) In înţelesul prezentului cod, prin norme se înţelege norme metodologice, instrucţiuni şi

ordine.

(3) Normele metodologice sunt aprobate de Guvern, prin hotărâre, şi sunt publicate în

Monitorul Oficial al României, Partea I.

(4) Ordinele şi instrucţiunile pentru aplicarea unitară a prezentului cod se emit de ministrul

finanţelor publice şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi

instrucţiunile referitoare la proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor reglementate de

prezentul cod, datorate bugetului general consolidat, cu excepţia bugetelor locale, se emit de

preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, denumită în continuare A.N.A.F., şi

se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ordinele şi instrucţiunile referitoare la

proceduri de administrare a impozitelor şi taxelor locale, reglementate de prezentul cod, se

aprobă prin ordin comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului dezvoltării regionale

şi administraţiei publice.

(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, instituţiile publice din subordinea Guvernului, altele

decât Ministerul Finanţelor Publice, nu pot elabora şi emite norme care să aibă legătură cu

prevederile prezentului cod, cu excepţia celor prevăzute în prezentul cod.

(6) Anual, Ministerul Finanţelor Publice colectează şi sistematizează toate normele în

vigoare având legătură cu prevederile prezentului cod şi publică această colecţie oficială.

Aplicarea unitară a legislaţieiArt. 6. — Aplicarea unitară a prezentului cod şi a legislaţiei subsecvente acestuia se

asigură prin Comisia fiscală centrală constituită potrivit Codului de procedură fiscală.

CAPITOLUL III

Definiţii

Definiţii ale termenilor comuni Art. 7. — în înţelesul prezentului cod, cu excepţia titlurilor VII şi VIII, termenii şi expresiile

»

de mai jos au următoarele semnificaţii:

1.activitate dependentă — orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie

de angajare generatoare de venituri;

2.activitate dependentă la funcţia de bază — orice activitate desfăşurată în baza unui

contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată

angajatorului ca funcţie de bază de către angajat, în cazul în care activitatea se desfăşoară

pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul

respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază;

3.activitate independentă — orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în

scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii:

3.1. persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare

a activităţii, precum şi a programului de lucru;

3.2. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi;

3.3. riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară

activitatea;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

3.4. activitatea se realizează prin utilizarea patrimoniului persoanei fizice care o

desfăşoară;

3.5. activitatea se realizează de persoana fizică prin utilizarea capacităţii intelectuale şi/sau

a prestaţiei fizice a acesteia, în funcţie de specificul activităţii;

3.6. persoana fizică face parte dintr-un corp/ordin profesional cu rol de reprezentare,

reglementare şi supraveghere a profesiei desfăşurate, potrivit actelor normative speciale care

reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

3.7. persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea direct, cu personal

angajat sau prin colaborare cu terţe persoane în condiţiile' legii;

4.autoritate fiscală centrală — Ministerul Finanţelor Publice, instituţie cu rolul de a

coordona aplicarea unitară a prevederilor legislaţiei fiscale;

5.autoritate fiscală competentă—Ministerul Finanţelor Publice şi serviciile de specialitate

ale autorităţilor administraţiei publice locale, după caz, care au responsabilităţi fiscale;

6.centrul intereselor vitale — locul de care relaţiile personale şi economice ale persoanei

fizice sunt mai apropiate. în analiza relaţiilor personale se va acorda atenţie familiei

soţului/soţiei, copilului/copiilor, persoanelor aflate în întreţinerea persoanei fizice şi care

sosesc în România împreună cu aceasta, calitatea de membru într-o organizaţie caritabilă,

religioasă, participarea la activităţi culturale sau de altă natură. în analiza relaţiilor economice

se va acorda atenţie dacă persoana este angajat al unui angajator român, dacă este implicată

într-o activitate de afaceri în România, dacă deţine proprietăţi imobiliare în România, conturi

la bâncr în România, cârduri de credit/debit la bănci în România;

7.contract de leasing Financiar— orice contract de leasing care îndeplineşte cel puţin una

dintre următoarele condiţii:

a)riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul

leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce

efecte;

b)contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului

ce face obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;

c)utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar

valoarea reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata

normală de funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală

de funcţionare maximă, exprimată în procente;

d)perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului

care face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice

perioadă pentru care contractul de leasing poate fi prelungit;

e)valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau

egală cu valoarea de intrare a bunului;

8.contract de leasing operaţional — orice contract de leasing încheiat între locator şi

locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate, mai puţin riscul

de valorificare a bunului la valoarea reziduală, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile

prevăzute la pct 7 lit. b)—e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci

când opţiunea de cumpărare nu este exercitată ia începutul contractului sau când contractul

de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirării contractului;

9.comision — orice plată în bani sau în natură efectuată către un broker, un agent

comisionar general sau către orice persoană asimilată unui broker sau unui agent comisionar

general, pentru serviciile de intermediere efectuate în legătură cu o operaţiune economică;

10.contribuţii sociale obligatorii — prelevare obligatorie realizată în baza legii, care are ca

scop protecţia persoanelor fizice obligate a se asigura împotriva anumitor riscuri sociale, în

schimbul cărora aceste persoane beneficiază de drepturile acoperite de respectiva prelevare;

11.dividend — o distribuire în bani sau în natură, efectuată de o persoană juridică unui

participant, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la acea persoană juridică,

exceptând următoarele:

a) o distribuire de titluri de participare noi sau majorarea valorii nominale a titlurilor de

participare existente, ca urmare a unei operaţiuni de majorare a capitalului social, potrivit legii;

b) o distribuire efectuată în legătură cu dobândirea/răscumpărarea titlurilor de participare

proprii de către persoana juridică;

c) o distribuire în bani sau în natură, efectuată în legătură cu lichidarea unei persoane

juridice;

d) o distribuire în bani sau în natură, efectuată cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit

legii;

e) o distribuire de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant;

f) o distribuire de titluri de participare în legătură cu operaţiuni de reorganizare, prevăzute

la art. 32 şi 33.

Se consideră dividende din punct de vedere fiscal şi se supun aceluiaşi regim fiscal ca

veniturile din dividende:

(i) câştigurile obţinute de persoanele fizice din deţinerea de titluri de participare, definite de

legislaţia în materie, la organisme de plasament colectiv;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20155

(ii) veniturile în bani şi în natură distribuite de societăţile agricole, cu personalitate juridică,

constituite potrivit legislaţiei în materie, unui participant la societatea respectivă drept

consecinţă a deţinerii părţilor sociale;

12.dobânda — orice sumă ce trebuie plătită sau primită pentru utilizarea banilor, indiferent

dacă trebuie să fie plătită sau primită în cadrul unei datorii, în legătură cu un depozit sau în

conformitate cu un contract de leasing financiar, vânzare cu plata în rate sau orice vânzare

cu plata amânată;

13.dreptul de autor şi drepturile conexe — constituie obiect al acestora operele originale

de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de

creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, operele

derivate care au fost create plecând de ia una sau mai multe opere preexistente, precum şi

drepturile conexe dreptului de autor şi drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii

nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare;

14.entitate transparentă fiscal; cu/fără personalitate juridică—orice asociere, asociere în

participaţiune, asocieri în baza contractelor de exploatări în participaţie, grup de interes

economic, societate civilă sau altă entitate care nu este persoană impozabilă distinctă, fiecare

asociat/participant fiind subiect de impunere în înţelesul impozitului pe profit sau pe venit,

după caz;

15.franciza — sistem de comercializare bazat pe o colaborare continuă între persoane

fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoană, denumită

francizor, acordă unei alte persoane, denumită beneficiar, dreptul de a exploata sau de a

dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un serviciu;

16.impozitul pe profit amânat— impozitul plătibil/recuperabil în perioadele viitoare în

legătură cu diferenţele temporare impozabile/deductibile dintre valoarea contabilă a unui activ

sau a unei datorii şi valoarea fiscală a acestora;

17.know-how— orice informaţie cu privire la o experienţă industrială, comercială sau

ştiinţifică care este necesară pentru fabricarea unui produs sau pentru aplicarea unui proces

existent şi a cărei dezvăluire către alte persoane nu este permisă fără autorizaţia persoanei

care a furnizat această informaţie; în măsura în care provine din experienţă, know-how-ul

reprezintă ceea ce un producător nu poate şti din simpla examinare a produsului şi din simpla

cunoaştere a progresului tehnicii;

18.locul conducerii efective — locul în care se iau deciziile economice strategice necesare

pentru conducerea activităţii persoanei juridice străine în ansamblul său şi/sau locul unde îşi

desfăşoară activitatea directorul executiv şi alţi directori care asigură gestionarea şi controlul

activităţii acestei persoane juridice;

19.metoda creditului fiscal— o diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit

cu suma impozitului plătit în alt stat, conform convenţiilor de evitare a dublei impuneri;

20.metoda scutirii— scutirea de impozit a venitului sau profitului obţinut în aît stat, luând

în considerare acel venit sau profit pentru determinarea cotei de impozit aplicabile pentru

venitul/profitul total obţinut, cota de impozit determinată aplicându-se numai asupra

venitului/profitului rămas după deducerea venitului/profitului obţinut în acel alt stat, conform

convenţiei pentru evitarea dublei impuneri aplicabile;

21.mijloc fix — orice imobilizare corporală, care este deţinută pentru a fi utilizată în

producţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriată terţilor sau în

scopuri administrative, dacă are o durată normală de utilizare mai mare de un an şi o valoare

egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului;

22.nerezident — orice persoană juridică străină, orice persoană fizică nerezidentă şi orice

atte entităţi străine, inclusiv organisme de plasament colectiv în valori mobiliare fără

personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii;

23.operaţiuni cu instrumente financiare — orice transfer, exercitare sau executare a unui

instrument financiar, definit de legislaţia în materie din statul în care a fost emis, indiferent de

piaţa/iocul de tranzacţionare unde are loc operaţiunea;

24.organizaţie nonprofit — orice asociaţie, fundaţie, casă de ajutor reciproc sau federaţie

înfiinţată în România, în conformitate cu legislaţia în vigoare, dar numai dacă veniturile şi

activele asociaţiei, casei de ajutor reciproc, fundaţiei sau federaţiei sunt utilizate pentru o

activitate de interes general, comunitar sau fără scop patrimonial;

25.participant — orice persoană care este proprietarul unui titlu de participare;

26.persoane afiiiate — o persoană este afiliată dacă relaţia ei cu altă persoana este

definită de cel puţin unul dintre următoarele cazuri:

a) o persoană fizică este afiliată cu altă persoană fizică dacă acestea sunt soţ/soţie sau

rude până la gradul al lll-lea inclusiv;

b) o persoană fizică este afiliată cu o persoană juridică dacă persoana fizică deţine, în

mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din

valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot ale unei persoane juridice ori

dacă controlează în mod efectiv persoana juridică;

c) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă cel puţin aceasta deţine,

în mod direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25%

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană

juridică ori dacă controlează în mod efectiv acea persoană juridică;

d) o persoană juridică este afiliată cu altă persoană juridică dacă o persoană deţine, în mod

direct sau indirect, inclusiv deţinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numărul

titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealaltă persoană juridică ori dacă

controlează în mod efectiv acea persoană juridică.

între persoane afiliate, preţul la care se transferă bunurile corporale sau necorporale ori se

prestează servicii reprezintă preţ de transfer;

27.persoană fizică nerezidentă — orice persoană fizică ce nu îndeplineşte condiţiile

prevăzute la pct. 28, precum şi orice persoană fizică cetăţean străin cu statut diplomatic sau

consular în România, cetăţean străin care este funcţionar ori angajat al unui organism

internaţional şi interguvemamental înregistrat în România, cetăţean străin care este funcţionar

sau angajat âl unui stat străin în România şi membrii familiilor acestora;

28.persoană fizică rezidentă — orice persoană fizică ce îndeplineşte cel puţin una dintre

următoarele condiţii:

a)are domiciliul în România;

b)centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat în România;

c)este prezentă în România pentru o perioadă sau mai multe perioade care depăşesc în

total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, care se încheie în anul

calendaristic vizat;

d)este cetăţean român care lucrează în străinătate, ca funcţionar sau angajat al României

într-un stat străin;

29.persoană juridică română — orice persoană juridică ce a fost înfiinţată şi funcţionează

în conformitate cu legislaţia României;

30.persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene — orice persoană juridică

constituită în condiţiile şi prin mecanismele prevăzute de reglementările europene;

31.persoană juridică străină — orice persoană juridică ce nu este persoană juridică

română şi orice persoană juridică înfiinţată potrivit legislaţiei europene care nu are sediul

social în România;

32.preţ de piaţă — suma care ar fi plătită de un client independent unui furnizor

independent în acelaşi moment şi în aceiaşi loc, pentru acelaşi bun sau serviciu ori pentru unul

similar, în condiţii de concurenţă loială;

33.principiul valorii de piaţă — atunci când condiţiile stabilite sau impuse în relaţiile

comerciale sau financiare între două persoane afiliate diferă de acelea care ar fi existat între

persoane independente, orice profituri care în absenţa condiţiilor respective ar fi fost realizate

de una dintre persoane, dar nu au fost realizate de aceasta din cauza condiţiilor respective,

pot fi incluse în profiturile acelei persoane şi impozitate corespunzător;

34.profesii liberale — acele ocupaţii exercitate pe cont propriu de persoane fizice, potrivit

actelor normative speciale care reglementează organizarea şi exercitarea profesiei respective;

35.proprietate imobiliară — orice teren, clădire sau altă construcţie ridicată ori încorporată

într-un teren;

36.redevenţă:

(1) Se consideră redevenţă plăţile de orice natură primite pentru folosirea ori dreptul de

folosinţă al oricăruia dintre următoarele:

a)drept de autor asupra unei lucrări literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor,

benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum şi efectuarea de înregistrări

audio, video;

b)dreptul de a efectua înregistrări audio, video, respectiv spectacole, emisiuni, evenimente

sportive sau altele similare, şi dreptul de a le transmite sau retransmite către public, direct sau

indirect, indiferent de modalitatea tehnică de transmitere — inclusiv prin cablu, satelit, fibre

optice sau tehnologii similare;

c)orice brevet, invenţie, inovaţie, licenţă, marcă de comerţ sau de fabrică, franciză, proiect,

desen, model, plan, schiţă, formulă secretă sau procedeu de fabricaţie ori software;

d)orice echipament industrial, comercial sau ştiinţific, container, cablu, conductă, satelit,

fibră optică sau tehnologii similare;

e)orice know-how;

f)numele sau imaginea oricărei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o

persoană fizică.

(2) Nu se consideră redevenţă în sensul prezentei legi:

a)plăţile pentru achiziţionarea integrală a oricărei proprietăţi sau a oricărui drept de

proprietate asupra tuturor elementelor menţionate la alin. (1);

b)plăţile pentru achiziţiile de software destinate exclusiv operării respectivului software,

inclusiv pentru instalarea, implementarea, stocarea, personalizarea sau actualizarea acestuia;

c)plăţile pentru achiziţionarea integrală a unui drept de autor asupra unui software sau a

unui drept limitat de a-l copia exclusiv în scopul folosirii acestuia de către utilizator sau în

scopul vânzării acestuia în cadrul unui contract de distribuţie;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20157

d)plăţile pentru obţinerea drepturilor de distribuţie a unui produs sau serviciu, fără a da

dreptul la reproducere;

e)plăţile pentru accesul la sateliţi prin închirierea de transpondere sau pentru utilizarea

unor cabluri ori conducte pentru transportul energiei, gazelor sau petrolului, în situaţia în care

clientul nu se află în posesia transponderelor, cablurilor, conductelor, fibrelor optice sau unor

tehnologii similare;

f)plăţile pentru utilizarea serviciilor de telecomunicaţii din acordurile de roaming, a

frecvenţelor radio, a comunicaţiilor electronice între operatori;

37.rezident—orice persoană juridică română, orice persoană juridică străină având locul

de exercitare a conducerii efective în România, orice persoană juridică cu sediul social în

România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, şi orice persoană fizică rezidentă;

38.România — teritoriul de stat al României, inclusiv marea sa teritorială şi spaţiul aerian

de deasupra teritoriului şi mării teritoriale, asupra cărora România îşi exercită suveranitatea,

precum şi zona contiguă, platoul continental şi zona economică exclusivă, asupra cărora

România îşi exercită drepturile suverane şi jurisdicţia în conformitate cu legislaţia sa şi potrivit

normelor şi principiilor dreptului internaţional;

39.stockoption plan — un program iniţiat în cadrul unei persoane juridice ale cărei valori

mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau tranzacţionate în cadrul

unui sistem alternativ de tranzacţionare, prin care se acordă angajaţilor, administratorilor

şi/sau directorilor acesteia sau ai persoanelor juridice afiliate ei, prevăzute la pct. 26 lit. c) si

d), dreptul de a achiziţiona la un preţ preferenţial sau de a primi cu titlu gratuit un număr

determinat de valori mobiliare emise de entitatea respectivă.

Pentru calificarea unui program ca fiind stock option plan, programul respectiv trebuie să

cuprindă o perioadă minimă de un an între momentul acordării dreptului şi momentul exercitării

acestuia (achiziţionării valorilor mobiliare);

40.titlu de participare — orice acţiune sau altă parte socială într-o societate în nume

colectiv, societate în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni,

societate cu răspundere limitată sau într-o altă persoană juridică ori la un fond deschis de

investiţii;

41.titlu de valoare — orice titlu de participare şi orice instrumente financiare calificate

astfel prin legislaţia în materie din statul în care au fost emise;

42.transfer — orice vânzare, cesiune sau înstrăinare a dreptului de proprietate, schimbul

unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum şi transferul

masei patrimoniale fiduciare în cadrul operaţiunii de fiducie potrivit Codului civil;

43.transport internaţional — orice activitate de transport pasageri sau bunuri efectuat de

oîntreprindere în trafic internaţional, precum şi activităţile auxiliare, strâns legate de această

operare şi care nu constituie activităţi separate de sine stătătoare. Nu reprezintă transport

internaţional cazurile în care transportul este operat exclusiv între locuri aflate pe teritoriul

României;

44.valoarea fiscală reprezintă:

a)valoarea de înregistrare în patrimoniu, potrivit reglementărilor contabile aplicabile —

pentru active şi pasive, altele decât cefe menţionate la lit. b)—d);

b)valoarea de achiziţie sau de aport, utilizată pentru calculul profitului impozabil — pentru

titlurile de participare. în valoarea fiscală se includ şi evaluările înregistrate potrivit

reglementărilor contabile aplicabile. Valoarea de aport se determină în funcţie de modalităţile

de constituire a capitalului social, categoria activelor aduse ca aport sau modalitatea de

impozitare a aportului, potrivit normelor metodologice;

c)costul de achiziţie, de producţie sau valoarea de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu

titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrării în patrimoniul contribuabilului, utilizată pentru

calculul amortizării fiscale, după caz — pentru mijloace fixe amortizabile şi terenuri. în valoarea

fiscală se includ şi reevaluările contabile efectuate potrivit legii. în cazul în care se efectuează

reevaluări ale mijloacelor fixe amortizabile care determină o descreştere a valorii acestora

sub costul de achiziţie, de producţie sau al valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu

gratuit ori constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor

fixe amortizabile se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie,

de producţie sau a valorii de piaţă a mijloacelor fixe dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca

aport, după caz. în situaţia reevaluării terenurilor care determină o descreştere a valorii

acestora sub costul de achiziţie sau sub valoarea de piaţă a celor dobândite cu titlu gratuit ori

constituite ca aport, după caz, valoarea fiscală este costul de achiziţie sau valoarea de piaţă

a celor dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, după caz;

d)valoarea deductibilă la calculul profitului impozabil — pentru provizioane şi rezerve;

e)valoarea de achiziţie sau de aport utilizată pentru calculul câştigului sau al pierderii, în

înţelesul impozitului pe venit — pentru titlurile de valoare.

în cazul titlurilor de valoare primite sub forma avantajelor de către contribuabilii care obţin

venituri din salarii şi asimilate salariilor, altele decât cele dobândite în cadrul sistemului stock

options plan, valoarea fiscală este valoarea de piaţă la momentul dobândirii titlurilor de

valoare;

8MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

45.valoarea fiscală pentru contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă şi:

a)pentru imobilizările necorporale, în valoarea fiscală se includ şi reevaluările efectuate

potrivit reglementărilor contabile. în cazul în care se efectuează reevaluări ale imobilizărilor

necorporale care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă

neamortizată stabilită în baza valorii de înregistrare în patrimoniu, valoarea fiscală rămasă

neamortizată a imobilizărilor necorporale se recalculează până la nivelul celei stabilite pe

baza valorii de înregistrare în patrimoniu;

b)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, în valoarea

fiscală a activelor şi pasivelor stabilită potrivit regulilor prevăzute la pct. 44, cu excepţia

mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu se include actualizarea cu rata inflaţiei;

c)în cazul în care se trece de la modelul reevaluării la modelul bazat pe cost, din valoarea

fiscală a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor se scad reevaluările efectuate potrivit

reglementărilor contabile şi se include actualizarea cu rata inflaţiei;

d)pentru proprietăţile imobiliare clasificate ca investiţii imobiliare, valoarea fiscală este

reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă a investiţiilor

imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul

contribuabilului, utilizată pentru calculul amortizării fiscale, după caz. în valoarea fiscală se

includ şi evaluările efectuate potrivit reglementărilor contabile, in cazul în care se efectuează

evaluări ale investiţiilor imobiliare care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea

rămasă neamortizată stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă a

investiţiilor imobiliare dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă

neamortizată a investiţiilor imobiliare se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza

costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă, după caz, a investiţiilor imobiliare;

e)pentru mijloacele fixe amortizabile clasificate ca active biologice, valoarea fiscală este

reprezentată de costul de achiziţie, de producţie sau de valoarea de piaţă în cazul celor

dobândite cu titlu gratuit ori constituite ca aport la data intrării în patrimoniul contribuabilului,

după caz, utilizată pentru calculul amortizării fiscale. în valoarea fiscală se includ şi evaluările

efectuate potrivit reglementărilor contabile, în cazul în care se efectuează evaluări ale activelor

biologice care determină o descreştere a valorii acestora sub valoarea rămasă neamortizată

stabilită în baza costului de achiziţie/producţie sau valorii de piaţă în cazul celor dobândite cu

titlu gratuit ori constituite ca aport, valoarea fiscală rămasă neamortizată a activelor biologice

se recalculează până la nivelul celei stabilite pe baza costului de achiziţie/producţie sau a

valorii de piaţă, după caz;

46.reţinere la sursă numită şi reţinere prin stopaj la sursă — metodă de colectare a

impozitelor şi contribuţiilor sociale obligatorii prin care plătitorii de venituri au obligaţia, potrivit

legii, de a le calcula, reţine, declara şi plăti;

47.impozite şi contribuţii sociale obligatorii cu reţinere la sursă sau reţinute prin stopaj la

sursă — acele impozite şi contribuţii sociale reglementate în prezentul cod pentru care plătitorii

de venituri au obligaţia să aplice metoda privind reţinerea la sursă sau reţinerea prin stopaj la

sursă.

Definiţia sediului permanentArt. 8. — (1) în înţelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se

desfăşoară integral sau parţial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent

dependent. La definirea sediului permanent se au în vedere comentariile de la art. 5 „Sediul

permanent" din modelul convenţiei de evitare a dublei impuneri al Organizaţiei pentru

Cooperare şi Dezvoltare Economică.

(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, o sucursală, un birou, o fabrică,

un magazin, un atelier, precum şi o mină, un puţ de ţiţei sau de gaze, o carieră sau alte locuri

de extracţie a resurselor naturale, precum şi locul în care continuă să se desfăşoare o

activitate cu activele şi pasivele unei persoane juridice române care intră într-un proces de

reorganizare prevăzut la art. 33.

(3) Un sediu permanent presupune un şantier de construcţii, un proiect de construcţie, un

ansamblu sau montaj ori activităţi de supervizare legate de acestea, numai dacă şantierul,

proiectul sau activităţile durează mai mult de 6 luni.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1)—(3), un sediu permanent nu presupune

următoarele:

a)folosirea unei instalaţii numai în scopul depozitării sau al expunerii produselor ori

bunurilor ce aparţin nerezidentului;

b)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul

de a fi depozitate sau expuse;

c)menţinerea unui stoc de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident numai în scopul

de a fi procesate de către o altă persoană;

d)vânzarea de produse sau bunuri ce aparţin unui nerezident, care au fost expuse în

cadrul unor expoziţii sau târguri fără caracter permanent ori ocazionale, dacă produsele

ori bunurile sunt vândute nu mai târziu de o lună după încheierea târgului sau a

expoziţiei;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.20159

e)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul achiziţionării de produse sau bunuri

ori culegerii de informaţii pentru un nerezident;

f)păstrarea unui loc fix de activitate numai în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter

pregătitor sau auxiliar de către un nerezident;

g)păstrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinaţie a activităţilor prevăzute la

lit. a)—f), cu condiţia ca întreaga activitate desfăşurată în locul fix să fie de natură pregătitoare

sau auxiliară.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un

sediu permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât

un agent cu statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana

acţionează în România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una dintre

următoarele condiţii:

a)persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în

numele nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele

prevăzute la alin. (4) lit. a)—f);

b)persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse

sau bunuri în numele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar

desfăşoară activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau

al unui agent intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este

activitatea obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă

activităţile unui astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele

nerezidentului, iar în relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii

diferite de acelea care ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca

fiind agent cu statut independent.

(7) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România numai dacă

acesta controlează sau este controlat de un rezident ori de o persoană ce desfăşoară o

activitate în România prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.

(8} Persoanele juridice române, persoanele fizice rezidente, precum şi persoanele juridice

străine care desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent/sediu permanent

desemnat, beneficiare ale unor prestări de servicii de natura activităţilor de lucrări de

construcţii, montaj, supraveghere, consultanţă, asistenţă tehnică şi orice alte activităţi,

executate de persoane juridice străine sau fizice nerezidente pe teritoriul României, au

obligaţia să înregistreze contractele încheiate cu aceşti parteneri la organele fiscale

competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. Contractele

încheiate pentru activităţi desfăşurate în afara teritoriului României nu fac obiectul înregistrării

potrivit prezentelor dispoziţii. Pentru încadrarea ca sediu permanent a unui şantier de

construcţii sau a unui proiect de construcţie, ansamblu ori montaj sau a activităţilor de

supraveghere legate de acestea şi a altor activităţi similare se vor avea în vedere data de

începere a activităţii din contractele încheiate sau orice alte informaţii ce probează începerea

activităţii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate în

mod direct cu primul contract ce a fost executat se adaugă la perioada care s-a consumat la

realizarea contractului de bază.

(9} în înţelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se consideră a fi

baza fixă.

CAPITOLUL IV

Reguli de aplicare generală

Moneda de plată şi de calcul Art. 9. — (1) Impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii se plătesc în moneda

al impozitelor şi taxelornaţională a României.

(2} Sumele înscrise pe o declaraţie fiscală se exprimă în moneda naţională a României.

(3) Sumele exprimate într-o monedă străină se convertesc în moneda naţională a

României, după cum urmează:

a)în cazul unei persoane care desfăşoară o activitate într-un stat străin şi îşi ţine

contabilitatea acestei activităţi în moneda statului străin, profitul impozabil sau venitul net din

activităţi independente şi impozitul plătit statului străin se convertesc în moneda naţională a

României prin utilizarea unei medii a cursurilor de schimb valutar pentru perioada căreia îi este

aferent profitul impozabil sau venitul net;

b)în oricare alt caz, sumele se convertesc în moneda naţională a României prin utilizarea

cursului de schimb valutar la data la care se primesc sau se plătesc sumele respective ori la

altă dată prevăzută expres în prezentul cod.

(4) în înţelesul prevederilor alin. (3), cursul de schimb valutar, folosit pentru a converti în

moneda naţională a României sumele exprimate în moneda străină, este cursul de schimb

comunicat de Banca Naţională a României valabil pentru datele respective, exceptând

cazurile prevăzute expres în prezentul cod.

10MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Venituri în naturăArt. 10. — (1) în înţelesul prezentului cod, veniturile impozabile cuprind veniturile în

numerar şi/sau în natură.

(2) în cazul venitului în natură, valoarea acestuia se stabileşte pe baza cantităţii şi a preţului

de piaţă pentru bunurile sau serviciile respective.

Prevederi speciale Art. 11. — (1) La stabilirea sumei unui impozit, a unei taxe sau a unei contribuţii sociale

pentru aplicarea obligatorii, autorităţile fiscale pot să nu ia în considerare o tranzacţie care nu are un scop

Codului fiscaleconomic, ajustând efectele fiscale ale acesteia, sau pot reîncadra forma unei

tranzacţii/activităţi pentru a reflecta conţinutul economic al tranzacţiei/activităţii.

Organul fiscal este obligat să motiveze în fapt decizia de impunere emisă ca urmare a

neluării în considerare a unei tranzacţii sau, după caz, ca urmare a reîncadrării formei unei

tranzacţii, prin indicarea elementelor relevante în legătură cu scopul şi conţinutul tranzacţiei

ce face obiectul neluării în considerare/reîncadrării, precum şi a tuturor mijloacelor de probă

avute în vedere pentru aceasta.

(2) Tranzacţiile transfrontaliere sau o serie de tranzacţii transfrontaliere care sunt calificate

ca fiind artificiale de organele fiscale competente nu vor face parte din domeniul de aplicare

a convenţiilor de evitare a dublei impuneri.

(3) Prin tranzacţii transfrontaliere artificiale se înţelege tranzacţiile transfrontaliere sau

seriile de tranzacţii transfrontaliere care nu au un conţinut economic şi care nu pot fi utilizate

în mod normal în cadrul unor practici economic© obişnuite, scopul esenţial al acestora fiind

acela de a evita impozitarea ori de a obţine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.

Tranzacţiile transfrontaliere sau seriile de tranzacţii transfrontaliere sunt acele tranzacţii

efectuate între douâ sau mai multe persoane dintre care cel puţin una se află în afara

României.

(4) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. în

cadrul unei tranzacţii, al unui grup de tranzacţii între persoane afiliate, organele fiscale pot

ajusta, în cazul în care principiul valorii de piaţă nu este respectat, sau pot estima, în cazul în

care contribuabilul nu pune la dispoziţia organului fiscal competent datele necesare pentru a

stabili dacă preţurile de transfer practicate în situaţia analizată respectă principiul valorii de

piaţă, suma venitului sau a cheltuielii aferente rezultatului fiscal oricăreia dintre părţile afiliate

pe baza nivelului tendinţei centrale a pieţei. Procedura de ajustare/estimare şi modalitatea

de stabilire a nivelului tendinţei centrale a pieţei, precum şi situaţiile în care autoritatea fiscală

poate considera că un contribuabil nu a furnizat datele necesare stabilirii respectării principiului

pentru tranzacţiile analizate se stabilesc potrivit Codului de procedură fiscală. La stabilirea

valorii de piaţă a tranzacţiilor desfăşurate între persoane afiliate se foloseşte metoda cea mai

adecvată dintre următoarele:

a)metoda comparării preţurilor;

b)metoda cost plus;

c)metoda preţului de revânzare;

d)metoda marjei nete;

e)metoda împărţirii profitului;

f)orice altă metodă recunoscută în Liniile directoare privind preţurile de transfer emise de

către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică pentru societăţile multinaţionale

şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi completările ulterioare.

în aplicarea prezentului alineat se utilizează prevederile din Liniile directoare privind

preţurile de transfer emise de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

pentru societăţile multinaţionale şi administraţiile fiscale, cu amendamentele/modificările şi

completările ulterioare.

(5) Prevederile alin. (1)—(4) se aplică în scopul stabilirii impozitelor directe.

(6) Contribuabilii, persoane impozabile stabilite în România, declaraţi inactivi conform

Codului de procedură fiscală, care desfăşoară activităţi economice în perioada de inactivitate,

sunt supuşi obligaţiilor privind plata impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii

prevăzute de prezentul cod, dar, în perioada respectivă, nu beneficiază de dreptul de deducere

a cheltuielilor şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate. Pentru achizipe

de bunuri şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA,

destinate operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA

care dau drept de deducere potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei impozabile,

prin înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus de persoana impozabilă

după înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în

momentul înregistrării;

b)bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum

şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în

proprietatea sa în momentul înregistrării;

c)achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care

exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării

şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201511

(7) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite

în România, după înscrierea acestora ca inactivi în Registrul contribuabililor inactivi/reactivaţi

conform Codului de procedură fiscală, nu beneficiază de dreptul de deducere a cheltuielilor

şi a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor de

bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri/servicii

de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014 privind

procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă.

(8) Persoanele impozabile stabilite în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri

de TVA conform prevederilor art. 316 alin. (11) lit. b)—e) şi lit. h), nu beneficiază, în perioada

respectivă, de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor efectuate,

dar sunt supuse obligaţiei de plată a TVA colectate, în conformitate cu prevederile titlului VII,

aferentă operaţiunilor taxabile desfăşurate în perioada respectivă. Pentru achiziţiile de bunuri

şi/sau servicii efectuate în perioada în care persoana nu are un cod valabil de TVA, destinate

operaţiunilor care urmează a fi efectuate după data înregistrării în scopuri de TVA care dau

drept de deducere potrivit titlului VII, se ajustează în favoarea persoanei impozabile, prin

înscrierea în primul decont de taxă prevăzut la art. 323 depus de persoana impozabilă după

înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, într-un decont ulterior, taxa aferentă:

a)bunurilor aflate în stoc şi serviciilor neutilizate, constatate pe bază de inventariere, în

momentul înregistrării;

b)bunurilor de capital pentru care perioada de ajustare a deducerii nu a expirat, precum

şi activelor corporale fixe în curs de execuţie, constatate pe bază de inventariere, aflate în

proprietatea sa în momentul înregistrării;

c)achiziţiilor de bunuri şi servicii care urmează a fi obţinute, respectiv pentru care

exigibilitatea de taxă a intervenit conform art. 282 alin. (2) lit. a) şi b) înainte de data înregistrării

şi al căror fapt generator de taxă, respectiv livrarea/prestarea, are loc după această dată.

(9) Beneficiarii care achiziţionează bunuri şi/sau servicii de la persoane impozabile stabilite

în România, cărora li s-a anulat înregistrarea în scopuri de TVA conform prevederilor art. 316

alin. (11) lit. b)—e) şi lit. h) şi au fost înscrişi în Registrul persoanelor impozabile a căror

înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost anulată, nu beneficiază de dreptul de

deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente achiziţiilor respective, cu excepţia achiziţiilor

de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sau a achiziţiilor de bunuri de la

persoane impozabile aflate în procedura falimentului potrivit Legii nr. 85/2014.

(10) în cazurile prevăzute la alin. (6)—(9), în situaţia în care apar evenimentele menţionate

la art. 287, ajustarea bazei de impozitare a TVA şi, respectiv, ajustarea taxei deductibile de

către beneficiar se realizează conform prevederilor din normele metodologice.

(11) în domeniul taxei pe valoarea adăugată şi al accizelor, autorităţile fiscale şi alte

autorităţi naţionale trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

(12) în cazul în care se constată că există un abuz de drept, tranzacţiile implicate în astfel

de practici abuzive trebuie redefinite, astfel încât să se restabilească situaţia care ar fi prevalat

în lipsa tranzacţiilor ce au constituit abuzul. Organele fiscale competente au dreptul de a anula

TVA dedusă în legătură cu fiecare tranzacţie ori de câte ori se constată că dreptul de deducere

a fost exercitat în mod abuziv. Pentru a invoca abuzul de drept, trebuie să fie îndeplinite

cumulativ două condiţii:

a)tranzacţiile în cauză, în pofida aplicării formale a condiţiilor prevăzute de dispoziţiile

legale, au drept rezultat garantarea unor avantaje fiscale care ar contraveni scopului acelor

dispoziţii legale;

b)trebuie dovedit, în mod obiectiv, faptul că scopul esenţial al operaţiunilor în cauză este

de a se obţine un avantaj fiscal.

(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileste prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

Venituri obtinuteArt. 12. — Sunt considerate ca fiind obţinute din România, indiferent dacă sunt primite în

*

din România de nerezidenti

tRomânia sau în străinătate, în special următoarele venituri:

a)venituri atribuibile unui sediu permanent în România;

b)venituri din activităţile dependente desfăşurate în România;

c)dividende de !a un rezident;

d)dobânzi de ta un rezident;

e)dobânzi de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă dobânda

este o cheltuială a sediului permanent;

f)redevenţe de la un rezident;

g)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa

este o cheltuială a sediului permanent;

h)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare

situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea sau

cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din exploatarea

resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-cesionarea titlurilor

de participare deţinute la o persoană juridică română;

12MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

i)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de

cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul

proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare, deţinute la o

persoană juridică română, şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;

j)veniturile din pensii definite la art. 99;

k)veniturile din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările

de servicii accesorii acestui transport;

I)venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu,

dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt

cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

m)venituri reprezentând remuneraţii primite de nerezidenţii ce au calitatea de

administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice

române;

n)comisioane de la un rezident;

0)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă

comisionul este o cheltuială a sediului permanent;

p)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă

veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de

către alte persoane;

q)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

r)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România;

s)venituri realizate din lichidarea unei persoane juridice române;

ş) venituri realizate din transferul masei patrimoniale de la fiduciar la beneficiarul nerezident

în cadrul operaţiunii de fiducie.

TITLUL]!

Impozitul pe profit

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ContribuabiliArt. 13. — (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform prezentului titlu,

următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a)persoanele juridice române, cu excepţiile prevăzute la alin. (2);

b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent/mai multor sedii permanente în România;

c)persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;

d)persoanele juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute ia art. 12 lit h);

e)persoanele juridice cu sediul social în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

(2} Nu intră sub incidenţa prezentului titlu următoarele persoane juridice române:

a)Trezoreria Statului;

b)instituţia publică, înfiinţată potrivit legii, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate

de aceasta;

c)Academia Română, precum şi fundaţiile înfiinţate de Academia Română în calitate de

fondator unic, cu excepţia activităţilor economice desfăşurate de acestea;

d)Banca Naţională a României;

e)Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

f)Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;

g)Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;

h)persoana juridică română care plăteşte impozit pe veniturile microîntreprinderilor, în

conformitate cu prevederile titlului III;

1) fundaţia constituită ca urmare a unui legat;

j)entitatea transparentă fiscai cu personalitate juridică.

Sfera de cuprindere Art. 14. — Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

a impozituluia)în cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de

exercitare a conducerii efective în România, precum şi ai persoanelor juridice cu sediul social

în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, asupra profitului impozabil obţinut din orice

sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

b)în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

sediu permanent/mai multor sedii permanente în România, asupra profitului impozabil

atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la nivelul sediului permanent

desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;

c)în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri astfel cum sunt prevăzute

la art. 12 lit. h), asupra profitului impozabil aferent acestora.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201513

Reguli speciale de impozitareArt. 15. — (1) în cazul următoarelor persoane juridice române, la calculul rezultatului fiscal

sunt considerate venituri neimpozabile următoarele tipuri de venituri:

a)pentru cultele religioase, veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi

produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, veniturile obţinute din chirii, veniturile

obţinute din cedarea/înstrăinarea activelor corporale, alte venituri obţinute din activităţi

economice sau de natura celor prevăzute la alin. (2), veniturile din despăgubiri, în formă

bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea

dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau

în anii următori, pentru întreţinerea şi ftjncţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de

construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice,

pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale,

acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice’şi alte activităţi nonprofit ale cultelor

religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor,

republicată;

b)pentru instituţiile de învăţământ particular superior acreditate, precum şi cele autorizate,

veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit reglementărilor legale

din domeniul educaţ9 iei naţ9 ionale;'

c)pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari

recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul’curent sau în

anii următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi

repararea proprietăţii comune, potrivit Segii;

d)pentru Societatea Naţională de Cruce Roşie din România, veniturile obţinute şi utilizate,

în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din

România nr. 139/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la

calculul rezultatului fiscal, următoarele tipuri de venituri sunt venituri neimpozabile:

a)cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;

b)contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

c)taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

d)veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii

şi demonstraţii sportive;

e)donaţiile, precum şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;

f)veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente

disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile;

g)veniturile din dobânzi obţinute de casele de ajutor reciproc din acordarea de împrumuturi

potrivit legii de organizare şi funcţionare;

h)veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;

i)resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;

j)veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri CU

taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit

statutului acestora;

k)veniturile rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor

nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;

I)veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, veniturile din închirieri de spaţii publicitare

pe: clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate

publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice,

învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şt de camerele de comerţ şi industrie, organizatiile

sindicale şi organizaţiile patronale; nu se includ în această categorie veniturile obţinute din

prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate;

m)sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut

donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către

organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi

obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;

n)veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele

produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea

economică;

o)sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor

titlului IV;

p)sumele colectate de organizaţiile colective autorizate, potrivit legii, pentru îndeplinirea

responsabilităţilor de finanţare a gestionării deşeurilor.

(3) în cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru

calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul

echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile

totale neimpozabile prevăzute la alin. (2). Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru

partea din profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri

neimpozabile, potrivit alin. (2) sau potrivit prezentului alineat, asupra căreia se aplică cota

prevăzută la art. 17 sau 18, după caz.

14MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(4) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetaţie forestieră, păşunilor

şi fâneţelor, cu personalitate juridică, aplică pentru calculul rezultatului fiscal prevederile

alin. (2) şi (3).

(5) Prevederile prezentului articol se aplică cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului

de stat.

Anul fiscalArt. 16. — (1) Anul fiscal este anul calendaristic.

(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal,

perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

(3) Când un contribuabil se înfiinţează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă începe:

a)de la data înregistrării acestuia în registrul comerţului, dacă are această obligaţie potrivit legii;

b)de la data înregistrării în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti sau alte autorităţi

competente, dacă are această obligaţie, potrivit legii;

c)pentru sediul permanent, de la data la care persoana juridică străină începe să îşi

desfăşoare, integral sau parţial, activitatea în România, potrivit art. 8, cu excepţia sediului

care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului, pentru care perioada impozabilă

începe la data înregistrării în registrul comerţului.

(4) Când un contribuabil încetează în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă se încheie:

a) în cazul fuziunilor sau divizărilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor

juridice absorbite/divizate prin dizolvare fără lichidare, la una dintre următoarele date:

1.la data înregistrării în registrul comerţului/registrul ţinut de instanţele judecătoreşti

competente sau de alte autorităţi competente a noii persoane juridice ori a ultimei dintre ele,

în cazul constituirii uneia sau mai multor persoane juridice noi;

2.la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea sau de

la altă dată stabilită prin acordul părţilor în cazul în care se stipulează că operaţiunea va avea

efect la o altă dată, potrivit legii;

3.la data înmatriculării persoanei juridice înfiinţate potrivit legislaţiei europene, în cazul în

care prin fuziune se constituie asemenea persoane juridice;

b)în cazul dizolvării urmate de lichidarea contribuabilului, la data încheierii operaţiunilor de

lichidare, dar nu mai târziu de data depunerii situaţiilor financiare la organul fiscal competent;

c)în cazul încetării existenţei unui sediu permanent, potrivit art. 8, la data radierii

înregistrării fiscale.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii care au optat, în conformitate

cu legislaţia contabilă în vigoare, pentru un exerciţiu financiar diferit de anul calendaristic pot

opta ca anul fiscal să corespundă exerciţiului financiar. Primul an fiscal modificat include şi

perioada anterioară din anul calendaristic cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei

zi a anului fiscal modificat, acesta reprezentând un singur an fiscal. Contribuabilii comunică

organelor fiscale competente opţiunea pentru anul fiscal modificat, în termen de 15 zile de la

data începerii anului fiscal modificat sau de la data înregistrării acestora, după caz.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1} şi (5), în cazul contribuabililor care se dizolvă cu

lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă

procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare se consideră un singur an fiscal.

(7) în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (5), dreptul organului fiscal de a stabili impozitul

pe profit se prescrie în termen de 5 ani începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care

se împlinesc 6 luni de ia încheierea anului fiscal pentru care se datorează obligaţia fiscală.

Cota de impozitareArt. 17. — Cota de impozit pe profit care se aplică asupra profitului impozabil este de 16%.

Regimul special pentru Art. 18. — Contribuabilii care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor

contribuabilii care desfăşoară de noapte, discotecilor sau cazinourilor, inclusiv persoanele juridice care realizează aceste

activităţi de natura barurilor de venituri în baza unui contract de asociere, şi în cazul cărora impozitul pe profit datorat pentru

noapte, cluburifor de noapte, activităţile prevăzute în acest articol este mai mic decât 5% din veniturile respective, sunt

discotecilor, cazinourilorobligaţi la plata impozitului în cotă de 5% aplicat acestor venituri înregistrate.

CAPITOLUL II

Calculul rezultatului fiscal

Reguli generaleArt. 19. — (1) Rezultatul fiscal se calculează ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile

înregistrate conform reglementărilor contabile aplicabile, din care se scad veniturile neimpozabile

şi deducerile fiscale şi la care se adaugă cheltuielile nedeductibile. La stabilirea rezultatului fiscal

se iau în calcul şi elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, potrivit normelor metodologice,

precum şi pierderile fiscale care se recuperează în conformitate cu prevederile art. 31. Rezultatul

fiscal pozitiv este profit impozabil, iar rezultatul fiscal negativ este pierdere fiscală.

(2) Rezultatul fiscal se calculează trimestrial/anual, cumulat de la începutul anului fiscal.

(3) Pentru determinarea rezultatului fiscal, erorile înregistrate în contabilitate se corectează

astfel:

a)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama rezultatului

reportat, prin ajustarea rezultatului fiscal al anului la care se referă acestea şi depunerea unei

declaraţii rectificative în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201515

b)erorile care se corectează potrivit reglementărilor contabile pe seama contului de profit

şi pierdere sunt luate în calcul pentru determinarea rezultatului fiscal în anul în care se

efectuează corectarea acestora.

(4) Metodele contabile, stabilite prin reglementări legale în vigoare, privind ieşirea din

gestiune a stocurilor sunt recunoscute la calculul rezultatului fiscal.

(5) în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza

convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării

acestora sunt luate în calcul la determinarea rezultatului fiscal, potrivit unor norme speciale

stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.

(6) Tranzacţiile între persoane afiliate se realizează conform principiului valorii de piaţă. La

stabilirea rezuitatului fiscal al persoanelor afiliate se au în vedere reglementările privind

preţurile de transfer, prevăzute de Codul de procedură fiscală.

(7) în scopul determinării rezultatului fiscal, contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze în

registrul de evidenţă fiscală veniturile impozabile înregistrate într-un an fiscal, potrivit alin. (1),

precum şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, în acelaşi an fiscal,

inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, potrivit art. 25.

Deduceri pentru cheltuielile Art. 20. — (1) La calculul rezultatului fiscal, pentru activităţile de cercetare-dezvoltare,

de cercetare-dezvoltaredefinite potrivit legii, se acordă următoarele stimulente fiscale:

a)deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor

eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în

cazul în care se realizează pierdere fiscală, aceasta se recuperează potrivit dispoziţiilor art. 31;

b)aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor

destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

(2) Stimulentele fiscale se acordă, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat,

pentru activităţile de cercetare-dezvoltare desfăşurate în scopul obţinerii de rezultate ale

cercetării, valorifîcabile de către contribuabil, activităţi efectuate atât pe teritoriul naţional, cât

şi în statele membre ale Uniunii Europene sau în statele care aparţin Spaţiului Economic

European.

(3) Activităţile de cercetare-dezvoltare eligibile pentru acordarea deducerii suplimentare

la determinarea rezultatului fiscal trebuie să fie din categoriile activităţilor de cercetare

aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea desfăşurată de către

contribuabili.

(4) Stimulentele fiscale se acordă separat pentru activităţile de cercetare-dezvoltare din

fiecare proiect desfăşurat.

(5) în aplicarea prevederilor prezentului articol se elaborează norme privind deducerile

pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanţelor

publice şi al ministrului educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

(6) Deducerile prevăzute de acest articol nu se recalculează în cazul nerealizării

obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.

Reguli fiscale pentru Art. 21. — Contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

contribuabilii care aplică internaţionale de raportare financiară pentru determinarea rezultatului fiscal vor avea în vedere

reglementările contabile şi următoarele reguli:

conforme cu Standardele a)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din actualizarea cu rata inflaţiei,

internaţionale de raportare

ca urmare a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale

financiară

de raportare financiară ca bază a contabilităţii, se aplică următorul tratament fiscal:

1.sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat, provenite din

actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, sunt tratate ca

rezerve şi impozitate potrivit art. 26 alin. (5), cu condiţia evidenţierii în soldul creditor al

acestuia, analitic distinct;

2.în situaţia în care sumele brute înregistrate în creditul contului rezultatul reportat,

provenite din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a terenurilor, nu sunt

menţinute în soldul creditor al acestuia, analitic distinct» sumele respective se impozitează

astfel:

(i) sumele care au fost anterior deduse se impozitează la momentul utilizării potrivit

art. 26 alin. (5); diminuarea soldului creditor al contului rezultatul reportat, analitic

distinct, în care sunt înregistrate sumele din actualizarea cu rata inflaţiei a mijloacelor

fixe amortizabile şi a terenurilor cu sumele rezultate din actualizarea cu rata inflaţiei

a amortizării mijloacelor fixe, se consideră utilizare a rezervei;

(ii) sumele care sunt deduse ulterior prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor

privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea

amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a mijloacelor fixe şi

terenurilor, după caz;

3.sumele înregistrate în creditul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei

a activelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a mijloacelor fixe amortizabile şi a

terenurilor, nu reprezintă elemente similare veniturilor;

16MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

4.sumele înregistrate în debitul contului rezultatul reportat din actualizarea cu rata inflaţiei

a pasivelor, cu excepţia actualizării cu rata inflaţiei a amortizării mijloacelor fixe, nu reprezintă

elemente similare cheltuielilor;

b)pentru sumele înregistrate în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a

implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară ca bază a contabilităţii, cu excepţia sumelor care provin din actualizarea cu rata

inflaţiei, se aplică următorul tratament fiscal:

1.sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care s-a acordat deducere

reprezintă elemente similare veniturilor;

2.sumele care reprezintă elemente de natura veniturilor înregistrate potrivit reglementărilor

contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară reprezintă elemente

similare veniturilor, cu excepţia celor prevăzute la art. 23 şi 24;

3.sumele care reprezintă elemente de natura' cheltuielilor înregistrate potrivit

reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară sunt

considerate elemente similare cheltuielilor numai dacă acestea sunt deductibile în

conformitate cu prevederile art. 25;

4.sumele care provin din anularea unor cheltuieli pentru care nu s-a acordat deducere nu

reprezintă elemente similare veniturilor;

5.sumele care provin din anularea unor venituri care au reprezentat venituri neimpozabile

nu reprezintă elemente similare cheltuielilor;

c)în cazul în care în rezultatul reportat provenit din alte ajustări, ca urmare a implementării

reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară ca

bază a contabilităţii, se înregistrează sume care provin din retratarea unor provizioane, sumele

care provin din anularea provizioanelor care au reprezentat cheltuieli nedeductibile nu

reprezintă elemente similare veniturilor, iar sumele rezultate din constituirea provizioanelor

conform reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară nu reprezintă elemente similare cheltuielilor.

Scutirea de impozit Art. 22. — (1) Profitul investit în echipamente tehnologice, calculatoare electronice şi

a profitului reinvestitechipamente periferice, maşini şi aparate de casă, de control şi de facturare, precum şi în

programe informatice, produse şs/sau achiziţionate, inclusiv în baza contractelor de leasing

financiar, şi puse în funcţiune, folosite în scopul desfăşurării activităţii economice, este scutit

de impozit. Activele corporale pentru care se aplică scutirea de impozit sunt cele prevăzute

în subgrupa 2.1, respectiv în clasa 2.2.9 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale

de funcţionare a mijloacelor fixe.

(2) Profitul investit potrivit alin, (1) reprezintă soldul contului de profit şi pierdere, respectiv

profitul contabil brut cumulat de la începutul anului, obţinut până în trimestrul sau în anul

punerii în funcţiune a activelor prevăzute la alin. (1). Scutirea de impozit pe profit aferentă

investiţiilor realizate se acordă în limita impozitului pe profit datorat pentru perioada respectivă.

(3) Pentru contribuabilii care au obligaţia de a plăti impozit pe profit trimestrial, în situaţia

în care se efectuează investiţii în trimestrele anterioare, din profitul contabil brut cumulat de

[a începutul anului se scade suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea,

în cazul în care în trimestrul în care se pun în funcţiune activele prevăzute la alin. (1) se

înregistrează pierdere contabilă, iar în trimestrul următor sau la sfârşitul anului se înregistrează

profit contabil, impozitul pe profit aferent profitului investit nu se recalculează.

(4) în cazul contribuabililor prevăzuţi la art. 47 care devin plătitori de impozit pe profit în

conformitate cu prevederile art. 52, pentru aplicarea facilităţii se ia în considerare profitul

contabil brut cumulat de la începutul trimestrului respectiv investit în activele prevăzute la

alin. (1), puse în funcţiune începând cu trimestrul în care aceştia au devenit plătitori de impozit

pe profit.

(5} Scutirea se calculează trimestrial sau anual, după caz. Suma profitului pentru care s-a

beneficiat de scutirea de impozit pe profit, mai puţin partea aferentă rezervei legale, se

repartizează la sfârşitul exerciţiului financiar, cu prioritate pentru constituirea rezervelor, până

la concurenţa profitului contabil înregistrat la sfârşitul exerciţiului financiar. în cazul în care la

sfârşitul exerciţiului financiar se realizează pierdere contabilă nu se efectuează recalcularea

impozitului pe profit aferent profitului investit, iar contribuabilul nu repartizează la rezerve

suma profitului investit.

(6) Pentru activele prevăzute la alin. (1), care se realizează pe parcursul mai multor ani

consecutivi, facilitatea se acordă pentru investiţiile puse în funcţiune parţial în anul respectiv,

în baza unor situaţii parţiale de lucrări.

(7) Prevederile alin. (1) se aplică pentru activele considerate noi, potrivit normelor

metodologice.

(8) Contribuabilii care beneficiază de prevederile alin. (1) au obligaţia de a păstra în

patrimoniu activele respective cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata de utilizare

economică, stabilită potrivit reglementărilor contabile aplicabile, dar nu mai mult de 5 ani. în

cazul nerespectării acestei condiţii, pentru sumele respective se recalculează impozitul pe

profit şi se percep creanţe fiscale accesorii potrivit Codului de procedură fiscală, de la data

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201517

aplicării facilităţii, potrivit legii. în acest caz, contribuabilul are obligaţia depunerii declaraţiei

fiscale rectificative. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi activele menţionate la alin. (1)

care se înscriu în oricare dintre următoarele situaţii:

a)sunt transferate în cadrul operaţiunilor de reorganizare, efectuate potrivit legii;

b)sunt înstrăinate în procedura de lichidare/faliment, potrivit legii;

c)sunt distruse, pierdute, furate sau defecte şi înlocuite, în condiţiile în care aceste situaţii

sunt demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de contribuabil. în cazul activelor

furate, contribuabilul demonstrează furtul pe baza actelor doveditoare emise de organele

judiciare.

(9) Prin excepţie de la prevederile art. 28 alin. (5) lit. b), contribuabilii care beneficiază de

prevederile alin. (1) nu pot opta pentru metoda de amortizare accelerată pentru activele

respective.

(10) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) aplică prevederile

prezentului articol în mod corespunzător pentru anul fiscal modificat.

(11) Prevederile prezentului articol se aplică pentru profitul reinvestitîn activele prevăzute

la alin. (1) produse şi/sau achiziţionate şi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2016

inclusiv.

Venituri neimpozabileArt. 23. — La calculul rezultatului fiscal, următoarele venituri sunt neimpozabile:

a)dividendele primite de la o persoană juridică română;

b)dividende primite de la o persoană juridică străină plătitoare de impozit pe profit sau a

unui impozit similar impozitului pe profit, situată într-un stat terţ, astfel cum acesta este definit

la art. 24 alin. (5) lit. c), cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri, dacă persoana juridică română care primeşte dividendele deţine la persoana juridică

străină din statul terţ, la data înregistrării acestora potrivit reglementărilor contabile aplicabile,

pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice

care distribuie dividende;

c)valoarea titlurilor de participare noi sau sumele reprezentând majorarea valorii nominale

a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor

sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de participare. Acestea

sunt impozabile la data cesionării, transmiterii cu titlu gratuit, retragerii capitalului social sau

lichidării persoanei juridice la care se deţin titlurile de participare, cu excepţia celor aferente

titlurilor de participare pentru care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. i) şi j);

d)veniturile din anularea, recuperarea, inclusiv refacturarea cheltuielilor pentru care nu

s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a

acordat deducere, veniturile din restituirea ori anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi pentru

care nu s-a acordat deducere, precum şi veniturile reprezentând anularea rezervei înregistrate

ca urmare a participării în natură la capitalul altor persoane juridice sau ca urmare a majorării

capitalului social la persoana juridică la care se deţin titlurile de participare;

e)veniturile din impozitul pe profit amânat determinat şi înregistrat de către contribuabilii

care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

financiară;

f)veniturile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare/activelor

biologice, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară. Aceste sume sunt impozabile concomitent cu deducerea amortizării

fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor investiţii imobiliare/active

biologice, după caz;

g)veniturile reprezentând creşteri de valoare rezultate din reevaluarea mijloacelor fixe,

terenurilor, imobilizărilor necorporale, după caz, care compensează cheltuielile cu

descreşterile anterioare aferente aceleiaşi imobilizări;

h)veniturile prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri ca fiind neimpozabile

aprobate prin acte normative;

i)veniturile din evaluarea/reevaluarea/vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deţinute

la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care

România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, dacă la data

evaluării/reevaluării/vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă

de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de

participare. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor

de participare deţinute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un

stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

j)veniturile din lichidarea unei alte persoane juridice române sau unei persoane juridice

străine situate într-un stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

impuneri, dacă la data începerii operaţiunii de lichidare, potrivit legii, contribuabilul deţine pe

operioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice

supuse operaţiunii de lichidare;

k)sumele colectate, potrivit legii, pentru îndeplinirea responsabilităţilor de finanţare a

gestionării deşeurilor;

18MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

I)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii,

titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau

moştenitorii legali ăi acestora; ’

m)despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

n)veniturile înregistrate printr-un sediu permanent dintr-un stat străin, în condiţiile în care

se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul

străin respectiv, iar convenţia respectivă prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri

metoda scutirii;

o)sumele primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturile acţionarilor/asociaţilor, cu

ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii.

Regimul fiscal Art. 24. — (1) La calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi:

al dividendelor primite a)dividendele distribuite unei persoane juridice române, societate-mamă, de o filială a sa

din statele membre situată într-un stat membru, inclusiv cele distribuite sediului său permanent situat într-un alt

ale Uniunii Europenestat membru decât cel al filialei, dacă persoana juridică română întruneşte cumulativ

următoarele condiţii:

1.are una dintre următoarele forme de organizare: societate în nume colectiv, societate

în comandită simplă, societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu

răspundere limitată;

2.plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni sau

exceptări;

3.deţine minimum 10% din capitalul social al filialei situate într-un alt stat membru, care

distribuie dividendele;

4.la data înregistrării venitului din dividende deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 3,

pe o perioadă neîntreruptă de cel puţin un an;

b)dividendele distribuite unor persoane juridice străine din state membre, societăţi-mamă,

de filialele acestora situate în alte state membre, prin intermediul sediilor permanente din

România, dacă persoana juridică străină întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1.are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă

din prezentul titlu;

2.în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al

statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri

încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3.plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă

din prezentul titlu sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;

4.deţine minimum 10% din capitalul social a! filialei situate într-un alt stat membru, care

distribuie dividendele;

5.la data înregistrării venitului din dividende de către sediul permanent din România,

persoana juridică străină deţine participaţia minimă prevăzută la pct. 4, pe o perioadă

neîntreruptă de cel puţin un an.

(2) în situaţia în care, la data înregistrării venitului din dividende, condiţia legată de

perioada minimă de deţinere de un an nu este îndeplinită, venitul este supus impunerii.

Ulterior, în anul fiscal în care condiţia este îndeplinită, venitul respectiv este considerat

neimpozabil, cu recalcularea impozitului din anul fiscal în care acesta a fost impus. In acest

sens, contribuabilul trebuie să depună o declaraţie rectificativă privind impozitul pe profit, în

condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică profiturilor repartizate persoanelor juridice române,

respectiv sediilor permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat

membru, în legătură cu lichidarea unei filiale dintr-un stat membru.

(4) în situaţia în care dividendele distribuite persoanelor juridice române, respectiv sediilor

permanente din România ale unor persoane juridice străine dintr-un stat membru sunt

deductibile la nivelul filialei din statul membru, prevederile alin. (1) nu se aplică.

(5) în aplicarea prevederilor prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au

următoarele semnificaţii:

a)stat membru — stat al Uniunii Europene;

b)filială dintr-un stat membru — persoană juridică străină al cărei capital social include şi

participaţia minimă prevăzută la alin. (1) lit. a) pct. 3 şi lit. b) pct. 4, deţinută de o persoană

juridică română, respectiv de un sediu permanent din România al unei persoane juridice

străine dintr-un stat membru şi care întruneşte, cumulativ, următoarele condiţii:

1.are una dintre formele de organizare prevăzute în anexa nr. 1 care face parte integrantă

din prezentul titlu;

2.în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru este considerată a fi rezident al

statului membru respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea dublei impuneri

încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

3.plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă

din prezentul titlu sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de prezentul titlu;

c)stat terţ—oricare alt stat care nu este stat membru al Uniunii Europene.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015 19

(6) Prevederile prezentului articol nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri

care, fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine

un avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentului articol, nu sunt oneste,

având în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante. Un demers poate cuprinde mai

multe etape sau părţi. în înţelesul prezentului alineat, un demers sau o serie de demersuri sunt

considerate ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale

valabile care reflectă realitatea economică. Dispoziţiile prezentului alineat se completează cu

prevederile existente în legislaţia internă sau în acorduri, referitoare la prevenirea evaziunii

fiscale, a fraudei fiscale sau a abuzurilor.

(7) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2011/96/UE a Consiliului

din 30 noiembrie 2011 privind regimul fiscal comun care se aplică societăţilor-mamă şi filialelor

acestora din diferite state membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L

nr. 345 din 29 decembrie 2011, cu amendamentele ulterioare.

CheltuieliArt. 25. — (1) Pentru determinarea rezultatului fiscal sunt considerate cheltuieli deductibile

cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate

prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate

către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.

(2) Cheltuielile cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite potrivit titlului IV

sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal, cu excepţia celor reglementate

la alin. (3) şi (4).

(3) Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

a)cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la

care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol, în cadrul

cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată

colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai

mare de 100 lei;

b)cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%. aplicată asupra valorii cheltuielilor

cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:

1.ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele

pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile

proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;

2.cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea

contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive,

cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;

3.cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite

salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor

profesionale şi a! accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de

creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor

turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii

şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor

profesionale ale minerilor;

4.alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a

unui regulament intern;

c)cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de

angajatori, potrivit legii;

d)scăzămintele, perisabilităţile, pierderiie rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;

e)pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru

fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;

f)cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei

proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu

comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;

g)cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere si rezerve, în limita prevăzută la

art. 26;

h)cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;

i)amortizarea, în limita prevăzută la art, 28;

j)cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu,

deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei

nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din

punct de vedere fiscal cu 10%;

k)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa

proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita

corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între

părţi, în acest scop;

I)50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv

în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească

3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului,

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile

pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1.vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi

servicii de curierat;

2.vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3.vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;

4.vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către

alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5.vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind

amortizarea.

în cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs

valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică

asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare

aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din

evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile

financiare aferente;

m)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de

persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat

potrivit lit, I) la un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii,

(4) Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a)cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele

reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit

sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la

sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din

România, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit amânat înregistrat în conformitate cu

reglementările contabile aplicabile;

b)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările şi penalităţile, datorate către

autorităţile române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor aferente contractelor

încheiate cu aceste autorităti;

i 1

c)cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe amortizabile

constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, precum şi taxa pe valoarea

adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VII. Aceste cheltuieli

sunt deductibile pentru cazul în care stocurile/mijloacele fixe amortizabile se înscriu în oricare

dintre următoarele situaţii/condiţii:

1.au fost distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră,

în condiţiile stabilite prin norme;

2.au fost încheiate contracte de asigurare;

3.au fost degradate calitativ şi se face dovada distrugerii;

4.au termen de valabilitate/expirare depăşit, potrivit legii;

d)cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de

plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru

aceste bunuri sau servicii;

e)cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile. în situaţia în care evidenţa contabilă nu

asigură informaţia necesară identificării acestor cheltuieli, la determinarea rezultatului fiscal

se iau în calcul cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte cheltuieli comune ale

contribuabilului, prin utilizarea unor chei corespunzătoare de repartizare a acestora sau

proporţional cu ponderea veniturilor neimpozabile în totalul veniturilor înregistrate de

contribuabil;

f)cheltuielile cu serviciile de management, consultanţă, asistenţă sau alte servicii, prestate

de o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în

baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii. Aceste prevederi se aplică numai în situaţia

în care cheltuielile sunt efectuate ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale

conform art. 11 alin. (3);

g)cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele şi riscurile asociate activităţii

contribuabilului, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentiu

creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care este autorizat contribuabilul sau

utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

h)pierderile înregistrate la scoaterea din evidenţă a creanţelor, pentru partea neacoperită

de provizion, potrivit art. 26, precum şi cele înregistrate în alte cazuri decât următoarele:

1.punerea în aplicare a unui plan de reorganizare confirmat printr-o sentinţă

judecătorească, în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014;

2.procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;

3.debitorul a decedat şi creanţa nu poate fi recuperată de la moştenitori;

4.debitorul este dizolvat, în cazul societăţii cu răspundere limitată cu asociat unic, sau

lichidat, fără succesor;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201521

5.debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul;

6.au fost încheiate contracte de asigurare;

i)cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate

potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit

prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare,

şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe

profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:

1.valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care

reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se

determină potrivit normelor;

2.valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat.

Sumele care nu sunt scăzute din impozitul pe profit, potrivit prevederilor prezentei litere,

se reportează în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea acestor sume se va efectua în

ordinea înregistrării acestora, în aceleaşi condiţii, la fiecare termen de plată a impozitului pe

profit.

j)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, care au la bază un document emis de un

contribuabil declarat inactiv conform prevederilor Codului de procedură fiscală, cu excepţia

celor reprezentând achiziţii de bunuri efectuate în cadrul procedurii de executare silită şi/sâu

a achiziţiilor de bunuri/servicii de la persoane impozabile aflate în procedura falimentului

potrivit Legii nr. 85/2014;

k)cheltuielile cu taxele, contribuţiile şi cotizaţiile către organizaţiile neguvernamentale sau

asociaţiile profesionale care au legătură cu activitatea desfăşurată de contribuabili şi care

depăşesc echivalentul în lei a 4. 000 euro anual, altele decât cele prevăzute de lege şi la alin. (1);

1) cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale/mijloacelor fixe, în cazul în care, ca

urmare a efectuării unei reevaluări efectuate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se

înregistrează o descreştere a valorii acestora;

m)cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investiţiilor imobiliare, în cazul în

care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, se înregistrează o descreştere a valorii acestora;

n)cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către

contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deţinute în

vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie;

o)cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei

evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică

reglementările contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare financiară, se

înregistrează o descreştere a valorii acestora;

p)cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme

cu Standardele internaţionale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele

fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziţionate în baza unor contracte cu plată

amânată;

q)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare

în acţiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a

beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului IV;

r)cheltuielile cu beneficiile acordate salariaţilor în instrumente de capitaluri cu decontare

în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea nu sunt impozitate

conform titlului IV;

s)cheltuielile înregistrate în evidenţa contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca

fiind legate de fapte de corupţie, potrivit legii;

ş) cheltuielile din evaluarea/reevaluarea titlurilor de participare, dacâ la data

evaluării/reevaluării sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i).

(5) Regia Autonomă „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul

rezultatului fiscal cheltuielile curente şi de capital pentru conservarea, protecţia, întreţinerea,

repararea, funcţionarea, instruirea personalului specializat, consolidarea, precum şi alte

cheltuieli aferente bazei materiale de reprezentare şi protocol pe care o are în administrare.

(6) Compania Naţională „Imprimeria Naţională” — S. A. deduce la calculul rezultatului

fiscal:

a)cheltuielile aferente producerii şi emiterii permiselor de şedere temporară/permanentă

pentru cetăţenii străini, în condiţiile reglementărilor legale;

b)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de identitate, a cărţii de

identitate, a cărţii de alegător aferente şi a cărţii de identitate provizorii, în condiţiile prevăzute

la art. 10 alin. (2) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002 privind unele măsuri pentru

operaţionalizarea sistemului informatic de emitere şi punere în circulaţie a documentelor

electronice de identitate şi rezidenţă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

22MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)cheltuielile aferente producerii şi eliberării cărţii electronice de rezidenţă şi a cărţii de

rezidenţă în condiţiile prevăzute la art. 10 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 69/2002,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(7) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate

de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparţin

domeniului public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, primite în

administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituţiei

titulare a dreptului de proprietate.

(8) Sunt cheltuieli deductibile pentru determinarea rezultatului fiscal cheltuielile efectuate

de operatorii economici cu înscrierea în cărţile funciare sau cărţile de publicitate imobiliară,

după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale asupra

bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la

solicitarea conducătorului instituţiei titulare a dreptului de proprietate.

Provizioane/ajustări pentru Art. 26. — (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor/ajustărilor

depreciere şi rezervepentru depreciere, numai în conformitate cu prezentul articol, astfel:

a)rezerva legală este deductibilă în limita unei cote de 5% aplicate asupra profitului

contabil, la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit, până ce aceasta va atinge a

cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat sau din patrimoniu, după caz;

b)provizioanele pentru garanţii de bună execuţie acordate clienţilor, Provizioanele pentru

garanţii de bună execuţie acordate clienţilor se deduc trimestrial/anual numai pentru bunurile

livrate, lucrările executate şi serviciile prestate In cursul trimestrului/anului respectiv pentru

care se acordă garanţie în perioadele următoare, la nivelul cotelor prevăzute în convenţiile

încheiate sau la nivelul procentelor de garantare prevăzut în tariful lucrărilor executate ori

serviciilor prestate;

c)ajustările pentru deprecierea creanţelor, înregistrate potrivit reglementarilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 30% din valoarea acestora, altele decât cele prevăzute la

lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt neîncasate într-o perioadă ce depăşeşte 270 de zile de la data scadenţei;

2.nu sunt garantate de altă persoană;

3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

d)provizioanele specifice, constituite de instituţiile financiare nebancare înscrise în

Registrul general ţinut de Banca Naţională a României, de instituţiile de plată persoane juridice

române care acordă credite legate de serviciile de plată, de instituţiile emitente de monedă

electronică, persoane juridice române, care acordă credite legate de serviciile de plată,

precum şi provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de

organizare şi funcţionare;

e)ajustările pentru depreciere aferente activelor pentru care. potrivit reglementărilor

prudenţiale ale Băncii Naţionale a României, se determină ajustări prudenţiale de valoare

sau, după caz, valori ale pierderilor aşteptate, înregistrate de către instituţiile de credit

persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor de credit din state care

nu sunt state membre ale Uniunii Europene sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic

European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, şt filtrele prudenţiale potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională

a României. Sumele reprezentând reducerea sau anularea filtrelor prudenţiale sunt elemente

similare veniturilor;

f)ajustările pentru depreciere înregistrate de către sucursalele din România ale instituţiilor

de credit din state membre ale Uniunii Europene şi state aparţinând Spaţiului Economic

European, potrivit reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de

raportare financiară, aferente creditelor şi plasamentelor care intră în sfera de aplicare a

reglementărilor prudenţiale ale Băncii Naţionale a României referitoare la ajustările prudenţiale

de valoare aplicabile instituţiilor de credit persoane juridice române şi sucursalelor din

România ale instituţiilor de credit din state care nu sunt state membre ale Uniunii Europene

sau din state care nu aparţin Spaţiului Economic European;

g)rezervele tehnice constituite de societăţile de asigurare şi reasigurare, potrivit

prevederilor legale de organizare şi funcţionare, cu excepţia rezervei de egalizare. Pentru

contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele se diminuează astfel încât nivelul

acestora să acopere partea de risc care rămâne în sarcina asigurătorului, după deducerea

reasigurării;

h)provizioanele tehnice constituite de persoanele juridice, administratori de fonduri de

pensii facultative, respectiv administratori de fonduri de pensii administrate privat, potrivit

prevederilor legale;

i)provizioanele de risc pentru operaţiunile pe pieţele financiare, constituite potrivit

reglementărilor Autorităţii de Supraveghere Financiară;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201523

j)ajustările pentru deprecierea creanţelor înregistrate potrivit reglementărilor contabile

aplicabile, în limita unui procent de 100% din valoarea creanţelor, altele decât cele prevăzute

la lit d), e), f), h) şi i), dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.sunt deţinute la o persoană juridică asupra căreia este declarată procedura de

deschidere a falimentului, pe baza hotărârii judecătoreşti prin care se atestă această situaţie,

sau la o persoană fizică asupra căreia este deschisă procedura de insolvenţă pe bază de:

— plan de rambursare a datoriilor;

— lichidare de active;

— procedură simplificată;

2.nu sunt garantate de altă persoană;

3.sunt datorate de o persoană care nu este persoană afiliată contribuabilului;

k)provizioanele pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitelor de deşeuri,

constituite de contribuabilii care desfăşoară activităţi de depozitare a deşeurilor, potrivit legii,

în limita sumei stabilite prin proiectul pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a

depozitului, corespunzătoare cotei-părţi din tarifele de depozitare percepute;

I)provizioanele constituite de companiile aeriene din România pentru acoperirea

cheltuielilor de întreţinere şi reparare a parcului de aeronave şi a componentelor aferente,

potrivit programelor de întreţinere a aeronavelor, aprobate corespunzător de către Autoritatea

Aeronautică Civilă Română;

m)rezervele reprezentând cota de cheltuieli necesare dezvoltării şi modernizării producţiei de

ţiţei şi gaze naturale, rafinării, transportului şi distribuţiei petroliere, precum şi cele aferente

programului geologic sau altor domenii de activitate, prevăzute prin acte normative, constituite

potrivit legii. Acestea se includ în veniturile impozabile pe măsura amortizării acestor active sau

a scăderii lor din evidenţă, respectiv pe măsura efectuării cheltuielilor finanţate din această sursă;

n)ajustările pentru deprecierea mijloacelor fixe amortizabile constituite pentru situaţiile în

care:

1.sunt distruse ca urmare a unor calamităţi naturale sau a altor cauze de forţă majoră, în

condiţiile stabilite prin norme;

2.au fost încheiate contracte de asigurare.

(2) Contribuabilii autorizaţi să desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor

naturale sunt obligaţi să înregistreze în evidenţa contabilă şi să deducă provizioane pentru

dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum şi

pentru reabilitarea mediului, inclusiv refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora

în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de 1% aplicate asupra rezultatului

contabil din exploatare aferent segmentului de exploatare şi producţie de resurse naturale, cu

excepţia rezultatului din exploatare corespunzător perimetrelor marine ce includ zone de

adâncime cu apă mai mare de 100 m şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate

ale contribuabilului, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre

marine ce includ zone cu adâncime de apă mai mare de 100 m, cota provizionuîui constituit

pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependinţelor şi anexelor, precum

şi pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicată asupra părţii din rezultatul contabil din

exploatare aferent segmentului de explorare şi producţie de resurse naturale ce corespunde

acestor perimetre marine şi fără a include rezultatul altor segmente de activitate ale

contribuabilului, pe toată perioada exploatării petroliere.

(4) Regia Autonomă Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian — ROMATSA

constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenţa dintre veniturile

din exploatare realizate efectiv din activitatea de rută aeriană şi costurile efective ale activităţii

de rută aeriană, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depăşesc

tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricărui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusă,

inclusiv rezerva legală, se include în rezultatul fiscal, ca venituri impozabile sau elemente

similare veniturilor, indiferent dacă reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei

provizionuîui sau a rezervei, distribuirii provizionuîui sau rezervei către participanţi sub orice

formă, lichidării, divizării sub orice formă, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv.

Prevederile prezentului alineat nu se aplică dacă un alt contribuabil preia un provizion sau o

rezervă în legătură cu o divizare sau fuziune, sub orice formă, reglementările acestui articol

aplicându-se în continuare acelui provizion sau rezervă.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe,

inclusiv a terenurilor, efectuată după data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul

profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate

şi/sau casate, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la

momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe, după caz.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), rezervele din reevaluarea imobilizărilor

necorporale, efectuată de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu

Standardele internaţionale de raportare financiară, care sunt deduse la calculul profitului

impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor cu cedarea imobilizărilor

necorporale, se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la

momentul scăderii din gestiune a acestor imobilizări necorporale, după caz.

24MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazul în care nivelul capitalului social subscris

şi vărsat sau al patrimoniului a fost diminuat, partea din rezerva legală corespunzătoare

diminuării, care a fost anterior dedusă, reprezintă elemente similare veniturilor. Prevederile

prezentului alineat nu se aplică în situaţia în care, ca urmare a efectuării unor operaţiuni de

reorganizare, prevăzute de lege, rezerva legală a persoanei juridice beneficiare depăşeşte a

cincea parte din capitalul social sau din patrimoniul social, după caz, sau în situaţia în care

rezerva constituită de persoanele juridice care furnizează utilităţi societăţilor care se

restructurează, se reorganizează sau se privatizează este folosită pentru acoperirea

pierderilor de valoare a pachetului de acţiuni obţinut în urma procedurii de conversie a

creanţelor.

(9) Rezervele reprezentând facilităţi fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului

social, pentru distribuire sau pentru acoperirea pierderilor. în cazul în care nu sunt respectate

prevederile prezentului alineat, aceste sume se impozitează ca elemente similare veniturilor

în perioada fiscală în care sunt utilizate. în situaţia în care sunt menţinute până la lichidare,

acestea nu sunt luate în calcul la rezultatul fiscal al lichidării. Nu se supun impozitării rezervele

de influenţe de curs valutar aferente aprecierii disponibilităţilor în valută, constituite potrivit

legii, înregistrate de instituţiile de credit — persoane juridice române şi sucursalele băncilor

străine, care îşi desfăşoară activitatea în România.

(10) în înţelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se

înţelege şi majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

Cheltuieli cu dobânzile şi Art. 27. — {1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de

diferenţe de curs valutarîndatorare a capitalului este mai mic sau egal cu 3. Gradul de îndatorare a capitalului se

determină ca raport între capitalul împrumutat cu termen de rambursare peste un an şi

capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la începutul anului şi sfârşitul perioadei pentru

care se determină impozitul pe profit. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi

împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2) în înţelesul aîin. (1), prin credit/împrumut se înţelege orice convenţie încheiată între

părţi care generează în sarcina uneia dintre părţi obligaţia de a plăti dobânzi şi de a restitui

capitalul împrumutat. Pentru determinarea gradului de îndatorare, în capitalul împrumutat se

includ şi creditele/împrumuturile cu termen de rambursare peste un an pentru care, în

convenţiile încheiate, nu s-a stabilit obligaţia de a plăti dobânzi.

(3) în înţelesul alin. (1), în capitalul împrumutat se includ şi creditele/împrumuturile care au

un termen de rambursare mai mic de un an, în situaţia în care există prelungiri ale acestui

termen, tar perioada de rambursare curentă, însumată cu perioadele de ^rambursare

anterioare ale creditelor/împrumuturilor pe care le prelungesc, depăşeşte un an. în acest caz,

impozitul pe profit se recalculează şi pentru perioada de rambursare anterioară prelungirii.

(4) în cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar depăşesc veniturile din

diferenţele de curs valutar, pierderea netă va fi tratată ca o cheltuială cu dobânzile, deductibilă

potrivit alin. (1). Cheltuielile/veniturile din diferenţele de curs valutar, care intră sub incidenţa

prezentului alineat, sunt cele aferente împrumuturilor luate în calcul la determinarea gradului

de îndatorare a capitalului.

(5) în condiţiile în care gradul de îndatorare a capitalului este peste 3 sau capitalul propriu

are o valoare negativă, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea netă din diferenţele de curs

valutar sunt nedeductibile. Acestea se reportează în perioada următoare, în condiţiile alin. (1),

până la deductibilitatea integrală a acestora. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile

şi cu pierderea netă din diferenţele de curs valutar al contribuabililor care îşi încetează

existenţa ca efect al unei operaţiuni de fuziune sau divizare totală se transferă contribuabililor

nou-înfiinţaţi, respectiv celor care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după

caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de

fuziune/divizare. Dreptul de reportare a cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea netă din

diferentele de curs valutar al contribuabililor care nu îsi încetează existenta ca efect al unei

t

operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca întreg, se

împarte între aceşti contribuabili şi cei care preiau parţial patrimoniul societăţii cedente, după

caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de

divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.

(6) Dobânzile şi pierderile nete din diferenţe de curs valutar, în legătură cu împrumuturile

obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare,

menţionate în norme, şi cele care sunt garantate de stat, cele aferente împrumuturilor obţinute

de la instituţiile de credit române sau străine, instituţiile financiare nebancare, precum şi cele

obţinute în baza obligaţiunilor admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată nu intră sub

incidenţa prevederilor prezentului articol.

(7) fn cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi, cu excepţia celor prevăzute la

alin. (6), dobânzile deductibile sunt limitate la:

a)nivelul ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Naţionale a României,

corespunzătoare ultimei luni din trimestru, pentru împrumuturile în lei; şi

b)nivelul ratei dobânzii anuale de 4%, pentru împrumuturile în valută. Nivelul ratei dobânzii

pentru împrumuturile în valută se actualizează prin hotărâre a Guvernului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201525

(8) Limita prevăzută la alin. (7) se aplică separat pentru fiecare împrumut, înainte de

aplicarea prevederilor alin. (1) şi (5).

(9) Prevederile alin. (1)—(5) nu se aplică instituţiilor de credit — persoane juridice române

şi sucursalelor din România ale instituţiilor de credit — persoane juridice străine, instituţiilor

financiare nebancare, precum şi societăţilor de leasing operaţional.

(10) în cazul unei persoane'juridice străine care îşi desfăşoară activitatea printr-un sediu

permanent în România, prevederile prezentului articol se aplică prin luarea în considerare a

capitalului propriu.

(11) Cheltuielile cu dobânzile care sunt incluse în costul de achiziţie sau în costul de

producţie al unui activ cu ciclu lung de fabricaţie, potrivit reglementărilor contabile aplicabile,

nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului articol.

Amortizarea fiscalăArt. 28. — (1) Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii mijloacelor fixe

amortizabile, precum şi investiţiile efectuate la acestea se recuperează din punct de vedere

fiscal prin deducerea amortizării potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

a)este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru

a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;

b)are o valoare fiscală egală sau mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului,

la data intrării în patrimoniul contribuabilului;

c)are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a)investiţiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de închiriere,

concesiune, locaţie de gestiune, asociere în participaţiune şi altele asemenea;

b)mijloacele fixe puse în funcţiune parţial, pentru care nu s-au întocmit formele de

înregistrare ca imobilizare corporală; acestea se cuprind în grupele în care urmează a se

înregistra, la valoarea rezultată prin însumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea

lor;

c)investiţiile efectuate pentru descopertă în vederea valorificării de substanţe minerale

utile, precum şi pentru lucrările de deschidere şi pregătire a extracţiei în subteran şi la

suprafaţă;

d)investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare

realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de

beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e)investiţiile efectuate din surse proprii, concretizate în bunuri noi, de natura celor

aparţinând domeniului public, precum şi în dezvoltări şi modernizări ale bunurilor aflate în

proprietate publică;

f)amenajările de terenuri;

g)activele biologice, înregistrate de către contribuabili potrivit reglementărilor contabile

aplicabile.

(4} Nu reprezintă active amortizabile:

a)terenurile, inclusiv cele împădurite;

b)tablourile şi operele de artă;

c)fondul comercial;

d)lacurile, bălţile şi iazurile care nu sunt rezultatul unei investiţii;

e)bunurile din domeniul public finanţate din surse bugetare;

f)orice mijloc fix care nu îşi pierde valoarea în timp datorită folosirii, potrivit normelor;

g)casele de odihnă proprii, locuinţele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croazieră,

altele decât cele utilizate pentru desfăşurarea activităţii economice;

h)imobilizările necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel potrivit

reglementărilor contabile aplicabile.

(5) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determină conform

următoarelor reguli:

a)în cazul construcţiilor, se aplică metoda de amortizare liniară;

b)în cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al maşinilor, uneltelor şi instalaţiilor de

lucru, precum şi pentru computere şi echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate

opta pentru metoda de amortizare liniară, degresivă sau accelerată;

c)în cazul oricărui altui mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de

amortizare liniară sau degresivă.

(6) în cazul metodei de amortizare liniară, amortizarea se stabileşte prin aplicarea cotei de

amortizare liniară la valoarea fiscală de la data intrării în patrimoniul contribuabilului a

mijlocului fix amortizabil.

(7) în cazul metodei de amortizare degresivă, amortizarea se calculează prin multiplicarea

cotelor de amortizare liniară cu unul dintre coeficienţii următori:

a)1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;

b)2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 6 şi 10 ani;

c)2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(8) în cazul metodei de amortizare accelerată, amortizarea se calculează după cum

urmează:

a)pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depăşi 50% din valoarea fiscală de

la data intrării în patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;

b)pentru următorii ani de utilizare, amortizarea se calculează prin raportarea valorii rămase

de amortizare a mijlocului fix la durata normală de utilizare rămasă a acestuia.

(9) Cheltuielile aferente achiziţionării de brevete, drepturi de autor, licenţe, mărci de comerţ

sau fabrică, drepturi de explorare a resurselor naturale şi alte imobilizări necorporale

recunoscute din punct de vedere contabil, cu excepţia cheltuielilor de constituire, a fondului

comercial, a imobilizărilor necorporale cu durată de viaţă utilă nedeterminată, încadrate astfel

potrivit reglementărilor contabile aplicabile, precum şi cheltuielile de dezvoltare care din punct

de vedere contabil reprezintă imobilizări necorporale se recuperează prin intermediul

deducerilor de amortizare liniară pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, după

caz. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii programelor informatice se recuperează

prin intermediul deducerilor de amortizare liniară sau degresivă pe o perioadă de 3 ani. Pentru

brevetele de invenţie se poate utiliza şi metoda de amortizare degresivă sau accelerată.

Cheltuielile aferente achiziţionării contractelor de clienţi, recunoscute ca imobilizări

necorporale potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se amortizează pe durata acestor

contracte.

(10) Cheltuielile ulterioare recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se recuperează prin intermediul deducerilor de

amortizare liniară pe perioada din contract/durata de utilizare rămasă. în cazul în care

cheltuielile ulterioare sunt recunoscute în valoarea contabilă a unei imobilizări necorporale

după expirarea duratei de utilizare, amortizarea fiscală se determină pe baza duratei normale

de utilizare stabilite de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.

(11) în cazul în care cheltuielile de constituire sunt înregistrate ca imobilizări necorporale,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile, acestea se recuperează prin intermediul

cheltuielilor cu amortizarea pe o perioadă de maximum 5 ani.

(12) Amortizarea fiscală se calculează după cum urmează:

a)începând cu luna următoare celei în care mijlocul fix amortizabil se pune în funcţiune,

prin aplicarea regimului de amortizare prevăzut la alin. (5);

b)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul

public, pe durata normală de utilizare, pe durata normală de utilizare rămasă sau pe perioada

contractului de concesionare sau închiriere, după caz;

c)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, închiriate sau

luate în locaţie de gestiune, de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului sau pe

durata normală de utilizare, după caz; în cazul investiţiilor efectuate la mijloace fixe utilizate

în asocieri fără personalitate juridică de cel care a efectuat investiţia, pe perioada contractului

sau pe durata normală de utilizare, după caz, urmând să se aplice prevederile art, 34;

d)pentru investiţiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare

realizate în scopul îmbunătăţirii parametrilor tehnici iniţiali şi care conduc la obţinerea de

beneficii economice viitoare’ amortizarea fiscală se calculează pe baza valorii rămase

majorate cu investiţiile efectuate, a metodei de amortizare utilizată pentru mijlocul fix

îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare rămasă. în cazul în care investiţiile se efectuează

la mijloace fixe amortizabile pentru care durata normală de utilizare este expirată, amortizarea

fiscală se determină pe baza metodei de amortizare corespunzătoare mijlocului fix

îmbunătăţit, pe durata normală de utilizare stabilită de către o comisie tehnică internă sau un

expert tehnic independent;

e)pentru cheltuielile cu investiţiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o

perioadă de 10 ani;

f)amortizarea clădirilor şi a construcţiilor minelor, salinelor cu extracţie în soluţie prin

sonde, carierelor, exploatărilor la zi, pentru substanţe minerale solide şi cele din industria

extractivă de petrol, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor şi care nu pot

primi alte utilizări după epuizarea rezervelor, se calculează pe unitate de produs, în funcţie de

rezerva exploatabilă de substanţă minerală utilă. Amortizarea pe unitatea de produs se

recalculează la un interval maxim de:

1.5 ani la mine, cariere, extracţii petroliere, precum şi la cheltuielile de investiţii pentru

descopertă;

2.10 ani la saline;

g)in cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

internaţionale de raportare financiară şi care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe

specifice activităţii de explorare şi producţie a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe

minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, în concordanţă cu cele mâi

recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizează un cadru general conceptual

similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile şi practicile

acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscală rămasă neamortizată a mijloacelor

fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscală utilizate înainte de casarea

acestora, pe perioada rămasă. Aceste prevederi se aplică şi pentru valoarea fiscală rămasă

neamortizată la momentul retratării mijloacelor fixe specifice activităţii de explorare şi producţie

a resurselor de petrol şi gaze şi alte substanţe minerale;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201527

h)mijloacele de transport pot fi amortizate şi în funcţie de numărul de kilometri sau numărul

de ore de funcţionare prevăzut în cărţile tehnice;

i)pentru locuinţele de serviciu, amortizarea este deductibilă fiscal până la nivelul

corespunzător suprafeţei construite prevăzute de Legea nr. 114/1996, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;

j)numai pentru autoturismele folosite în condiţiile prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. m);

k)în cazul în care mijloacele fixe amortizabile sunt trecute în regim de conservare, în

funcţie de politica contabilă adoptată, valoarea fiscală rămasă neamortizată la momentul

trecerii în conservare se recuperează pe durata normală de utilizare rămasă, începând cu

luna următoare ieşirii din conservare a acestora, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală;

I)prin excepţie de la prevederile lit. a), mijloacele fixe amortizabile transferate în cadrul

operaţiunilor de reorganizare, prevăzute la art. 32 şi 33, se amortizează prin continuarea

regimului de amortizare aplicat anterior momentului transferului, începând cu luna efectuării

transferului, respectiv prin continuarea regimului de conservare potrivit lit. k), după caz;

m)pentru imobilizările corporale care sunt folosite în loturi, seturi sau care formează un

singur corp, lot sau set, la determinarea amortizării se are în vedere valoarea întregului corp,

lot sau set;

n)pentru componentele care intră în structura unui activ corporal, a căror durată normală

de utilizare diferă de cea a activului rezultat, amortizarea se poate determina pentru fiecare

componentă în parte.

(13) Prin excepţie de la prevederile art. 7 pct. 44 şi 45t în situaţia în care, potrivit

reglementărilor contabile apficabile, contribuabilul deduce subvenţia guvernamentală la

calculul valorii contabile a mijloacelor fixe, valoarea rezultată este şi valoare fiscală.

(14) Prin excepţie de la prevederile art. 7 pct. 44 şi 45, pentru mijloacele de transport de

persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, din categoria

M1, astfel cum sunt definite în Reglementările privind omologarea de tip şi eliberarea cărţii de

identitate a vehiculelor rutiere, precum şi omologarea de tip a produselor utilizate la acestea —

RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei

nr 211/2003, cu modificările şi completările ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt

deductibile, pentru fiecare, în limita a 1.500 lei/iună. Pentru aceste mijloace de transport nu

se aplică prevederile alin. (12) lit. h). Sunt exceptate situaţiile în care mijloacele de transport

respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

a)vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi

servicii de curierat;

b)vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii, precum şi pentru test dive şi

pentru demonstraţii;

c)vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;

d)vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu piaţă, inclusiv pentru închiriere cătie

alte persoane, transmiterea dreptului de folosinţă, în cadrul contractelor de leasing operaţional

sau pentru instruire de către şcolile de şoferi.

(15) Cheltuielile aferente localizării, explorării, dezvoltării sau oricărei activităţi pregătitoare

pentru exploatarea resurselor naturale, inclusiv cele reprezentând investiţiile prevăzute la

alin. (3) lit. c) care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înregistrează direct în contul

de profit şi pierdere, se recuperează în rate egale pe o perioadă de 5 ani, începând cu luna

în care sunt efectuate cheltuielile. în cazul în care aceste cheltuieli se capitalizează potrivit

reglementărilor contabile aplicabile, recuperarea se efectuează astfel:

a)pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea recuperată

raportată la valoarea totală estimată a resurselor, în cazul în care resursele naturala sunt

exploatate;

b)în rate egale pe o perioadă de 5 ani, în cazul în care nu se găsesc resurse naturale.

Intră sub incidenţa acestor prevederi şi sondele de explorare abandonate, potrivit regulilor

din domeniul petrolier.

(16) Cheltuielile aferente achiziţionării oricărui drept de exploatare a resurselor naturale se

recuperează pe măsură ce resursele naturale sunt exploatate, proporţional cu valoarea

recuperată raportată la valoarea totală estimată a resurselor.

(17) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determină fără a lua

în calcul amortizarea contabilă. Câştigurile sau pierderile rezultate din vânzarea ori din

scoaterea din funcţiune a acestor mijloace fixe se calculează pe baza valorii fiscale a acestora,

diminuată cu amortizarea fiscală, cu excepţia celor prevăzute la alin. (14).

(18) în cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părţi

componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale cu valoare fiscală

rămasă neamortizată, cheltuielile reprezentând valoarea fiscală rămasă neamortizată aferentă

părţilor înlocuite reprezintă cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil. Valoarea fiscală

rămasă neamortizată a mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale se recalculează

în mod corespunzător, prin diminuarea acesteia cu valoarea fiscală rămasă neamortizată

aferentă părţilor înlocuite şi majorarea cu valoarea fiscală aferentă părţilor noi înlocuite, şi se

amortizează pe durata normală de utilizare rămasă.

28

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(19) în cazul în care, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se înlocuiesc părţi

componente ale mijloacelor fixe amortizabile/imobilizărilor necorporale, după expirarea duratei

normale de utilizare, pentru determinarea amortizării fiscale se va stabili o nouă durată

normală de utilizare de către o comisie tehnică internă sau un expert tehnic independent.

(20) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de muncă

şi bolilor profesionale, precum şi înfiinţării şi funcţionării cabinetelor medicale pot deduce

integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii în funcţiune sau pot

recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(21) în cazul unei imobilizări corporale care la data intrării în patrimoniu are o valoare

fiscală mai mică decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, contribuabilul poate recupera

aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(22) Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care

circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda

liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de

proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

(23) Ministerul Finanţelor Publice elaborează normele privind clasificaţia şi duratele

normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

(24) Pentru titularii de acorduri petroliere şi subcontractanţii acestora, care desfăşoară

operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adâncime de apă de peste 100 m,

se caiculează amortizarea imobilizărilor corporale şi necorporale aferente operaţiunilor

petroliere, a căror durată de folosire este limitată de durata rezervelor, pe unitatea de produs,

cu un grad de utilizare de 100%, în funcţie de rezerva exploatabilă de substanţă minerală

utilă, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investiţiilor în curs, imobilizărilor

corporale şi necorporale efectuate pentru operaţiunile petroliere vor fi reflectate în contabilitate

atât în lei, cât şi în euro; aceste cheltuieli, înregistrate în contabilitate în lei, vor fi reevaluate

la sfârşitul fiecărui exerciţiu financiar pe baza valorilor înregistrate în contabilitate în euro, la

cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Naţională a României pentru ultima zi a

fiecărui exerciţiu financiar.

(25) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active

corporale şi necorporale, republicata, cu modificările şi completările ulterioare, nu se aplică

la calculul rezultatului fiscal, cu excepţia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) şi ale art. 8 din aceeaşi

lege.

(26) în cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

internaţionale de raportare financiară, pentru activele imobilizate deţinute pentru activitatea

proprie, transferate în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării şi

reciasificate în categoria activelor imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, valoarea

fiscală rămasă neamortizată este valoarea fiscală dinaintea reclasificării ca active imobilizate

deţinute în vederea vânzării. Durata de amortizare este durata normală de utilizare rămasă,

determinată în baza duratei normale de utilizare iniţiale, din care se scade durata în care a

fost clasificat în categoria activelor imobilizate deţinute în vederea vânzării. Amortizarea fiscală

se calculează începând cu luna următoare celei în care a fost reclasificat în categoria activelor

imobilizate deţinute pentru activitatea proprie, prin recalcularea cotei de amortizare fiscală.

Contracte de leasingArt. 29. — (1) în cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal

ca proprietar, în timp ce, în cazul leasingului operaţional, locatorul are această calitate.

(2) Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către

utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operaţional,

cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 28.

(3) în cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului

operaţional locatarul deduce chiria (rata de leasing), potrivit prevederilor prezentului titlu.

Contracte de fiducieArt. 30. — (1) în cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil,

în care constituitorul are şi calitatea de beneficiar, se aplică următoarele reguli:

a)transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar nu este transfer

impozabil în înţelesul prezentului titlu;

b)fiduciarul va conduce o evidenţă contabilă separată pentru masa patrimonială fiduciară

şi va transmite trimestrial către constituitor, pe bază de decont, veniturile şi cheltuielile

rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;

c)valoarea fiscală a activelor cu prinse în masa patrimonială fiduciară, preluată de fiduciar,

este egală cu valoarea fiscală pe care acestea au avut-o la constituitor;

d)amortizarea fiscală pentru orice activ amortizabil prevăzut în masa patrimonială fiduciară

se determină în continuare în conformitate cu regulile prevăzute la art. 28, care s-ar fi aplicat

la persoana care a transferat activul, dacă transferul nu ar fi avut loc.

(2) în cazul contractelor de fiducie, încheiate conform dispoziţiilor Codului civil, în care

calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terţă persoană, cheltuielile înregistrate din

transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor către fiduciar sunt considerate

cheltuieli nedeductibile.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201529

Pierderi fiscale Art. 31. — (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se

recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 7 ani consecutivi. Recuperarea

pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a

impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.

(2) Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care îşi încetează existenţa ca efect al

unei operaţiuni de fuziune sau divizare totală se recuperează de către contribuabilii

nou-înfiinţaţi ori de către cei care preiau patrimoniul societăţii absorbite sau divizate, după

caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de

fuziune/divizare. Pierderea fiscală înregistrată de contribuabilii care nu îşi încetează existenţa

ca efect al unei operaţiuni de desprindere a unei părţi din patrimoniul acestora, transferată ca

întreg, se recuperează de aceşti contribuabili şi de cei care preiau parţial patrimoniul societăţii

cedente, după caz, proporţional cu activele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit

proiectului de divizare, respectiv cu cele menţinute de persoana juridică cedentă.

(3) în cazul persoanelor juridice străine, prevederile alin. (1) se aplică luându-se în

considerare numai veniturile şi cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile

şi cheltuielile atribuibile fiecărui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent

desemnat în România.

(4) Contribuabilii care au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi care

anterior au realizat pierdere fiscală intră sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care

au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Această pierdere se

recuperează pe perioada cuprinsă Intre anul înregistrării pierderii fiscale şi limita celor 7 ani.

(5} în cazul contribuabililor care se dizolvă cu lichidare, perioada cuprinsă între prima zi a

anului următor celui în care a început operaţiunea de lichidare şi data închiderii procedurii de

lichidare se consideră un an în ceea ce priveşte recuperarea pierderii fiscale, potrivit alin. (1).

Regimul fiscal care se aplică Art. 32. — (1) Prevederile prezentului articol se aplică următoarelor operaţiuni de fuziune,

fuziunilor, divizărilor totale, divizare totală, divizare parţială, transferurilor de active şi operaţiunilor de achiziţie de titluri de

divizărilor parţiale, transferurilor participare, efectuate între persoane juridice române potrivit legii, şi anume:

de active şi achiziţiilor de titluri a)fuziune — operaţiunea prin care:

de participare între persoane 1.una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi

juridice române transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, în schimbul emiterii

către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă

este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii

nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

2.două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi

transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul

emiterii către participanţii lor a unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi

şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa

valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

3. o societate, în momentul dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi

pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă capitalul său;

b)divizare totală — operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării

fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două sau mai multe societăţi

existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi de titluri de participare

reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de

maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale

contabile echivalente a titlurilor;

c)divizare parţială — operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una

sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori

nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul

emiterii către participanţii săi de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor

beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală

sau, în absenţa valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

d)transfer de active — operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată,

totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, în schimbul

transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;

e)achiziţie de titluri de participare — operaţiunea prin care o societate dobândeşte o

participaţie în capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de

vot sau majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă sau, deţinând această

majoritate, achiziţionează încă o participaţie, în schimbul emiterii către participanţii acesteia

din urmă, în schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă

este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa

valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de

schimb.

(2) în sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

semnificaţii:

a)societate cedentă — persoana juridică ce transferă activele şi pasivele ori care transferă

totalitatea sau una/mai multe ramuri de activitate;

30MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)societate beneficiară — persoana juridică ce primeşte activele şi pasivele sau totalitatea

ori una/mai multe ramuri de activitate ale societăţii cedente;

c)societate achiziţionată — persoana juridică în care altă persoană juridică dobândeşte o

participaţie, potrivit alin. (1) lit. e);

d)societate achizitoare — persoana juridică ce dobândeşte o participaţie în capitalul unei

alte persoane juridice, potrivit alin. (1) lit. e);

e)active şi pasive transferate — activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma

fuziunii, divizării totale sau divizării parţiale, sunt transferate societăţii beneficiare şi care

contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate în calcul lâ stabilirea bazei de

impozitare a societăţii beneficiare;

f)valoare fiscală a unui activ/pasiv/titlu de participare — valoarea prevăzută la art. 7 pct. 44

şi 45, după caz;

g)ramură de activitate — totalitatea activelor şi pasivelor unei diviziuni dintr-o societate

care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate

capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace.

(3) Transferul activelor şi pasivelor, efectuat în cadrul operaţiunilor de reorganizare

prevăzute la alin. (1), este tratat, în înţelesul prezentului titlu, ca transfer neimpozabil, pentru

diferenţa dintre preţul de piaţă al activelor/pasivelor transferate şi valoarea lor fiscală.

(4) Emiterea de către societatea beneficiară/achizitoare de titluri de participare în legătură

cu fuziunea, divizarea totală, divizarea parţială sau achiziţia de titluri de participare, prevăzute

la alin. (1), unui participant al societăţii cedente/achiziţionate, în schimbul unor titluri deţinute

la o societate cedentă/achiziţionată, nu reprezintă transfer impozabil în înţelesul prezentului

titlu, respectiv titlului IV, după caz.

(5) în situaţia în care o societate beneficiară deţine o participaţie fa capitalul societăţii

cedente, veniturile acesteia, provenite din anularea participaţiei sale, nu se impozitează dacă

participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de 10%.

(6) In cazul operaţiunilor de reorganizare prevăzute la alin. (1) se aplică următoarele reguli:

a)valoarea fiscală a unui activ sau pasiv, transferate societăţii beneficiare, este egală cu

valoarea fiscală pe care activul/pasivul a avut-o la societatea cedentă;

b)în cazul divizării totale şi divizării parţiale, valoarea fiscală a titlurilor de participare

deţinute de un participant al societăţii cedente înainte de divizare se alocă titlurilor de

participare emise de societatea beneficiară, proporţional cu raportul dintre valoarea de

înregistrare sau preţui de piaţă a titlurilor de participare emise de societatea beneficiară şi

valoarea de înregistrare sau preţul de piaţă a titlurilor de participare deţinute la societatea

cedentă înainte de divizare;

c)în cazul fuziunii şi achiziţiei de titluri de participare, valoarea fiscală a titlurilor de

participare primite de un participant al unei societăţi cedente/achiziţionate, de la o societate

beneficiară/achizitoare, trebuie să fie egală cu valoarea fiscală a titlurilor de participare

deţinute de către această persoană, înainte de efectuarea operaţiunii;

d)în cazul transferului de active, valoarea fiscală a titlurilor de participare primite de

societatea cedentă este egală cu valoarea fiscală pe care activele şi pasivele transferate au

avut-o la această societate înainte de efectuarea operaţiunii;

e)societatea beneficiară calculează amortizarea fiscală, în conformitate cu regulile

prevăzute la art. 28, precum şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor

transferate, în concordanţă cu dispoziţiile care ar fi fost aplicate societăţii cedente dacă

fuziunea, divizarea totală, divizarea parţială sau transferul de active nu ar fi avut loc;

f)transferul unui provizion sau al unei rezerve, anterior deduse din baza impozabilă a

societăţii cedente, care nu provin de la sediile permanente din străinătate ale acesteia, dacă

sunt preluate, în aceleaşi condiţii de deducere, de către societatea beneficiară, nu se

consideră reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 26 alin. (5), la

momentul transferului;

g)în situaţia în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală, în anul curent sau

din anii precedenţi, nerecuperată până la data la care operaţiunile respective produc efecte,

aceasta se recuperează potrivit prevederilor art. 31.

(7} Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea sub orice

formă, transferul de active sau achiziţia de titluri de participare are drept consecinţă frauda şi

evaziunea fiscală constatată în condiţiile legii.

Regimul fiscal comun Art. 33. — (1) Prevederile prezentului articol se aplică:

care se aplică fuziunilor, a)operaţiunilor de fuziune, divizare totală, divizare parţială, transferurilor de active şi

divizărilor totale, divizărilor schimburilor de acţiuni în care sunt implicate societăţi din două sau mai multe state membre,

parţiale, transferurilor

din care una este din România;

de active şi schimburilor

b)transferului sediului social al unei societăţi europene din România în alt stat membru,

de acţiuni între societăţi

în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001

din România şi societăţi

privind statutul societăţii europene (SE), publicat în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene

din alte state membre

nr. L 294 din 10 noiembrie 2001, în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.435/2003 al

ale Uniunii Europene

Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE), publicat în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 207 din 18 august 2003.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201531

(2) în sensul prezentului articol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

semnificaţii:

1.fuziune — operaţiunea prin care:

a)una sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi

transferă totalitatea activelor şi pasivelor către o altă societate existentă, în schimbul emiterii

către participanţii lor a titlurilor de participare reprezentând capitalul celeilalte societăţi şi, dacă

este cazul, al plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţa valorii

nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

b)două sau mai multe societăţi, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi

transferă totalitatea activelor şi pasivelor unei alte societăţi care se înfiinţează, în schimbul

emiterii către participanţii lor â unor titluri de participare reprezentând capitalul noii societăţi

şi, dacă este cazul, a plăţii în numerar a maximum 10% din valoarea nominală ori, în absenţă

valorii nominale, a valorii' nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

c) o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării fără lichidare, îşi transferă totalitatea

activelor şi pasivelor către societatea care deţine toate titlurile de participare ce reprezintă

capitalul său;

2.divizare totală — operaţiunea prin care o societate, în momentul şi ca efect al dizolvării

fără lichidare, îşi transferă totalitatea activelor şi pasivelor către două său mai multe societăţi

existente ori nou-înfiinţate, în schimbul emiterii către participanţii săi, pe bază de

proporţionalitate, de titluri de participare reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă

este cazul, a sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa

valorii nominale, a valorii nominale contabiie echivalente a titlurilor;

3.divizare parţială — operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată, una

sau mai multe ramuri de activitate, către una sau mai multe societăţi existente ori

nou-înfiinţate, lăsând cel puţin o ramură de activitate în societatea cedentă, în schimbul

emiterii către participanţii săi, pe bază de proporţionalitate, de titluri de participare

reprezentând capitalul societăţilor beneficiare şi, dacă este cazul, a sumei în numerar de

maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale, a valoni nominale

contabile echivalente a titlurilor;

4.active şi pasive transferate — activele şi pasivele societăţii cedente care, în urma

fuziunii, divizării totale sau divizării parţiale, sunt integrate unui sediu permanent al societăţii

beneficiare, situat în statul membru al societăţii cedente, şi care contribuie la generarea

profiturilor sau pierderilor luate în calcul la stabilirea bazei de impozitare;

5.transfer de active — operaţiunea prin care o societate transferă, fără a fi dizolvată,

totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activităţii sale către altă societate, în schimbul

transferării titlurilor de participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare;

6.schimb de acţiuni — operaţiunea prin care o societate dobândeşte o participaţie în

capitalul altei societăţi în aşa fel încât dobândeşte majoritatea drepturilor de vot sau

majoritatea titlurilor de participare în societatea respectivă sau, deţinând această majoritate,

achiziţionează încă o participaţie, în schimbul emiterii către participanţii acesteia din urmă, în

schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentând capitalul societăţii iniţiale şi, dacă este cazul, a

sumei în numerar de maximum 10% din valoarea nominală sau, în absenţa valorii nominale,

a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;

7.societate cedentă — societatea care îşi transferă activele şi pasivele ori care transferă

totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activităţii sale;

8.societate beneficiară — societatea care primeşte activele şi pasivele sau totalitatea ori

una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societăţii cedente;

9.societate achiziţionată — societatea în care aită societate deţine o participaţie, în urma

unui schimb de titluri de participare;

10.societate achizitoare — societatea care achiziţionează o participaţie, din acţiunile unei

societăţi, în urma unui schimb de titluri de participare;

11.ramură de activitate — totalitatea activului şi pasivului unei diviziuni dintr-o societate

care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independentă, adică o entitate

capabilă să funcţioneze prin propriile mijloace;

12.societate dintr-un stat membru — orice societate care îndeplineşte cumulativ

următoarele condiţii:

j

a)are una dintre formele de organizare prezentate în anexa nr. 3, care face parte

integrantă din prezentul titlu;

b)în conformitate cu legislaţia fiscală a statului membru, este considerată ca avându-şi

sediul fiscal în statul membru şi, în temeiul convenţiei încheiate cu un stat terţ privind evitarea

dublei impuneri, nu se consideră că are sediul fiscal în afara Uniunii Europene;

c)plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 4, care face parte

integrantă din prezentul titlu, sau un impozit similar impozitului pe profit reglementat de

prezentul titlu;

13.transferul sediului social — operaţiunea prin care o societate europeană sau o

societate cooperativă europeană, fără să se lichideze ori fără să creeze o societate nouă, îşi

transferă sediul social din România într-un alt stat membru.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Operaţiunile de fuziune, divizare sub orice formă nu sunt transferuri impozabile pentru

diferenţa dintre preţul de piaţă al elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor

fiscală.

(4) Dispoziţiile alin. (3) se aplică numai dacă societatea beneficiară calculează amortizarea

şi orice câştig sau pierdere, aferente activelor şi pasivelor transferate, în concordanţă cu

dispoziţiile care ar fi fost aplicate societăţii cedente dacă fuziunea, divizarea sub orice formă

nu ar fi avut loc.

(5) în cazul în care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse la

calculul rezultatului fiscal de către societatea cedentă şi nu provin de la sediile permanente

din străinătate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, în aceleaşi condiţii de deducere,

de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România, societatea beneficiară

asumându-şi astfel drepturile şi obligaţiile societăţii cedente.

(6) Referitor la operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. a), în situaţia în care societatea

cedentă înregistrează pierdere fiscală, determinată potrivit prezentului titlu, aceasta se

recuperează de către sediul permanent al societăţii beneficiare situat în România.

(7) Atunci când o societate beneficiară deţine o participaţie la capitalul societăţii cedente,

veniturile societăţii beneficiare provenite din anularea participaţiei sale nu se impozitează în

cazul în care participaţia societăţii beneficiare la capitalul societăţii cedente este mai mare de

10%. a

(8) în cazul schimbului de acţiuni se aplică următoarele:

a)atribuirea, în cazul fuziunii, divizării totale sau al unui schimb de acţiuni, a titlurilor de

participare reprezentând capitalul societăţii beneficiare ori achizitoare unui participant al

societăţii cedente sau achiziţionate, în schimbul unor titluri reprezentând capitalul acestei

societăţi, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit prezentului titlu şi titlului IV, după caz;

b)atribuirea, în cazul divizării parţiale, a titlurilor de participare ale societăţii cedente,

reprezentând capitalul societăţii beneficiare, nu reprezintă transferuri impozabile potrivit

prezentului titlu şi titlului IV, după caz;

c)dispoziţiile lit. a) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite

ovaloare fiscală mai mare decât valoarea pe care acestea o aveau înainte de fuziune, divizare

totală sau schimb de acţiuni;

d} dispoziţiile lit. b) se aplică numai dacă acţionarul nu atribuie titlurilor de participare primite

şi celor deţinute în compania cedentă o valoare fiscală mai mare decât valoarea titlurilor

deţinute Sa societatea cedentă înainte de divizarea parţială;

e)profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioară a titlurilor de participare se

impozitează potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului IV, după caz;

f)expresia valoare fiscală reprezintă valoarea ce este utilizată pentru calcularea veniturilor

sau pierderilor, în scopul determinării venitului impozabil ori aportului de capital al unui

participant al societăţii.

(9) Dispoziţiile alin. (3)—(8) se aplică şi transferului de active.

(10) In cazul în care activele şi pasivele societăţii cedente din România transferate într-o

operaţiune de fuziune, divizare totală, divizare parţială sau transfer de active includ şi activele

şi pasivele unui sediu permanent situat într-un alt stat membru, inclusiv în statul membru în

care este rezidentă societatea beneficiară, dreptul de impozitare a sediului permanent

respectiv revine statului membru în care este situată societatea beneficiară.

(11) Reguli aplicabile în cazul transferului sediului social al unei societăţi europene sau al

unei societăţi cooperative europene:

a)atunci când o societate europeană sau o societate cooperativă europeană transferă

sediul social din România într-un alt stat membru, acest transfer al sediului social nu reprezintă

transfer impozabil pentru plusvaloarea calculată ca diferenţă între preţul de piaţă al

elementelor din activ şi pasiv transferate şi valoarea lor fiscală, pentru acele active şi pasive

ale societăţii europene ori societăţii cooperative europene, care rămân efectiv integrate unui

sediu permanent al societăţii europene sau al societăţii cooperative europene în România şi

care contribuie la generarea profitului ori pierderii luate în calcul din punct de vedere fiscal;

b)transferul este neimpozabil numai dacă societăţile europene sau societăţile cooperative

europene calculează amortizarea şi orice câştiguri sau pierderi aferente activelor şi pasivelor

care rămân efectiv integrate unui sediu permanent ca şi cum transferul sediului social nu ar

fi avut loc;

c)provizioanele sau rezervele care anterior transferului sediului social au fost deduse la

calculul rezultatului fiscal de către societăţile europene ori societăţile cooperative europene

şi care nu provin de la sediile permanente din străinătate pot fi preluate, în aceleaşi condiţii

de deducere, de către sediul permanent din România al societăţii europene sau al societăţii

cooperative europene;

d)referitor la operaţiunile menţionate la alin. (1) lit. b), în situaţia în care o societate

europeană sau o societate cooperativă europeană înregistrează pierdere fiscală, determinată

potrivit prezentului titlu, aceasta se recuperează de către sediul permanent al societăţii

europene ori al societăţii cooperative europene situat în România;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201533

e)transferul sediului social al societăţilor europene sau al societăţilor cooperative europene

nu trebuie să determine impozitarea venitului, profitului sau plusvalorii acţionarilor.

(12) Prevederile prezentului articol nu se aplică atunci când fuziunea, divizarea sub orice

formă, transferul de active sau schimbul de acţiuni:

a)are drept consecinţă frauda şi evaziunea fiscală constatată în condiţiile legii;

b)are drept efect faptul că o societate, implicată sau nu în operaţiune, nu mai îndeplineşte

condiţiile necesare reprezentării angajaţilor în organele de conducere ale societăţii, în

conformitate cu acordurile în vigoare înainte de operaţiunea respectivă. Această prevedere se

aplică în măsura în care în societăţile la care face referire prezentul articol nu se aplică

dispoziţiile comunitare care conţin norme echivalente privind reprezentarea angajaţilor în

organele de conducere ale societăţii.

(13) Dispoziţiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 2009/133/CE a

Consiliului din 19 octombrie 2009 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor,

divizărilor, divizărilor parţiale, cesionării de active şi schimburilor de acţiuni între societăţile

din state membre diferite şi transferului sediului social al unei SE sau SCE între statele

membre, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 310 din 25 noiembrie

2009, cu amendamentele ulterioare.

Asocieri cu sau fără Art. 34. — (1) într-o asociere fără personalitate juridică între două sau mai multe persoane

personalitate juridicăjuridice române, veniturile şi cheltuielile înregistrate se atribuie fiecărui asociat, conform

prevederilor contractului de asociere.

(2) Veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii, transmise pe bază de

decont fiecărui asociat, potrivit reglementărilor contabile aplicabile, se iau în calcul pentru

determinarea profitului impozabil al fiecărui asociat- Documentele justificative aferente

operaţiunilor asocierii sunt cele care au stat la baza înregistrării în evidenţa contabilă de către

persoana desemnată de asociaţi, conform prevederilor contractului de asociere.

(3) Persoana juridică română, parteneră într-o asociere cu personalitate juridică,

înregistrată într-un stat străin, la stabilirea rezultatului fiscal, potrivit prevederilor prezentului

titlu, va lua în calcul şi veniturile/cheltuielile atribuite, respectiv repartizările de profit primite,

după caz, conform prevederilor contractuale.

Reguli generale aplicabile Art. 35. — Prevederile referitoare la persoana juridică română cuprinse în art. 24, art. 27

persoanelor juridice cu sediul în alin. (9), art. 32, 34, 38, precum şi art. 39 se aplică în aceleaşi condiţii şi situaţii persoanelor

România, înfiinţate potrivit juridice cu sediul în România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, şi persoanelor juridice

legislaţiei europene, şi străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România.

persoanelor juridice străine care

au locul de exercitare a

conducerii efective în România

CAPITOLUL III

Aspecte fiscale internaţionale

Rezultatul fiscal Art. 36. — (1) Persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui

al unui sediu permanentsediu permanent în România au obligaţia de a plăti impozitul pe profit pentru profitul impozabil

care este atribuibil sediului permanent.

(2) Rezultatul fiscal se determină în conformitate cu regulile stabilite în cap. I! al prezentului

titlu, în următoarele condiţii:

a)numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se iau în calcul pentru

determinarea rezultatului fiscal;

b)numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii acestor venituri se iau în calcul pentru

determinarea rezultatului fiscal.

(3} Rezultatul fiscal al sediului permanent se determină prin tratarea acestuia ca persoană

separată şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la stabilirea valorii de piaţă a unui

transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său permanent. Pentru cheltuielile

alocate sediului permanent de către sediul său principal, documentele justificative trebuie să

includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea rezonabilă a acestor costuri

către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.

(4) în situaţia în care, înainte de sfârşitul unui an fiscal, nu se determină dacă activităţile

unui nerezident în România vor fi pe o durată suficientă pentru a deveni un sediu permanent,

veniturile şi cheltuielile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în

situaţia în care durata legală de 6 luni sau termenul prevăzut în convenţia de evitare a dublei

impuneri, după caz, sunt depăşite. Din impozitul pe profit datorat de sediul permanent, de la

începutul activităţii, se scad, dacă au fost plătite în perioada anterioară înregistrării sediului

permanent, potrivit titlului VI, sumele reprezentând impozite cu reţinere la sursă.

(5) în situaţia în care persoana juridică străină îşi desfăşoară activitatea în România

printr-un singur sediu permanent, acesta este şi sediul permanent desemnat pentru

îndeplinirea obligaţiilor care revin potrivit prezentului titlu.

34MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Rezultatul fiscal al persoanei Art. 37. — (1) Persoana juridică străină care desfăşoară activitatea prin intermediul mai

juridice străine care îşi multor sedii permanente în România are obligaţia să stabilească unul dintre aceste sedii ca

desfăşoară activitatea prin sediu permanent desemnat pentru îndeplinirea obligaţiilor care îi revin potrivit prezentului titlu.

intermediul mai multor sedii La nivelul sediului permanent desemnat se cumulează veniturile, respectiv cheltuielile sediilor

permanente Tn Româniapermanente aparţinând aceleiaşi persoane juridice străine.

(2) Rezultatul fiscal al persoanei juridice străine care îşi desfăşoară activitatea prin

intermediul mai multor sedii permanente se determină la nivelul’ sediului'permanent desemnat

să îndeplinească obligaţiile care îi revin potrivit prezentului titlu, în conformitate cu regulile

stabilite în cap. II, în următoarele condiţii:

a)numai veniturile ce sunt atribuibile fiecărui sediu permanent se transmit spre a fi

cumulate de sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligaţiile fiscale;

b)numai cheltuielile efectuate în scopul obţinerii veniturilor fiecărui sediu permanent se

transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a îndeplini obligaţiile fiscale.

(3) Rezultatul fiscal la nivelul sediului permanent desemnat se determină pe baza veniturilor

şi cheltuielilor înregistrate de fiecare sediu permanent aparţinând aceleiaşi persoane juridice

străine, cu respectarea prevederilor alin. (2), şi prin utilizarea regulilor preţurilor de transfer la

stabilirea valorii de piaţă a unui transfer făcut între persoana juridică străină şi sediul său

permanent. Pentru cheltuielile alocate de către sediul său principal, celelalte documente

justificative trebuie să includă dovezi privind suportarea efectivă a costurilor şi alocarea

rezonabilă a acestor costuri către sediul permanent utilizând regulile preţurilor de transfer.

(4) Sediul permanent desemnat în România calculează, declară şi plăteşte obligaţiile ce

revin potrivit titlului II, pe baza veniturilor şi cheltuielilor înregistrate de toate sediile permanente

care aparţin aceleiaşi persoane juridice străine.

(5) în situaţia în care sediul fix care îndeplineşte obligaţiile fiscale potrivit titlului VII

constituie şi sediu permanent în sensul art. 8, sediul fix este şi sediul permanent desemnat

pentru îndeplinirea obligaţiilor care revin potrivit prezentului titlu.

Veniturile unei persoane Art. 38. — (1) Persoanele juridice străine au obligaţia de a plăti impozit pe profit pentru

juridice străine obţinute rezultatul fiscal aferent următoarelor activităţi/operaţiuni:

din transferul proprietăţilor a)transferul proprietăţilor imobiliare situate în România, inclusiv din închirierea sau

imobiliare situate în România cedarea folosinţei proprietăţii sau a oricăror drepturi legate de această proprietate imobiliară;

sau al oricăror drepturi legate b)vânzarea-cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română,

de aceste proprietăţi, dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 23 lit. i), în următoarele cazuri:

veniturile din exploatarea 1.nu se face dovada rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de

resurselor naturale situate evitare a dublei impuneri;

In România SE veniturile 2.între România şi statul de rezidenţă al persoanei juridice străine care înstrăinează titlurile

»

din vânzarea-cesionarea de participare nu este încheiată convenţie de evitare a dublei impuneri;

titlurilor de participare 3.dreptul de impozitare revine României, în condiţiile aplicării prevederilor convenţiilor de

evitare a dublei impuneri;

deţinute la o persoană

c)exploatarea resurselor naturale situate în România, inclusiv vânzarea-cesionarea

Juridici română

oricărui drept aferent acestor resurse naturale.

(2) Persoana juridică străină care obţine veniturile menţionate la alin. {1) are obligaţia de

a declara şi plăti impozit pe profit, potrivit art. 41 şi 42.

Evitarea dublei impuneriArt. 39. — (1) Impozitul plătit unui stat străin se scade din impozitul pe profit, dacă se aplică

prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi statul străin.

(2) Dacă o persoană juridică română obţine venituri dintr-un stat străin prin intermediul unui

sediu permanent sau venituri supuse unui impozit cu reţinere la sursă care, potrivit prevederilor

convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în

celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda

creditului, impozitul plătit către statul străin, fie direct, fie indirect, prin reţinerea şi virarea de o

altă persoană, se scade din impozitul pe profit determinat potrivit prevederilor prezentului titlu.

(3) Dacă o persoană juridică străină rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau

într-un stat din Spaţiul Economic European îşi desfăşoară activitatea în România printr-un sediu

permanent şi acel sediu permanent obţine venituri dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene

sau dintr-un alt stat din Spaţiul Economic European, iar acele venituri sunt impozitate atât în

România, cât şi în statul unde au fost obţinute veniturile, atunci impozitul plătit în statul de unde

au fost obţinute veniturile, fie direct, fie indirect, prin reţinerea şi virarea de o altă persoană, se

deduce din impozitul pe profit ce se determină potrivit prevederilor prezentului titlu.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul plătit de un sediu permanent din

România pentru veniturile obţinute dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat

din Spaţiul Economic European este dedus în România, dacă:

a)venitul a fost obţinut de sediul permanent din România al unei persoane juridice străine

rezidente într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spaţiul Economic European;

b)venitul a fost obţinut dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un alt stat

din Spaţiul Economic European; şi

c)se prezintă documentaţia corespunzătoare, conform prevederilor legale, din care să

rezulte faptul că impozitul a fost plătit în acel stat membru al Uniunii Europene sau în acel stat

din Spaţiul Economic European.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201535

(5) Prevederile alin. (3) şi (4) nu se aplică sediilor permanente din România ale persoanelor

juridice străine rezidente într-un stat din Spaţiul Economic European, altul decât un stat

membru al Uniunii Europene, cu care România' nu are încheiat un instrument juridic în baza

căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

(6) Creditul acordat pentru impozitele plătite unui stat străin într-un an fiscal nu poate

depăşi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevăzute la art. 17

la profitul impozabil obţinut în statul străin, determinat în conformitate cu regulile prevăzute în

prezentul titlu, sau la venitul obţinut din statul străin. Creditul se acordă din impozitul pe profit

calculat pentru anul în care impozitul a fost plătit statului străin, dacă se prezintă documentaţia

corespunzătoare, conform prevederilor legale, care atestă plata impozitului în străinătate.

(7) Când o persoană juridică română realizează profituri dintr-un stat străin prin intermediul

unui sediu permanent care, potrivit prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri

încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în celălalt stat, iar respectiva convenţie

prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda scutirii, profiturile vor fi scutite de

impozit pe profit în România.

Pierderi fiscale externeArt. 40. — Orice pierdere realizată printr-un sediu permanent situat într-un stat care nu este

stat membru al Uniunii Europene, al Asociaţiei Europene a Liberului Schimb sau situat înlr-un

stat cu care România nu are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri este deductibilă

doar din veniturile obţinute de sediul permanent respectiv. în acest caz, pierderile realizate

printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursă de

venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în următorii 5 ani fiscali consecutivi.

CAPITOLUL IV

Plata impozitului şi depunerea declaraţiilor fiscale

Declararea şi plata impozitului Art, 41. — (1) Calculul, declararea şi plata impozitului pe profit, cu excepţiile prevăzute de

pe profitprezentul articol, se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare

încheierii trimestrelor I—III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal

respectiv se efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit

prevăzut la art. 42. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu

lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost

deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.

(2) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), pot opta pentru calculul,

declararea şi plata impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate, efectuate trimestrial. Termenul

până la care se efectuează plata impozitului anual este termenul de depunere a declaraţiei

privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42.

(3) Opţiunea pentru sistemul anual de declarare şi plată a impozitului pe profit se efectuează

la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea prevederilor alin, (2). Opţiunea este

obligatorie pentru cel puţin 2 ani fiscali consecutivi. Ieşirea din sistemul anual de declarare şi

plată a impozitului se efectuează la începutul anului fiscal pentru care se solicită aplicarea

prevederilor alin. (1). Contribuabilii comunică organelor fiscale competente modificarea

sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor

Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv.

Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) comunică organelor fiscale

teritoriale modificarea sistemului anual/trimestrial de declarare şi plată a impozitului pe profit,

în termen de 30 de zile de la începutul anului fiscal modificat.

(4) Instituţiile de credit — persoane juridice române şi sucursalele din România ale instituţiilor

de credit — persoane juridice străine — au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe profit anual,

cu plăţi anticipate efectuate trimestrial. Termenul până la care se efectuează plata impozitului

anual este termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit, prevăzut la art. 42.

(5) Următorii contribuabili au obligaţia de a declara şi plăti impozitul pe profit, astfel:

a)persoanele juridice române prevăzute la art. 15 au obligaţia de a declara şi plăti impozitul

pe profit, anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se

calculează impozitul, cu excepţia celor care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), care

au obligaţia să depună declaraţia şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv

până la data de 25 a celei de-â doua luni inclusiv de Sa închiderea anului fiscal modificat;

b)contribuabilii care obţin venituri majoritare din cultura cerealelor, a plantelor tehnice şi a

cartofului, pomicultură şi viticultură au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe profit

anual, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor celui pentru care se calculează

impozitul, cu excepţia celor care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), care au

obligaţia să depună declaraţia şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal respectiv

până la data de 25 a celei de-a doua luni inclusiv de la închiderea anului fiscal modificat;

c)contribuabilii prevăzuţi la art. 13 alin. (1) lit. d) au obligaţia de a declara şi plăti impozit pe

profit trimestrial, conform alin. (1).

(6) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (4) şi (5), aplică sistemul de declarare şi

plată prevăzut la alin. (1) în anul pentru care se datorează impozit pe profit, dacă în anul

precedent se încadrează în una dintre următoarele situaţii:

a)au fost nou-înfii nţaţi, cu excepţia contribuabililor nou-înfiinţaţi ca efect al unor operaţiuni

de reorganizare efectuate potrivit legii;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)au înregistrat pierdere fiscală sau nu au datorat impozit pe profit anual, cu excepţia

prevăzută la alin. (11);

c)s-au aflat în inactivitate temporară sau au declarat pe propria răspundere că nu

desfăşoară activităţi la sediul social/sediile secundare, situaţii înscrise, potrivit prevederilor

legale, în registrul comerţului sau ta registrul ţinut de instanţele judecătoreşti competente, după

caz;

d)au fost plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii prevăzuţi la alin. (4) nou-înfiinţaţi,

înfiinţaţi ta cursul anului precedent sau care la sfârşitul anului fiscal precedent înregistrează

pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit anual, efectuează plăţi anticipate ta

contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra

profitului contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată, până la data de 25

inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru

trimestrele I—III. Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se

efectuează până la termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la

art. 42. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare,

pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui ta care a fost deschisă

procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.

(8) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi

anticipate efectuate trimestrial, determină plăţile anticipate trimestriale în sumă de o pătrime din

impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele preţurilor de consum, estimat

cu ocazia elaborării bugetului iniţial al anului pentru care se efectuează plăţile anticipate, până la

data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata, cu excepţia plăţii

anticipate aferente trimestrului IV care se declară şi se plăteşte până la data de 25 decembrie,

respectiv până la data de 25 a ultimei luni din anul fiscal modificat. Contribuabilii care intră sub

incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) actualizează plăţile anticipate trimestriale cu ultimul indice al

preţurilor de consum comunicat pentru anul în care începe anul fiscal modificat. Impozitul pe profit

pentru anul precedent, pe baza căruia se determină plăţile anticipate trimestriale, este impozitul pe

profit anual, conform declaraţiei privind impozitul pe profit. Nu intră sub incidenţa acestor prevederi

contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal

următor celui în care a fost deschisă procedura lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.

(9) în cazul contribuabililor care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele

internaţionale de raportare financiară, plăţile anticipate trimestriale se efectuează în sumă de

opătrime din impozitul pe profit aferent anului precedent determinat potrivit alin. (8), fără a lua

în calcul influenţa ce provine din aplicarea prevederilor art. 21.

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), contribuabilii care aplică sistemul de declarare

şi plată a impozitului pe profit prevăzut la alin. (2) şi care, în primul an al perioadei obligatorii

prevăzute la alin. (3), înregistrează pierdere fiscală, respectiv nu au datorat impozit pe profit

anual, pentru cel de-al doilea an al perioadei obligatorii efectuează plăţi anticipate în contul

impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului

contabil al perioadei pentru care se efectuează plata anticipată până la data de 25 inclusiv a

lunii următoare trimestrului pentru care se efectuează plata anticipată, pentru trimestrele I—III.

Definitivarea şi plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la

termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit prevăzut la art. 42.

(11) în cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit

prevăzut la alin. (2) şi care, în anul precedent, au beneficiat de scutiri de la plata impozitului pe

profit, conform legii, iar în anul pentru care se calculează şi se efectuează plăţile anticipate nu mai

beneficiază de facilităţile fiscale respective, impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza

căruia se determină plăţile anticipate, este impozitul pe profit determinat conform declaraţiei

privind impozitul pe profit pentru anul precedent, luându-se în calcul şi impozitul pe profit scutit.

(12) în cazul următoarelor operaţiuni de reorganizare efectuate potrivit legii, contribuabilii

care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi anticipate

efectuate trimestrial, stabilesc impozitul pe profit pentru anul precedent, ca bază de

determinare a plăţilor anticipate, potrivit următoarelor reguli:

a)contribuabilii care absorb prin fuziune una sau mai multe persoane juridice române,

începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, însumează

impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe profit datorat

pentru acelaşi an de celelalte societăţi cedente;

b)contribuabilii înfiinţaţi prin fijziunea a două sau mai multe persoane juridice române

însumează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societăţile cedente. în situaţia

ta care toate societăţile cedente înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii

nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (10);

c)contribuabilii înfiinţaţi prin divizarea sub orice formă a unei persoane juridice române

împart impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă proporţional cu

valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit legii. în situaţia

în care societatea cedentă înregistrează pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilii

nou-înfiinţaţi determină plăţile anticipate potrivit prevederilor alin. (7) şi (10);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201537

d)contribuabilii care primesc active şi pasive prin operaţiuni de divizare sub orice formă a

unei persoane juridice române, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc

efecte, potrivit legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent

cu impozitul pe profit datorat pentru anul precedent de societatea cedentă, recalculat

proporţional cu valoarea activelor şi pasivelor transferate, conform proiectului întocmit potrivit

legii;

e)contribuabilii care transferă, potrivit legii, o parte din patrimoniu uneia sau mai multor

societăţi beneficiare, începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte,

potrivit legii, recalculează impozitul pe profit datorat pentru anul precedent proporţional cu

valoarea activelor şi pasivelor menţinute de către persoana juridică care transferă activele.

(13) în cazul contribuabililor care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe

profit anual, cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, şi care, în cursul anului, devin sedii

permanente ale persoanelor juridice străine ca urmare a operaţiunilor prevăzute la art. 33,

începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, aplică

următoarele reguli pentru determinarea plăţilor anticipate datorate:

a)în cazul fuziunii prin absorbţie, sediul permanent determină plăţile anticipate în baza

impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de către societatea cedentă;

b)în cazul divizării totale, divizării parţiale şi transferului de active, sediile permanente

determină plăţile anticipate în baza impozitului pe profit datorat pentru anul precedent de

societatea cedentă, recalculat pentru fiecare sediu permanent, proporţional cu valoarea

activelor şi pasivelor transferate, potrivit legii. Societăţile cedente care nu încetează să existe

în urma efectuării unei astfel de operaţiuni, începând cu trimestrul în care operaţiunile

respective produc efecte, potrivit legii, ajustează plăţile anticipate datorate potrivit regulilor

prevăzute la alin. (12) lit. e).

(14) Contribuabilii care aplică sistemul de declarare şi plată a impozitului pe profit anual,

cu plăţi anticipate efectuate trimestrial, implicaţi în operaţiuni transfrontaliere, altele decât cele

prevăzute la alin. (13), aplică următoarele reguli în vederea determinării impozitului pe profit

pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţile anticipate:

a)în cazul contribuabililor care absorb una sau mai multe persoane juridice străine,

începând cu trimestrul în care operaţiunile respective produc efecte, potrivit legii, impozitul pe

profit pentru anul precedent, în baza căruia se determină plăţiie anticipate, este impozitul pe

profit datorat de societatea absorbantă în anul fiscal precedent celui în care se realizează

operaţiunea;

b)contribuabilii care absorb cel puţin o persoană juridică română şi cel puţin o persoană

juridică străină, începând cu trimestrul în care operaţiunea respectivă produce efecte, potrivit

legii, însumează impozitul pe profit datorat de aceştia pentru anul precedent cu impozitul pe

profit datorat pentru acelaşi an de celelalte societăţi române cedente;

c)contribuabilii înfiinţaţi prin fuziunea uneia sau mai multor persoane juridice române cu

una sau mai multe persoane juridice străine însumează impozitul pe profit datorat de

societăţile române cedente. în situaţia în care toate societăţile cedente române înregistrează

pierdere fiscală în anul precedent, contribuabilul nou-înfiinţat determină plăţile anticipate

potrivit prevederilor alin. (7) şi (10).

(15) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5), pentru primul an

fiscal modificat, aplică şi următoarele reguli de declarare şi plată a impozitului pe profit:

a)contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit trimestrial şi pentru care anul

fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima

lună, respectiv primele două luni ale trimestrului calendaristic respectiv, vor constitui un

trimestru, pentru care contribuabilul are obligaţia declarării şi plăţii impozitului pe profit, până

la data de 25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrului calendaristic respectiv.

Aceste prevederi se aplică şi în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv

în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic;

b)contribuabilii care declară şi plătesc impozitul pe profit anual, cu plăţi anticipate efectuate

trimestrial, pentru anul fiscal modificat continuă efectuarea plăţilor anticipate la nivelul celor

stabilite înainte de modificare; în cazul în care anul fiscal modificat începe în a doua, respectiv

în a treia lună a trimestrului calendaristic, prima lună, respectiv primele două luni ale trimestrului

calendaristic respectiv, vor constitui un trimestru pentru care contribuabilul are obligaţia declarării

şi efectuării plăţilor anticipate, în sumă de 1/12 din impozitul pe profit datorat pentru anul

precedent, pentnj fiecare lună a trimestrului, până la data de 25 inclusiv a primei luni următoare

încheierii trimestrului calendaristic respectiv. Aceste prevederi se aplică şi în cazul în care anul

fiscal modificat începe în a doua, respectiv în a treia lună a trimestrului IV al anului calendaristic.

Nu intră sub incidenţa acestor prevederi contribuabilii care se dizolvă cu lichidare, pentru

perioada cuprinsă între prima zi a anului fiscal următor celui în care a fost deschisă procedura

lichidării şi data închiderii procedurii de lichidare.

(16) Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, au obligaţia să depună

declaraţia anuală de impozit pe profit pentru perioada prevăzută la art. 16 alin. (6) şi să

plătească impozitul pe profit aferent până la data depunerii situaţiilor financiare la organul

fiscal competent.

38MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(17) Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia

să depună declaraţia anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul până la închiderea

perioadei impozabile.

(18) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

(19) Prin excepţie de la prevederile alin. (18), impozitul pe profit, dobânzile/majorările de

întârziere şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a

consiliilor judeţene, precum şi cele datorate de societăţile în care consiliile locale şi/sau

judeţene sunt acţionari majoritari, care realizează proiecte cu asistenţă financiară din partea

Uniunii Europene sau a altor organisme internaţionale, în baza unor acorduri/contracte de

împrumut ratificate, respectiv aprobate prin acte normative, sunt venituri ale bugetelor locale

respective până la sfârşitul anului fiscal în care se încheie proiectul care face obiectul

acordului/contractului de împrumut.

(20) Pentru aplicarea sistemului de declarare şi plată a impozitului pe profit anual, cu plăţi

anticipate efectuate trimestrial, indicele preţurilor de consum necesar pentru actualizarea

plăţilor anticipate se comunică, prin ordin al ministrului finanţelor publice, până la data de

15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectuează plăţile anticipate.

Depunerea declaraţiei Art. 42. — (1) Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit

de impozit pe profitpână la data de 25 martie inclusiv a anului următor, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la

art. 41 alin. (5) lit. a) şi b), alin. (16) şi (17), care depun declaraţia anuală de impozit pe profit

până la termenele prevăzute în cadrul acestor alineate.

(2) Contribuabilii care intră sub incidenţa prevederilor art. 16 alin. (5) au obligaţia să depună

odeclaraţie anuală de impozit pe profit şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal

respectiv, până ia data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului fiscal

modificat, cu excepţia contribuabililor prevăzuţi la art. 41 alin. (5) lit. a} şi b)t alin. (16) şi (17),

care depun declaraţia anuală de impozit pe profit până la termenele prevăzute în cadrul

acestor alineate.

CAPITOLUL V

Impozitul pe dividende

Declararea, reţinerea şi plata Art. 43. — (1)0 persoană juridică română care plăteşte dividende către o persoană juridică

impozitului pe dividenderomână are obligaţia să reţină, să declare şi să plătească impozitul pe dividende reţinut către

bugetul de stat, astfel cum se prevede în prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileşte prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra

dividendului brut plătit unei persoane juridice române. Impozitul pe dividende se declară şi se

plăteşte la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se

plăteşte dividendul.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care dividendele distribuite nu

au fost plătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul

pe dividende aferent se plăteşte, după caz, până la data de 25 ianuarie a anului următor,

respectiv până la data de 25 a primei luni a anului fiscal modificat, următor anului în care s-au

aprobat situaţiile financiare anuale. Aceste prevederi nu se aplică pentru dividendele distribuite

şi neplătite până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile financiare anuale, dacă în

ultima zi a anului calendaristic sau în ultima zi a anului fiscal modificat, după caz, persoana

juridică română care primeşte dividendele îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană

juridică română unei alte persoane juridice române, dacă persoana juridică română care

primeşte dividendele deţine, la data plăţii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare

ale celeilalte persoane juridice, pe o perioadă de un an împlinit până la data plăţii acestora

inclusiv.

(5) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul dividendelor plătite de o persoană

juridică română:

a)fondurilor de pensii administrate privat, fondurilor de pensii facultative;

b)organelor administraţiei publice care exercită, prin lege, drepturile şi obligaţiile ce decurg

din calitatea de acţionar al statului/unităţii administrativ-teritoriale la acea persoană juridică

română.

(6) începând cu 1 ianuarie 2017, cota de impozit pe dividende este de 5%.

CAPITOLUL VI

Dispoziţii tranzitorii

Pierderi fiscaleArt. 44. — Orice pierdere fiscală netă care apare în perioada în care contribuabilul a fost

din perioadele de scutirescutit de impozitul pe profit poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 31.

Pierderea fiscală netă este diferenţa dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire şi

profitul impozabil total în aceeaşi perioadă.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201539

Reguli specificeArt. 45. — (1) Contribuabilii care au optat până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, conform

prevederilor legale, pentru impunerea veniturilor aferente contractelor de vânzare cu plata în

rate, pe măsură ce ratele devin scadente, beneficiază în continuare de această facilitate pe

durata derulării contractelor respective; cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la

aceleaşi termene scadente, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a

contractului.

(2) Contribuabilii care au investit în mijloace fixe amortizabile sau în brevete de invenţie

amortizabile şi care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentând 20% din valoarea de

intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii în funcţiune a mijlocului fix sau

a brevetului de invenţie, până la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligaţia să păstreze în

patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel puţin o perioadă egală cu jumătate din durata

lor normală de utilizare. în cazul în care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat,

impozitul pe profit se recalculează şi se stabilesc dobânzi şi penalităţi de întârziere de la data

aplicării facilităţii respective, potrivit legii.

(3) Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013, de sediile permanente care

aparţin aceleiaşi persoane juridice străine, care au aplicat prevederile art. 37, rămasă

nerecuperată la data de 30 iunie 2013, se recuperează pe perioada rămasă din perioada

iniţială de 7 ani, în ordinea înregistrării acesteia.

’ (4) în aplicarea prevederilor art. 22, pentru activele care se realizează pe parcursul mai

multor ani consecutivi şi care sunt puse în funcţiune în anul 2016, se ia în considerare

valoarea acestora înregistrată începând cu 1 iulie 2014. Scutirea de impozit a profitului

reinvestit se aplică şi în cazul activelor produse/achiziţionate în perioada 1 iulie 2014—

31 decembrie 2015 inclusiv şi puse în funcţiune în anul 2016.

Reguli pentru contribuabilii- Art. 46. — Sumele înregistrate în rezultatul reportat din provizioane specifice, ca urmare

instituţii de credit care aplică a implementării reglementărilor contabile conforme cu Standardele internaţionale de raportare

reglementările contabile financiară ca bază a contabilităţii, în soldul creditor al contului Rezultatul reportat din

conforme cu Standardele provizioane specifice, reprezentând diferenţele dintre valoarea provizioanelor specifice

internaţionale de raportare determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului Băncii Naţionale a

financiarăRomâniei nr. 3/2009 privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, precum şi constituirea,

regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, cu modificările şi

completările ulterioare, şi ajustările pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012

potrivit Standardelor internaţionale de raportare financiară, aferente elementelor pentru care

au fost constituite respectivele provizioane specifice, sunt tratate ca rezerve, acestea urmând

să fie impozitate potrivit art. 26 alin. (5), iar sumele înregistrate în soldul debitor al contului

Rezultatul reportat din provizioane specifice, reprezentând diferenţele dintre valoarea

provizioanelor specifice determinate la data de 31 decembrie 2011 potrivit Regulamentului

Băncii Naţionale a României nr. 3/2009, cu modificările şi completările ulterioare, şi ajustările

pentru depreciere, evidenţiate la data de 1 ianuarie 2012 potrivit Standardelor internaţionale

de raportare financiară, aferente elementelor pentru care au fost constituite respectivele

provizioane specifice, reprezintă elemente similare cheltuielilor, în mod eşalonat, în tranşe

egale, pe o perioadă de 3 ani.

ANEXA Nr. 1

LISTA SOCIETĂŢILOR

ia care se face referire la art. 24 alin. (1) lit. b) pct. 1, alin. (5) lit. b) pct. 1, respectiv art. 229 alin. (1) lit. c)

Pentru aplicarea prevederilor art. 24 şi art. 229, formele de organizare pentru persoanele juridice străine, societăţi-mamă

sau filiale, sunt:

a)societăţi constituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2.157/2001 al Consiliului din 8 octombrie 2001 privind statutul

societăţii europene (SE) şi al Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001 de completare a statutului societăţii europene

în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor, precum şi societăţi cooperative înfiinţate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.435/2003

al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE) şi al Directivei 2003/72/CE a Consiliului din

22 iulie 2003 de completare a statutului societăţii cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor;

b)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei belgiene, denumite „soeiete anonyme7„naamloze vennootschap”, „societe en

commandite par actions7ncommanditaire vennootschap op aandelen”, „sociâtâ priv6e â responsabilii limit6e'7„besloten

vennootschap met beperkte aansprakelijkheid”, „sociâtâ cooperative â responsabilii limitâe7„codperatieve vennootschap met

beperkte aansprakelijkheid”, „societe cooperative â responsabilite illimitee7„co6peratieve vennootschap met onbeperkte

aansprakelijkheid”, „soci6t6 en nom collectif/„vennootschap onder firma”, „sociâtâ en commandite simple7„gewone commanditaire

vennootschap”, întreprinderile publice care au adoptat una dintre formele juridice menţionate anterior, precum şi alte societăţi

comerciale constituite în conformitate cu legislaţia belgiană şi care sunt supuse impozitului pe profit în Belgia;

c)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei bulgare, denumite „cbSupaTenHO apywecTBO”, „KOMaHAMTHO flpywecrBO”,

„ApywecTBo c orpamineHa orroBopHocr”, „aKmioHepHo flpywecrBo”, „icoMaHfliiTHo flpyacecTBo c ai<unn”, „HenepcoHwjjMLiwpaHo

flpywecTBO”, „Koonepaukii/T, „K00nepaTMBHM cbK)3n”, ^qtp>KaBHn npeAnpusTua”, constituite în conformitate cu legislaţia bulgară şi

care desfăsoară activităti comerciale;

w r *

40MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

d)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei cehe, denumite „akciovâ spoleCnost”, „spoleCnost s ruCenfm omezenym”;

e)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei daneze, denumite „aktieselskab” şi „anpartsselskab”. Alte societăţi comerciale

care sunt supuse impozitului pe profit în temeiul Legii privind impozitarea societăţilor comerciale, în măsura în care venitul lor

impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu normele generale în materie fiscală aplicabile societăţilor comerciale

„aktieselskaber*;

f)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei germane, denumite „Aktiengesellschaft11, „Kommanditgesellschaft auf Aktien”,

.Gesellschaft mit beschrankter Haftung”, „Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit”, „Erwerbs- und WirtschaftsgenossenschafT,

„Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts” şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia

germană şi care sunt supuse impozitului pe profit în Germania;

g)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei estoniene, denumite „tăisuhing”, „usaldusiihing”, „osauhing”, „aktsiaselts”,

„tulundusuhistu”;

h)societăţi constituite sau existente sub incidenţa legislaţiei irlandeze, instituţii înregistrate sub sistemul „Industrial and

Provident Societies Acf sau „building societies” înregistrate sub sistemul „Building Societies Acf şi „trustee savings banks” în

înţelesul „Trustee Savings Banks Act" din anul 1989;

i)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei greceşti, denumite Bavu>vupn eraipeia”, „eraipeîa nepiopiop^vnc euSuvris (E.n.E.)”,

precum şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia greacă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Grecia;

j)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei spaniole, denumite „sociedad anonima”, „sociedad comanditaria por acciones”,

„sociedad de responsabilidad limitada”, precum şi entităţi de drept public ce funcţionează în regim de drept privat. Alte entităţi

înfiinţate Tn conformitate cu legislaţia spaniolă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Spania („Impuesto sobre Sociedades");

k)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei franceze, denumite „societe anonyme”, „societe en commandite par actions",

„sociâtâ â responsabilite limitee”, „societes par actions simplifiees”, „societes dassurances mutuelîes”, „caisses d’epargne et de

prevoyance", „societes civiles”, care sunt supuse de drept impozitului pe profit, „cooperatives", „unions de cooperatives", instituţii

şi întreprinderi publice cu caracter industrial şi comercial, precum şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia franceză

şi care sunt supuse impozitului pe profit în Franţa;

I)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei croate, denumite „dionicko drustvo”, „drustvo s ogranicenom odgovornoscu" şi

alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia croată şi care sunt supuse impozitului pe profit în Croaţia;

m)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei italiene, denumite „societa per azioni", „societa in accomandita per azioni",

„societă a responsabilitâ limitata", „societa cooperative”, „societa di mutua assicurazione", precum şi entităţi private şi publice care

desfăşoară, în mod exclusiv sau în principal, activităţi comerciale;

n)sub incidenţa legislaţiei cipriote: „ETaipei'ec;” astfel cum sunt definite în legislaţia privind impozitul pe venit;

o)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei letone, denumite „akciju sabiedrîba", „sabiedrîba ar ierobezotu atbildTbu";

p)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei lituaniene;

q)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei luxemburgheze, denumite „societe anonyme”, „societe en commandite par

actions”, „societe â responsabilite limitee", „societe cooperative", „societe cooperative organisee comme une societe anonyme”,

„association d'assurances mutuelîes”, „association d’epargne-pension", „entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniere

de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements publics et des autres personnes morales de droit

public”, precum şi alte societăţi comerciale constituite în conformitate cu legislaţia luxemburgheză şi supuse impozitului pe profit

în Luxemburg;

r)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei ungare, denumite „kozkereseti târsasâg”, „beteti târsasâg", „kozos vâllalat”,

„korlătolt felelossegu tarsasag”, „reszvenytârsasâg”, „egyesules”, „szbvetkezet”;

s} societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei malteze, denumite „Kumpaniji ta' Responsabilita' Limitata", „Socjetajiet en

commandite li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonijiet1;

ş) societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei olandeze, denumite „naamloze vennootschap", „besîoten vennootschap met

beperkte aansprakelijkheid", „open commanditaire vennootschap", „cooperaţie", „onderlinge waarborgmaatschappij", „fonds voor

gemene rekening”, „vereniging op cooperatieve grondslag”, „vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt”, precum şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia olandeză şi care sunt supuse impozitului

pe profit în Ţările de Jos;

t)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei austriece, denumite „Aktiengesellschaft", „Gesellschaft mit beschrankter Haftung”,

„Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit”, „Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften”, „Betriebe gewerblicher Art von

Korperschaften des offentlichen Rechts”, „Sparkassen”, precum şi alte societăţi comerciale constituite în conformitate cu legislaţia

austriacă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Austria;

ţ) societăţile înfiinţate în baza legii poloneze, cunoscute ca „spolka akcyjna", „spolka z ograniczona odpowiedzialnoscia”,

„spdtfka komandytowo-akcyjna”;

u)societăţi comerciale sau societăţi civile care îmbracă o formă comercială şi cooperative şi întreprinderi publice înfiinţate

în conformitate cu legislaţia portugheză;

v)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei slovene, denumite „delniska druzba”, „komanditna druzba”, „druzba z omejeno

odgovornostjo”;

w)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei slovace, denumite „akciovâ spolofcnosf, „spolofinosf s ruCenfm obmedzenym”,

„komanditna spolocnost”;

x)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei finlandeze, denumite „osakeyhti67„aktiebolag”, „osuuskunta7„andelslag”,

„săăstopankki”/„sparbank” şi „vakuutusyhtio7„forsăkringsbolag”;

y)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei suedeze, denumite „aktiebolag”, „forsăkringsaktiebolag”, „ekonomiska fdreningar",

„sparbanker”, „omsesidiga fdrsăkringsbolag”, „forsăkringsforeningar";

z)societăţi constituite în conformitate cu legislaţia din Regatul Unit.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201541

ANEXA Nr. 2

LISTA IMPOZITELOR

la care se face referire la art. 24 alin. (1) lit. b) pct. 3, alin. (5) lit. b) pct. 3, respectiv art. 229 alin. (1) lit. c)

Pentru îndeplinirea condiţiei de la art. 24 alin. (1) lit. b) pct. 3, alin. (5) lit. b) pct. 3, respectiv art. 229 alin. (1) lit. c),

persoanele juridice străine din state membre, societăţi-mamă şi filiale, trebuie să plătească, în conformitate cu legislaţia fiscală a

unui stat membru, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite:

— impdt des soci6t6s/vennootscha’psbelasting în Belgia;

— K0pn0pamB6H flai-rbK în Bulgaria;

— dafi z pFfjmu prâvnickych osob în Republica Cehă;

— selskabsskat în Danemarca;

— Korperschaftssteuerîn Germania;

— tulumaks în Estonia;

— Corporation tax în Irlanda;

— <p6poţ EiaoB^jJorrog vojjikwv npoowmov kep5octkottikou xapaicri'jpa în Grecia;

— impuesto sobre sociedades în Spania;

— impot sur Ies societes în Franţa;

— porez na dobit în Croaţia;

— imposta sul reddito delle societâ în Italia;

— cpopoţ EiaoSnjjaToq în Cipru;

— uznemumu ienăkuma nodoklis în Letonia;

— pelno mokestis în Lituania;

— impot sur le revenu des collectivites în Luxemburg;

— târsasâgi ado, osztalekado în Ungaria;

— taxxa fuq i-income în Malta;

— vennootschapsbelasting în Ţările de Jos;

— Kdrperschaftssteuer în Austria;

— podatek dochodowy od osob prawnych în Polonia;

— imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas în Portugalia;

— davek od dobicka pravnih oseb în Slovenia;

— daiî z prijmov prâvnickych osob în Slovacia;

— yhteisdjen tulovero/inkomstskatten for samfund în Finlanda;

— statlig inkomstskatt în Suedia;

— Corporation tax în Regatul Unit.

ANEXA Nr. 3

LISTA SOCIETĂŢILOR

la care se face referire la art. 33 alin. (2) pct. 12 lit. a)

a)societăţi constituite în temeiul Regulamentului (CE) nr. 2,157/2001 al Consiliului din8 octombrie 2001p rivind statutul

societăţii europene (SE) şi al Directivei 2001/86/CE a Consiliului din 8 octombrie 2001 dec ompletare as tatutului societăţiie uropene

în ceea ce priveşte implicarea lucrătorilor, precum şi societăţi cooperative înfiinţate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1.435/2003

al Consiliului din 22 iulie 2003 privind statutul societăţii cooperative europene (SCE) şi a! Directivei 2003/72/CE a Consiliului din

22 iulie 2003 de completare a statutului societăţii cooperative europene în legătură cu participarea lucrătorilor;

b)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei belgiene, denumite „societe anonyme’7„naamloze vennootschap", „socsâtâ en

commandite par actions7„commanditaire vennootschap op aandelen”, „societe privee â responsabilite limitee’7„besloten

vennootschap met beperkte aansprakelijkheid", „societe cooperative â responsabilite limitee7„cooperatieve vennootschap met

beperkte aansprakelijkheid", „societe cooperative â responsabilite iliimitee7„codperatieve vennootschap met onbeperkte

aansprakelijkheid", „societe en nom collectif7„vennootschap onder firma”, „societe en commandite simple7„gewone commanditaire

vennootschap", întreprinderile publice care au adoptat una dintre formele juridice menţionate anterior, precum şi alte societăţi

comerciale constituite în conformitate cu legislaţia belgiană şi care sunt supuse impozituiui pe profit în Belgia;

c} societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei bulgare, denumite „c-b6npaienHo apywecTBo”, „KoiviaHAMTHo ApyweCTBO",

„ApyîKecTBo c orpaHuneHa ottobophoct", „aKLinoHepHo ApywecTBo”, „KOMaHAWTHO flpywecTBo c a «unu", „HenepcoHHcjiwuflpaHO

ApywecTBo”, „Koonepaunu", „KOonepaTMBHw cbtosM”, „flbp>Ka8HM npeflnpi/mTWîî", constituite în conformitate cu legislaţia bulgară şi

care desfăşoară activităţi comerciale;

d)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei cehe, denumite „akciovâ spoîecnosf, „spolecnost s rucenim omezenym”;

e)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei daneze, denumite „aktieselskab" şi „anpartsselskab". Alte societăţi comerciale

care sunt supuse impozitului pe profit în temeiul Legii privind impozitarea societăţilor comerciale, în măsura în care venitul lor

impozabil este calculat şi impozitat în conformitate cu normele generale în materie fiscală aplicabile societăţilor comerciale

„aktieselskaber”;

f)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei germane, denumite „Aktiengesellschaft”, „Kommanditgesellschaft auf Aktien”,

„Gesellschaft mit beschrânkter Haftung", „Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit”, „Erwerbs- und WirtschaftsgenossenschafT,

„Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des offentlichen Rechts” şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia

germană şi care sunt supuse impozitului pe profit în Germania;

g)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei estoniene, denumite „tăisuhing”, „usaldusuhing”, „osauhing”, „aktsiaselts”,

„tulundusuhistu”;

h)societăţi constituite sau existente sub incidenţa legislaţiei irlandeze, instituţii înregistrate sub sistemul „Industrial and

Provident Societies Act” sau „building societies” înregistrate sub sistemul „Building Societies Act” şi „trustee savings banks” în

înţelesul „Trustee Savings Banks Act" din anul 1989;

42MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

i) societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei greceşti, denumite „av<*>vu|jn eraipsfa”, „eraipeîa nspiopio|j6vrrc £u0uvr|Ş (E.n.E.)u,

precum si alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia greacă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Grecia;

j)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei spaniole, denumite „sociedad andnima", „sociedad comanditaria por acciones”,

„sociedad de responsabilidad limitada”, precum şi entităţi de drept public ce funcţionează în regim de drept privat. Alte entităţi

înfiinţate în conformitate cu legislaţia spaniolă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Spania („Impuesto sobre Sociedades”)’;

k)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei firanceze, denumite „societe anonyme”, „societe en commandite par actions”,

„sociâtâ â responsabilitâ limitâe”, „sociâtâs par actions simplifiâes", „sociâtâs d’assurances mutueiles”, „caisses d’âpargne et de

prevoyance”, „societes civiles”, care sunt supuse de drept impozitului pe profit, „cooperatives", „unions de cooperatives", instituţii

şi întreprinderi publice cu caracter industrial şi comercial, precum şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia franceză

şi care sunt supuse impozitului pe profit în Franţa;

I)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei croate, denumite „dioniCko druătvo”, „druătvo s ograniSenom odgovornoS6u” şi

alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia croată şi care sunt supuse impozitului pe profit în Croaţia;

m)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei italiene, denumite „societâ per azioni”, „societâ in accomandita per azioni”,

„societâ a responsabilitâ limitata”, „societâ cooperative”, „societâ di mutua assicurazione”, precum şi entităţi private şi publice care

desfăşoară, în mod exclusiv sau în principal, activităţi comerciale;

n)sub incidenţa legislaţiei cipriote: „ETaipcieţj” astfel cum sunt definite în legislaţia privind impozitul pe venit;

o)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei letone, denumite „akciju sabiedrîba”, Isabiedrîba ar ierobezotu atbildîbu”;

p)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei lituaniene;

q)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei luxemburgheze, denumite „sociâtâ anonyme”, „sociâtă en commandite par

actions”, „societe â responsabilite limitee”, „societe cooperative”, „societe cooperative organisee comme une societe anonyme”,

„association d’assurances mutueiles”, „association d’6pargne-pension”, „entreprise de nature commerciale, industrielle ou miniâre

de l'Etat, des communes, des syndicats de communes, des etablissements pubiics et des autres personnes morales de droit

public", precum şi alte societăţi comerciale constituite în conformitate cu legislaţia luxemburgheză şi supuse impozitului pe profit

în Luxemburg;

r)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei ungare, denumite „kozkereseti târsasâg”, „beteti târsasâg”, „kozos vâllalat”,

„korlâtolt felelossegu târsasâg ”. „reszvânytârsasâg”, „egyesules”, „szdvetkezet”;

s} societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei malteze, denumite „Kumpaniji ta1 Responsabilita' Limitata", „Socjetajiet en

commandite li l-kapital taghhom maqsum f azzjonijiet";

ş) societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei olandeze, denumite „naamloze vennootschap", „besloten vennootschap met

beperkte aansprakelijkheid", „open commanditaire vennootschap", „cooperaţie”, „onderlinge waarborgmaatschappij", „fonds voor

gemene rekening”, „vereniging op cooperatieve grondslag", „vereniging weike op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt”, precum şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia olandeză şi care sunt supuse impozitului

pe profit în Ţările de Jos;

t)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei austriece, denumite „Aktiengeseilschaft", „Gesellschaft mit beschrănkter Haftung”,

„Versicherungsvereine auf Gegenseitigkeit", „Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften", „Betriebe gewerblicher Art von

Korperschaften des offentlichen Rechts”, „Sparkassen", precum şi alte societăţi comerciale constituite în conformitate cu legislaţia

austriacă şi care sunt supuse impozitului pe profit în Austria;

ţ) societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei poloneze, denumite „spolka akcyjna”, „spo+ka z ograniczonş odpowiedzialnosciş”;

u)societăţi comerciale sau societăţi civile care îmbracă o formă comercială şi cooperative şi întreprinderi publice înfiinţate

în conformitate cu legislaţia portugheză;

v)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei române, cunoscute drept: „societăţi pe acţiuni”, „societăţi în comandită pe acţiuni”

şi „societăţi cu răspundere limitată”;

w)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei slovene, denumite „defniska druzba", „komanditna druzba”, „druzba z omejeno

odgovornostjo";

x)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei slovace, denumite „akciovâ spolocnost’", „spolocnost" s rucenim obmedzenym”,

„komanditna spolocnost'”;

y)societăţi affate sub incidenţa legislaţiei finlandeze, denumite r;osakeyhti67„aktiebolag”, „osuuskunta"/„andelslag”,

„sââstopankki7,,sparbank" şi „vakuutusyhtio’VJorsăkringsbolag";

z)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei suedeze, denumite „aktiebolag", „fbrsăkringsaktiebolag", „ekonomiska foreningar”,

„sparbanker", „omsesidiga forsăkringsbolag”, „forsăkringsforeningar";

aa) societăţi constituite în conformitate cu legislaţia din Regatul Unit.

ANEXA Nr. 4

LISTA IMPOZITELOR

la care se face referire la art. 33 alin. (2) pct. 12 lit. c)

Pentru îndeplinirea condiţiei de la art. 33 alin. (2) pct. 12 lit. c), societatea dintr-un stat membru trebuie să plătească, în

conformitate cu legislaţia fiscală a statului respectiv, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări, unul din următoarele impozite:

— impot des societes/vennootschapsbelasting în Belgia;

— KopnoparuBeH flaHtK în Bulgaria;

— dafi z pFfjmu prâvnickych osob în Republica Cehă;

— selskabsskat în Danemarca;

— Korperschaftssteuer în Germania;

— tuiumaks în Estonia;

— Corporation tax în Irlanda;

— ţpopoţ Eiaofirjpcrros vopiKUiv npoaumuv kepOoctkottikou xapaKrrjpa în Grecia;

— impuesto sobre sociedades în Spania;

— impot sur Ies societes în Franţa;

— porez na dobit în Croaţia;

— imposta sul reddito delle societâ în Italia;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201543

— tpâpoţ EiooBr'jiJaTog în Cipru;

— uzgâmumu ienâkuma nodoklis în Letonia;

— pelno mokestis în Lituania;

— impdt sur le revenu des collectivitâs în Luxemburg;

— târsasâgi adâ în Ungaria;

— taxxa fuq l-income în Malta;

— vennootschapsbelasting în Ţările de Jos;

— Korperschaftssteuer în Austria;

— podatek dochodowy od os6b prawnych în Polonia;

— imposto sobre o rendimento das pessoas colectivas în Portugalia;

— impozit pe profit în România;

— davek od dobifika pravnih oseb în Slovenia;

— dafi z prîjmov prâvnickych osdb în Slovacia;

— yhteisojen tulovero/inkomstskatten for samfund în Finlanda;

— statlig inkomstskatt în Suedia;

— Corporation tax în Regatul Unit.

TITLULUI

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

Definiţia microîntreprinderii Art. 47. — în sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română

care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal

precedent:

a)a realizat venituri, altele decât cele obţinute din desfăşurarea activităţilor, prevăzute la

art. 48 alin. (6);

b)a realizat venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste

80% din veniturile totale;

c)a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 65.000 euro. Cursul de schimb

pentru determinarea echivalentului în euro este cel valabil la închiderea exerciţiului financiar

în care s-au înregistrat veniturile;

d)capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi unităţile

administrativ-teritoriale;

e)nu se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la

instanţele judecătoreşti, potrivit legii.

Reguli de aplicare Art. 48. — (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu,

a sistemului de impunere (2) Persoanele juridice române aplică impozitul reglementat de prezentul titlu începând cu

pe veniturile microîntreprinderii anul fiscal următor celui în care îndeplinesc condiţiile de microîntreprindere prevăzute la art. 47.

(3) O persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească impozit

pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiţia prevăzută la

art. 47 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării în registrul comerţului.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înfiinţată care,

începând cu data înregistrării în registrul comerţului, intenţionează să desfăşoare activităţile

prevăzute la alin. (6), nu intră sub incidenţa prezentului titlu.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), persoana juridică română nou-înfiinţată care,

la data înregistrării în registrul comerţului, are subscris un capital social reprezentând cel puţin

echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro poate opta să aplice prevederile titlului II. Opţiunea

este definitivă, cu condiţia menţinerii valorii capitalului social de la data înregistrării, pentru

întreaga perioadă de existenţă a persoanei juridice respective. în cazul în care această

condiţie nu este respectată, persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu, începând cu

anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea reprezentând

echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării, dacă sunt îndeplinite

condiţiile prevăzute la art. 47. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în

lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională

a României, valabil la data înregistrării persoanei juridice.

(6) Nu intră sub incidenţa prevederilor prezentului titlu persoanele juridice române care:

a)desfăşoară activităţi în domeniul bancar;

b)desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu

excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;

c)desfăşoară activităţi în domeniul jocurilor de noroc;

d)desfăşoară activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere şi

gazelor naturale.

Aria de cuprindere Art. 49. — Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile

a impozitului microîntreprinderilor, se aplică asupra bazei impozabile determinate potrivit art. 53.

Anul fiscal Art. 50. — (1) Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

(2) în cazul unei microîntreprinderi care se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul

fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

44MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Cotele de impozitareArt. 51. — (1) Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru persoanele juridice române

nou-înfiinţate, care au cel puţin un salariat şi sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de

luni, iar acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane juridice, cota

de impozitare este 1% pentru primele 24 de luni de la data înregistrării persoanei juridice

române, potrivit legii. Cota de impozitare se aplică până la sfârşitul trimestrului în care se

încheie perioada de 24 de luni. Prevederile prezentului alineat se'aplică dacă, în cadrul unei

perioade de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea nu se află în următoarele situaţii:

— lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale, potrivit legii;

— dizolvarea fără lichidare, potrivit legii;

— inactivitate temporară, potrivit legii;

— declararea pe propria răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul social/sediile

secundare, potrivit legii;

— majorarea capitalului social prin aporturi efectuate, potrivit legii, de noi acţionari/asociaţi;

— acţionarii/asociaţii săi vând/cesionează/schimbă titlurile de participare deţinute.

Condiţia privitoare la salariat se consideră îndeplinită dacă angajarea se efectuează în

termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării persoanei juridice respective.

(3) în cazul în care persoana juridică română nou-înfiinţată nu mai are niciun salariat în

primele 24 de luni, aceasta aplică prevederile alin. (1) începând cu trimestrul în care s-a

efectuat modificarea. Pentru persoana juridică cu un singur salariat, al cărui raport de muncă

încetează, condiţia prevăzută la alin. (2) se consideră îndeplinită dacă în cursul trimestrului

respectiv este angajat un nou salariat.

(4) în sensul prezentului articol, prin salariat se înţelege persoana angajată cu contract

individual de muncă cu normă întreagă, potrivit Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, Condiţia se consideră îndeplinită şi în cazul

microîntreprinderilor care:

a)au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parţial dacă fracţiunile

de normă prevăzute în acestea, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;

b)au încheiate contracte de administrare sau mandat, potrivit legii, în cazul în care remuneraţia

acestora este cel puţin Sa nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.

Reguli de ieşire din sistemul Art. 52. — (1) Dacă în cursui unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari

de impunere pe veniturile de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în veniturile

microîntreprinderii totale este de peste 20% inclusiv, aceasta datorează impozit pe profit, începând cu trimestrul

In cursul anuluiîn care s-a depăşit oricare dintre aceste limite.

(2) Limitele fiscale prevăzute la alin. (1) se verifică pe baza veniturilor înregistrate cumulat

de la începutul anului fiscal. Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în euro este

cel valabil la închiderea exerciţiului financiar precedent.

(3) Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfăşoare activităţi de natura

celor prevăzute la art. 48 alin. (6) datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv.

(4) Calculul şi plata impozitului pe profit de către microîntreprinderile care se încadrează

în prevederile alin. (1) şi (3) se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate

începând cu trimestrul respectiv.

Baza impozabilăArt. 53. — (1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie

veniturile din orice sursă, din care se scad:

a)veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b)veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;

c)veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;

d)veniturile din subvenţii;

e)veniturile din provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare,

care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

f)veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de

întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil;

g)veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru

pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

h)veniturile din diferenţe de curs valutar;

i)veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul

unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora;

j)valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării, înregistrate în contul „709",

potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

k)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, potrivit legii,

titulari iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau

moştenitorii legali ai acestora;

f) despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului;

m)veniturile obţinute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenţie de

evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin.

(2) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă

determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:

a)valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării, înregistrate în contul ,609”,

potrivit reglementărilor contabile aplicabile;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201545

b)în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul contribuabililor

care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre veniturile din diferenţe de curs

valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul

unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora, şi cheltuielile din diferenţe de

curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului;

c)rezervele, cu excepţia celor reprezentând facilităţi fiscale, reduse sau anulate,

reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe, inclusiv a terenurilor,

care au fost deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în care

microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă reducerea sau

anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii acesteia către participanţi

sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii contribuabilului sau oricărui altui motiv;

d)rezervele reprezentând facilităţi fiscale, constituite în perioada în care

microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate pentru

majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanţi sub orice formă, pentru

acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. în situaţia în care rezervele fiscale sunt

menţinute până la lichidare, acestea nu sunt luate în calcul pentru determinarea bazei

impozabile ca urmare a lichidării.

(3) în cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de

achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ,

în trimestrul în care au fost puse în funcţiune, potrivit legii.

Reguli de determinare a Art. 54. — Pentru încadrarea în condiţiile privind nivelul veniturilor prevăzute la art. 47

condiţiilor de aplicare a lit. b) şi c) şi art. 52, se vor lua în calcul aceleaşi venituri care constituie baza impozabilă

sistemului de impunere pe prevăzută lâ art. 53.

veniturile microîntreprinderii

Termenele de declarare Art. 55. — (1) Persoanele juridice care se înfiinţează în cursul unui an fiscal, precum şi

a menţiunilormicroîntreprinderile care intră sub incidenţa prevederilor art. 52 comunică organelor fiscale

competente aplicarea/ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor,

potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

(2) Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale

competente aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data

de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plăteşte impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor.

(3) în cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condiţiile impuse la art. 47 lit. d) şi e)

nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale competente ieşirea din

sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la data de 31 martie inclusiv a

anului fîscal următor.

Plata impozitului şi depunerea Art. 56. — (1) Calculul şi plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează

declaraţiilor fiscaletrimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează

impozitul.

(2) Microîntreprinderile au obligaţia de a depune, până la termenul de plată a impozitului,

declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

(3) Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, potrivit legii, în cursul aceluiaşi an în

care a început lichidarea au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile

microîntreprinderilor şi să plătească impozitul aferent până la data depunerii situaţiilor

financiare la organul fiscal competent.

(4} Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare au obligaţia să

depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi să plătească impozitul până

la închiderea perioadei impozabile.

(5) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

Prevederi fiscale referitoare Art. 57. — (1) Microîntreprinderile sunt obligate să tină evidenta amortizării fiscale, potrivit

la amortizare şi impozitul art. 28 al titlului II.

pe dividende(2} Pentru declararea, reţinerea şi plata impozitului pe dividendele plătite către o persoană

juridică română, microîntreprinderiSe sunt obligate să aplice prevederile art. 43 al titlului II.

TITLUL IV

Impozitul pe venit

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

ContribuabiliArt. 58. — Următoarele persoane datorează plata impozitului conform prezentului titlu şi

sunt numite în continuare contribuabili:

a)persoanele fizice rezidente;

b)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară o activitate independentă prin intermediul

unui sediu permanent în România;

c)persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în România;

d)persoanele fizice nerezidente care obţin venituri prevăzute la art. 129.

46MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Sfera de cuprindere a impozitului Art. 59. — (1) Impozitul prevăzut în prezentul titlu, denumit în continuare impozit pe venit,

se aplică următoarelor venituri:

a)în cazul persoanelor fizice rezidente române, cu domiciliul în România, veniturilor

obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României;

b)în cazul persoanelor fizice rezidente, altele decât cele prevăzute la lit. a), veniturilor

obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la

care acestea devin rezidenţi în România;

c)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate independentă prin

intermediul unui sediu permanent în România, venitului net atribuibil sediului permanent;

d)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfăşoară activitate dependentă în

România, venitului salarial net din această activitate dependentă;

e)în cazul persoanelor fizice nerezidente, care obţin veniturile prevăzute la art. 58 lit. d),

venitului determinat conform regulilor prevăzute în prezentul titlu, ce corespund categoriei

respective de venit.

(2) Persoanele fizice nerezidente care îndeplinesc condiţiile de rezidenţă prevăzute la

art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obţinute din orice

sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu data de la care acestea devin

rezidente în România.

(3) Fac excepţie de la prevederile alin. (2) persoanele fizice care dovedesc că sunt

rezidenţi ai unor state cu care România are încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri,

cărora le sunt aplicabile prevederile convenţiilor.

(4) Persoana fizică nerezidentâ care a îndeplinit pe perioada şederii în România condiţiile

de rezidenţă potrivit art. 7 pct. 28 lit. b) sau c) va fi considerată rezidentă în România până la

data la care persoana fizică părăseşte România. Această persoană are obligaţia completării

şi depunerii ta autoritatea competentă din România a formularului prevăzut la art. 230 alin. (7),

cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau mai multe perioade de

şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de

12 luni consecutive, şi nu va mai face dovada schimbării rezidenţei fiscale într-un alt stat.

(5) Persoana fizica rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte

schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei

impuneri, este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice sursă,

atât din România, cât şi din afara României, până la data schimbării rezidenţei. Această

persoană are obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a

formularului prevăzut la art. 230 alin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o

perioadă sau mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile,

pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive, şi va face dovada schimbării rezidenţei

fiscale într-un alt stat.

(6) Rezidenţii statelor cu care România are încheiate convenţii de evitare a dubiei impuneri

trebuie să îşi dovedească rezidenţa fiscală printr-un certificat de rezidenţă emis de către

autoritatea fiscală competentă din statul străin sau printr-un alt document eliberat de către o

altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul certificării rezidenţei conform

legislaţiei interne a acelui stat. Acest certificat/document este valabil pentru anul/anii pentru

care este emis.

(7) Persoana fizică rezidentă română, cu domiciliul în România, care dovedeşte

schimbarea rezidenţei într-un stat cu care România nu are încheiată convenţie de evitare a

dublei impuneri este obligată în continuare la plata impozitului pe veniturile obţinute din orice

sursă, atât din România, cât şi din afara României, pentru anul calendaristic în care are loc

schimbarea rezidenţei, precum şi în următorii 3 ani calendaristici. Această persoană are

obligaţia completării şi depunerii la autoritatea competentă din România a formularului

prevăzut la art. 230 atin. (7), cu 30 de zile înaintea plecării din România pentru o perioadă sau

mai multe perioade de şedere în străinătate care depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul

oricărui interval de 12 luni consecutive.

Scutiri Art. 60. — Sunt scutiţi de la plata impozitului pe venit următorii contribuabili:

1.persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, pentru veniturile realizate din:

a)activităţi independente, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere;

b)salarii şi asimilate salariilor, prevăzute la art. 76 alin. (1)—(3);

c)pensii;

d)activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, altele decât cele prevăzute la art. 105,

realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică;

2.persoanele fizice, pentru veniturile realizate din venituri din salarii şi asimilate salariilor

prevăzute la art. 76 alin. (1)—(3), ca urmare a desfăşurării activităţii de creare de programe

pentru calculator. încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator se face

prin ordin comun al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, al

ministrului pentru societatea informaţională, al ministrului educaţiei si cercetării ştiinţifice si al

■ i > i > i » i

ministrului finanţelor publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201547

Categorii do venituri Art. 61. — Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor

supuso impozitului pe venitprezentului titlu, sunt următoarele:

a)venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

b)venituri din salarii şi asimilate salariilor, definite conform art. 76;

c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;

d)venituri din investiţii, definite conform art. 91;

e)venituri din pensii, definite conform art. 99;

f)venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura, definite conform art. 103;

g)venituri din premii şi din jocuri de noroc, definite conform art. 108;

h)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare, definite conform art. 111;

i)venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117.

Venituri neimpozabileArt. 62. — în înţelesul impozitului pe venit, următoarele venituri nu sunt impozabile:

a)ajutoarele, indemnizaţiile şi alte forme de sprijin cu destinaţie specială, primite de la

bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele

locale şi din alte fonduri publice sau colectate public, inclusiv cele din fonduri externe

nerambursabile, precum şi cele de aceeaşi natură primite de la organizaţii neguvemamentale,

potrivit statutelor proprii, sau de la alte persoane;

b)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă acordate, potrivit legii,

persoanelor fizice, altele decât cele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor;

c)indemnizaţiile pentru: risc maternal, maternitate, creşterea copilului şi îngrijirea copilului

bolnav, potrivit legii;

d)recompense acordate conform legii din fonduri publice;

e)veniturile realizate din valorificarea, prin centrele de colectare, a bunurilor mobile sub

forma deşeurilor care fac obiectul programelor naţionale f nanţate din bugetul de stat sau din

alte fonduri publice;

f)veniturile de orice fel, în bani sau în natură, primite la predarea deşeurilor din patrimoniul

personal;

g)sumele încasate din asigurări de orice fel reprezentând despăgubiri, sume asigurate,

precum şi orice alte drepturi, cu excepţia câştigurilor primite de la societăţile de asigurări ca

urmare a contractului de asigurare încheiat între părţi, cu ocazia tragerilor de amortizare;

h)despăgubirile în bani sau în natură primite de către o persoană fizică ca urmare a unui

prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despăgubirile reprezentând daunele morale;

i)sumele primite ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică, conform legii;

j)sumele primite drept despăgubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamităţilor

naturale, precum şi pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

k)pensiile pentru invalizii de război, orfanii, văduvele/văduvii de război, pensiile acordate

în cazurile de invaliditate sau de deces pentru personalul participant, potrivit legii, la misiuni

şi operaţii în afara teritoriului statului român, pensiile acordate în cazurile de invaliditate sau

de deces, survenite în timpul sau din cauza serviciului, personalului încadrat în instituţiile

publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, sumele fixe pentru îngrijirea

pensionarilor care au fost încadraţi în gradul I de invaliditate, precum şi pensiile, altele decât

pensiile plătite din fonduri constituite prin contribuţii obligatorii la un sistem de asigurări sociale,

inclusiv cele din fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de ia bugetul de stat;

I)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizare sau mecenat, conform legii;

m)veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile

şi mobile din patrimoniul personal, altele decât câştigurile din transferul titlurilor de valoare şi/sau

aurului financiar prevăzute la cap. V — Venituri din investiţii, precum şi altele decât cele definite

la cap. IX — Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

n)drepturile în bani şi în natură primite de:

— militarii în termen, soldaţii şi gradaţii profesionişti care urmează modulul instruirii

individuale, elevii, studenţii şi cursanţii instituţiilor de învăţământ din sectorul de apărare

naţională, ordine publică şi siguranţă naţională;

— personalul militar, militarii în termen, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din

sistemul administraţiei penitenciare, rezerviştii, pe timpul concentrării sau mobilizării;

o)bursele primite de persoanele care urmează orice formă de şcolarizare sau

perfecţionare în cadru instituţionalizat;

p)sumele sau bunurile, inclusiv titluri de vaîoare şi aur financiar, primite cu titlu de

moştenire ori donaţie. Pentru proprietăţile imobiliare, în cazul moştenirilor şi donaţiilor se aplică

reglementările prevăzute la art. 111 alin. (2) şi (3);

q)veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice şi ai posturilor consulare pentru

activităţile desfăşurate în România în calitatea lor oficială, în condiţii de reciprocitate, în

virtutea regulilor generale ale dreptului internaţional sau a prevederilor unor acorduri speciale

la care România este parte;

r)veniturile nete în valută primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi

institutelor culturale ale României amplasate în străinătate, precum şi veniturile în valută

primite de personalul încadrat în instituţiile publice de apărare, ordine publică şi siguranţă

naţională, trimis în misiune permanentă în străinătate, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

48MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

s)veniturile primite de oficialii organismelor şi organizaţiilor internaţionale din activităţile

desfăşurate în România în calitatea lor oficială, cu condiţia ca poziţia acestora de oficial să

fie confirmată de Ministerul Afacerilor Externe;

ş) veniturile primite de cetăţeni străini pentru activitatea de consultanţă desfăşurată în

România, în conformitate cu acordurile de finanţare nerambursabilă încheiate de România cu

alte state, cu organisme internaţionale şi organizaţii neguvemamentale;

t)veniturile primite de cetăţeni străini pentru activităţi desfăşurate în România, în calitate

de corespondenţi de presă, cu condiţia reciprocităţii acordate cetăţenilor români pentru venituri

din astfel de activităţi şi cu condiţia ca poziţia acestor persoane să fie confirmată de Ministerul

Afacerilor Externe; ’

ţ) sumele reprezentând diferenţa de dobândă subvenţionată pentru creditele primite în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

u)subvenţiile primite pentru achiziţionarea de bunuri, dacă subvenţiile sunt acordate în

conformitate cu legislaţia în vigoare;

v)veniturile reprezentând avantaje în bani şi/sau în natură, stabilite potrivit legii, primite de

persoanele cu handicap, veteranii de război, invalizii, orfanii şi văduvele de război, accidentaţii

de război în afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura

instaurată cu începere de la 6 martie 1945, cele deportate în străinătate ori constituite în

prizonieri, persoanele care au efectuat stagiul militar în detaşamentele de muncă din cadrul

Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950—1961 şi soţiile celor decedaţi,

urmaşii eroilor-martiri, răniţii şi luptătorii pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie

1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987, precum

şi persoanele persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la

6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice;

w)premiile obţinute de sportivii medaliaţi la campionatele mondiale, europene şi la jocurile

olimpice/paralimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele şs indemnizaţiile sportive

acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi în legislaţia în

materie, în vederea realizării obiectivelor de înaită performanţă: clasarea pe locurile 1^-6 la

campionatele europene, campionatele mondiale şi jocurile olimpice/paralimpice, precum şi

calificarea şi participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale şi europene, prima

grupă valorică, precum şi la jocurile olimpice/paralimpice, în cazul jocurilor sportive. De

asemenea, nu sunt venituri impozabile primele şi indemnizaţiile sportive acordate sportivilor,

antrenorilor, tehnicienilor şi altor specialişti, prevăzuţi de legislaţia în materie, în vederea

pregătirii şi participării la competiţiile internaţionale oficiale ale loturilor reprezentative ale

României. Au acelaşi regim fiscal primele acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor şi altor

specialişti, prevăzuţi în legislaţia în materie, din sumele încasate de cluburi ca urmare a

calificării şi participării la competiţii intercluburi oficiale europene sau mondiale;

x)premiile şi alte drepturi sub formă de cazare, masă, transport şi altele asemenea,

obţinute de elevi şi studenţi în cadrul competiţiilor interne şi internaţionale, inclusiv elevi şi

studenţi nerezidenţi în cadrul competiţiilor desfăşurate în România;

y)prima de stat acordată pentru economisirea şi creditarea în sistem colectiv pentru

domeniul locativ, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

z)alte venituri care nu sunt impozabile, astfel cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Reguli generale aplicabile Art. 63. — (1) Transferul de la constituitor la fiduciar al masei patrimoniale fiduciare nu

veniturilor realizate din generează venituri impozabile, în înţelesul prezentului titfu, la momentul transferului, pentru

operaţiunea de fiduciepărţile implicate, respectiv constituitor şi fiduciar, în cazul în care părţile respective sunt

contribuabili potrivit prezentului titlu.

(2) Remuneraţia fiduciarului contribuabil potrivit prezentului titlu, notar public sau avocat,

primită pentru administrarea masei patrimoniale, constituie, în înţelesul prezentului titlu, venit din

activitatea adiacentă şi se supune impunerii cumulat cu veniturile din activitatea desfăşurată de

notar sau avocat, potrivit prevederilor cap, II — Venituri din activităţi independente.

(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către

fiduciar, altele decât remuneraţia fiduciarului, se stabileşte în funcţie de natura venitului respectiv

şi se supune impunerii potrivit regulilor proprii fiecărei categorii de venituri. La determinarea

venitului Impozabil nu se deduc pierderile fiscale ale constituitoruîui, acestea reprezentând

pierderi definitive. In cazul în care constituitorul este contribuabil potrivit prezentului titlu, obligaţiile

fiscale ale acestuia în legătură cu masa patrimonială administrată vor fi îndeplinite de fiduciar.

(4) Venitul realizat în bani şi în natură de beneficiarul persoană fizică la transferul masei

patrimoniale de la fiduciar se supune impunerii potrivit prevederilor cap. X — Venituri din alte

surse. Fac excepţie veniturile realizate de beneficiar din transferul masei patrimoniale, în

situaţia în care acesta este constituitorul, caz în care veniturile respective sunt neimpozabile.

Obligaţia evaluării veniturilor realizate, la preţul stabilit prin expertiză tehnică, la locul şi la

data primirii acestora, revine fiduciarului. Pierderile fiscale înregistrate din administrarea masei

patrimoniale de către fiduciar reprezintă pierderi definitive şi nu se deduc la determinarea

venitului impozabil pentru beneficiar ulterior transferului masei patrimoniale de la fiduciar la

beneficiarul persoană fizică.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201549

Cotele de ImpozitareArt. 64. — (1) Cota de impozit este de 16% şi se aplică asupra venitului impozabil

corespunzător fiecărei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile

din:

a)activităţi independente;

b)salarii şi asimilate salariilor;

c)cedarea folosinţei bunurilor;

d)investiţii;

e)pensii;

f)activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură;

g)premii;

h)alte surse.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevăzute expres pentru

categoriile de venituri cuprinse în titlul IV.

Perioada ImpozabilăArt. 65. — (1) Perioada impozabilă este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada impozabilă este inferioară anului

calendaristic, în situaţia în care decesul contribuabilului survine în cursul anului.

Stabilirea deducerilor Art. 66. — (1) Deducerea personală, precum şi celelalte sume fixe, exprimate în lei, se

personale şl a sumelor fixestabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la 10 lei, în sensul că fracţiunile sub 10 lei se

majorează la 10 lei.

CAPITOLUL II

Venituri din activităţi independente

Definirea veniturilor Art. 67. — (1) Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de

din activităţi independenteproducţie, comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi

de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv

din activităţi adiacente.

(2) Constituie venituri din profesii liberale veniturile obţinute din prestarea de servicii cu

caracter profesional, potrivit actelor normative speciale care reglementează organizarea şi

exercitarea profesiei respective.

(3) Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de proprietate intelectuală provin

din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor, brevete de invenţie, desene şi

modele, mărci şi indicaţii geografice, topografii pentru produse semiconductoare şi altele

asemenea.

Reguli generale de stabilire Art. 68. — (1) Venitul net anual din activităţi independente se determină în sistem real, pe

a venitului net anual baza datelor din contabilitate, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile efectuate în

din activităţi independente, scopul realizării de venituri, cu excepţia situaţiilor în care sunt aplicabile prevederile art. 69 şi 70.

determinat în sistem real, (2) Venitul brut cuprinde:

pe baza datelor a)sumele încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură din desfăşurarea activităţii;

din contabilitateb)veniturile sub formă de dobânzi din creanţe comerciale sau din alte creanţe utilizate în

legătură cu o activitate independentă;

c)câştigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate

independentă, excfusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activităţii;

d)veniturile din angajamentul de a nu desfăşura o activitate independentă sau de a nu

concura cu o altă persoană;

e)veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plată apărute în legătură cu o

activitate independentă;

f)veniturile înregistrate de casele de marcat cu memorie fiscală, instalate ca aparate de

taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri în regim de taxi.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a)aporturile în numerar sau echivalentul în lei al aporturilor în natură făcute la începerea

unei activităţi sau în cursul desfăşurării acesteia;

b)sumele primite sub formă de credite bancare sau de împrumuturi de la persoane fizice

sau juridice;

c)sumele primite ca despăgubiri;

d)sumele sau bunurile primite sub formă de sponsorizări şi mecenat, conform legii, sau

donaţii.

(4) Condiţiile generale pe care trebuie să le îndeplinească cheltuielile efectuate în scopul

desfăşurării activităţii independente, pentru a putea fi deduse, în funcţie de natura acestora, sunt:

a)să fie efectuate în cadrul activităţilor independente, justificate prin documente;

b)să fie cuprinse în cheltuielile exerciţiului financiar al anului în cursul căruia au fost plătite;

c)să reprezinte cheltuieli cu salariile şi cele asimilate salariilor astfel cum sunt definite

potrivit cap. III —Venituri din salarii şi asimilate salariilor, cu excepţiile prevăzute de prezentul

capitol;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

d)să respecte regulile privind amortizarea, prevăzute în titlul II, după caz;

e)să respecte regulile privind deducerea cheltuielilor reprezentând investiţii în mijloace

fixe pentru cabinetele medicale, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (20);

f)să reprezinte cheltuieli cu prime de asigurare efectuate pentru:

1.active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2.activele ce servesc ca garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea

activităţii pentru care este autorizat contribuabilul;

3.bunurile utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor

contractuale;

4.asigurarea de risc profesional;

g)să fie efectuate pentru salariaţi pe perioada delegării/detaşării în altă localitate, în ţară

şi în străinătate, în interesul serviciului, reprezentând indemnizaţiile plătite acestora, precum

şi cheltuielile de transport şi cazare;

h)să fie efectuate pe perioada deplasării contribuabilului care îşi desfăşoară activitatea

individual şi/sau într-o formă de asociere, în ţară şi în străinătate, în scopul desfăşurării

activităţii, reprezentând cheltuieli de cazare si transport, altele decât cele prevăzute la alin. (7)

lit. k);

i)să reprezinte contribuţii profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizaţiilor

profesionale din care fac parte contribuabilii;

j)să fie efectuate în scopul desfăşurării activităţii şi reglementate prin acte normative în

vigoare;

k)să reprezinte preţul de cumpărare sau valoarea stabilită prin expertiză tehnică la data

dobândirii, după caz, pentru activele neamortizabite prevăzute îa art. 28 alin. (4), cheltuielile

deductibile fiind înregistrate la momentul înstrăinării acestora.

(5) Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a)cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum şi pentru acordarea de burse private,

efectuate conform Jegii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată conform alin. (6);

b)cheltuielile de protocol, în limita unei cote de 2% din baza de calcul determinată conform

alin. (6);

c)cheltuielile sociale, în limita sumei obţinute prin aplicarea unei cote de până la 5%

asupra valorii anuale a cheltuielilor efectuate cu salariile personalului, pentru destinaţiile

prevăzute la art. 25 alin. (3) lit. b) din titlul II, după caz;

d)scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit

legislaţiei în materie, inclusiv cheltuielile cu bunuri cu termen depăşit de valabilitate potrivit legii;

e)cheltuielile reprezentând ticheteie de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

f)cheltuielile reprezentând voucherele de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;

g)contribuţiile la fonduri de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 privind pensiile

facultative, cu modificările şi completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la schemele

de pensii facultative, calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de

către Autoritatea de Supraveghere Financiară, efectuate către entităţi autorizate, stabilite în

state membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, plătite în

scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual sau

într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

h)primele de asigurare voluntară de sănătate, conform Legii nr. 95/2006 privind reforma

în domeniul sănătăţii, republicată, plătite în scopul personal al contribuabilului, indiferent dacă

activitatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere, în limita echivalentului în lei

a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

i)cheltuielile efectuate pentru activitatea independentă, cât şi în scopul personal al

contribuabilului sau asociaţilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuială care este

aferentă activităţii independente;

j)cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, aferente autoturismelor folosite de

contribuabil sau membru asociat sunt deductibile limitat potrivit alin. (7) lit. k) la cel mult un

singur autoturism aferent fiecărei persoane;

k)cheltuielile reprezentând contribuţii obligatorii datorate pentru salariaţi, inclusiv cele

pentru asigurarea de accidente de muncă şi boli profesionale, potrivit legii;

I)cheltuielile reprezentând contribuţii sociale obligatorii, potrivit legii, datorate de către

contribuabil în limitele stabilite potrivit prevederilor titlului V — Contribuţii sociale obligatorii,

indiferent dacă activitatea se desfăşoară individual şi/sau într-o formă de asociere. Deducerea

cheltuielilor respective se efectuează de organul fiscal competent la recalcularea venitului net

anual/pierderii nete anuale, potrivit prevederilor art. 75;

m)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, potrivit legii;

n)dobânzi aferente împrumuturilor de lâ persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile

care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate în desfăşurarea activităţii,

pe baza contractului încheiat între părţi, în limita nivelului dobânzii de referinţă â Băncii Naţionale

a României, pentru împrumuturile în lei, în vigoare la data restituirii împrumutului şi, respectiv,

nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută, prevăzută la art. 27 alin. (7) lit. b);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201551

0)cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentând chiria — rata de leasing — în cazul

contractelor de leasing operaţional, respectiv cheltuielile cu amortizarea şi dobânzile pentru

contractele de leasing financiar, stabilite în conformitate cu prevederile privind operaţiunile

de leasing şi societăţile de leasing;

p)cotizaţii plătite ia asociaţiile profesionale în limita a 4.000 euro anual;

q)cheltuielile reprezentând contribuţiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,

organizaţiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, în limita a 5% din venitul brut

realizat.

(6) Baza de calcul se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile,

altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private,

cheltuielile de protocol.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a)sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b)cheltuielile corespunzătoare veniturilor neimpozabile ale căror surse se află pe teritoriul

României sau în străinătate;

c)impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat în

străinătate;

d)cheltuielile cu primele de asigurare, altele decât cele prevăzute la alin. (4) lit. f), alin. (5)

lit. g) şi cele efectuate pentru persoanele care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor,

definite potrivit prevederilor cap. III —Venitul din salarii şi asimilate salariilor;

e)donaţii de orice fel;

f)dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, sumele sau valoarea bunurilor confiscate

ca urmare a încălcării dispoziţiilor legale în vigoare şi penalităţile, datorate autorităţilor

române/străine, potrivit prevederilor legale, cu excepţia celor plătite, conform clauzelor din

contractele comerciale încheiate cu aceste autorităţi;

g)ratele aferente creditelor angajate;

h)cheltuielile de achiziţionare sau de fabricare a bunurilor şi a drepturilor amortizabile din

Registrul-inventar;

1) cheltuielile privind bunurile constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile,

dacă inventarul nu este acoperit de o poliţă de asigurare;

j)impozitul pe venit suportat de plătitorul venitului în contul beneficiarilor de venit;

k)50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv

în scopul desfăşurării activităţii şi a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte

3.500 kg şi nu au mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în

proprietate sau în folosinţă. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care

vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1.vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi

servicii de curierat;

2.vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;

3.vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;

4.vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către

alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;

5.vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind

amortizarea.

în cazul vehiculelor rutiere motorizate, aflate în proprietate sau în folosinţă, care nu fac

obiectul limitării deducerii cheltuielilor, se vor aplica regulile generale de deducere.

Modalitatea de aplicare a acestor prevederi se stabileşte prin normele metodologice date

în aplicarea art. 68;

I)alte sume prevăzute prin legislaţia în vigoare.

(8) Contribuabilii pentru care determinarea venitului anual se efectuează în sistem real au

obligaţia să completeze Registrul de evidenţă fiscată, în vederea stabilirii venitului net anual.

(9) Modelul şi conţinutul Registrului de evidenţă fiscală se aprobă prin ordin al ministrului

finanţelor publice.

Stabilirea venitului net anual pe Art. 69. — (1) în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente,

baza normelor de venitaltele decât venituri din profesii liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, definite la

art. 67, venitul net anual se determină pe bâza normelor de venit de la locul desfăşurării activităţii.

(2) Ministerul Finanţelor Publice elaborează nomenclatorul activităţilor pentru care venitul

net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, care se aprobă prin ordin al

ministrului finanţelor publice, în conformitate cu activităţile din Clasificarea activităţilor din

economia naţională — CAEN, aprobată prin hotărâre a Guvernului. Direcţiile generale

regionale ale finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti au următoarele obligaţii:

a)stabilirea nivelului normelor de venit;

b)publicarea acestora, anual, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care

urmează a se aplica.

52MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Norma de venit pentru fiecare activitate desfăşurată de contribuabil nu poate fi mai

mică decât salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, în vigoare la momentul

stabilirii acesteia, înmulţit cu 12. Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care

activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, norma de venit

fiind stabilită pentru fiecare membru asociat.

(4) La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin înmulţirea cu

12 a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată reprezintă venitul net anual înainte

de aplicarea criteriilor. Criteriile pentru stabilirea normelor de venit de către direcţiile generale

regionale ale finanţelor publice sunt cele prevăzute în normele metodologice.

(5) în cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate independentă, care generează

venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale şi din drepturi de

proprietate intelectuală, definite la art. 67, pe perioade mai mici decât anul calendaristic,

norma de venit aferentă acelei activităţi se corectează astfel încât să reflecte perioada de an

calendaristic în care a fost desfăşurată activitatea respectivă.

(6) Dacă un contribuabil desfăşoară două sau mai multe activităţi care generează venituri

din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale şi din drepturi de

proprietate intelectuală, definite la art. 67, venitul net din aceste activităţi se stabileşte prin

însumarea nivelului normelor de venit corespunzătoare fiecărei activităţi.

(7) în cazul în care un contribuabil desfăşoară o activitate inclusă în nomenclatorul

prevăzut la alin. (2) şi o altă activitate independentă, venitul net anual se determină în sistem

real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68.

(8) Contribuabilii care desfăşoară activităţi pentru care venitul net se determină pe bază

de norme de venit au obligaţia să completeze numai partea referitoare la venituri din Registrul

de evidenţă fiscală şi nu au obligaţii privind evidenţa contabilă.

(9) Contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit şi care

în anul fiscal anterior au înregistrat un venit brut anual mai mare decât echivalentul în lei al

sumei de 100.000 euro, începând cu anul fiscal următor au obligaţia determinării venitului net

anual în sistem real. Această categorie de contribuabili are obligaţia să completeze

corespunzător şi să depună declaraţia privind venitul estimat/norma de venit până la data de

31 ianuarie inclusiv. Cursul de schimb valutar utilizat pentru determinarea echivalentului în lei

al sumei de 100.000 euro este cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Naţională

a României, la sfârşitul anului fiscal.

Stabilirea venitului net anual Art. 70. — (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuală, inclusiv din crearea

din drepturile de proprietate unor lucrări de artă monumentală, se stabileşte prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor

Intelectualădetemninate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

(2) în cazul exploatării de către moştenitori a drepturilor de proprietate intelectuală, precum

şi în cazul remuneraţiei reprezentând dreptul de suită şi al remuneraţiei compensatorii pentru

copia privată, venitul net se determină prin scăderea din venitul brut a sumelor ce revin

organismelor de gestiune colectivă sau altor plătitori de asemenea venituri, potrivit legii, fără

aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevăzute la alin. (1).

(3) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuală, contribuabilii

pot completa numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală sau îşi

îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de plătitorul de venit.

Contribuabilii care îşi îndeplinesc obligaţiile declarative direct pe baza documentelor emise de

plătitorul de venit au obligaţia să arhiveze şi să păstreze documentele justificative cel puţin în

limita termenului prevăzut de lege şi nu au obligaţii privind conducerea evidenţei contabile.

Opţiunea de a stabili Art. 71. — (1) Contribuabilii care obţin venituri din activităţi independente, impuşi pe bază

venitul net anual, de norme de venit, precum şi cei care obţin venituri din drepturi de proprietate intelectuală au

utilizându-se datele dreptul să opteze pentru determinarea venitului net în sistem real, potrivit art. 68.

din contabilitate(2) Opţiunea de a determina venitul net în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,

potrivit prevederilor art. 68, este obligatorie pentru contribuabil pe o perioadă de 2 ani fiscali

consecutivi şi se consideră reînnoită pentru o nouă perioadă dacă contribuabilul nu solicită

revenirea la sistemul anterior, prin completarea corespunzătoare a declaraţiei privind venitul

estimat/norma de venit şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de

31 ianuarie inclusiv a anului următor expirării perioadei de 2 ani.

(3) Opţiunea pentru determinarea venitului net în sistem real se exercită prin completarea

declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit cu informaţii privind determinarea venitului

net anual în sistem real şi depunerea formularului la organul fiscal competent până la data de

31 ianuarie inclusiv, în cazul contribuabililor care au desfăşurat activitate în anul precedent,

respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activităţii, fn cazul contribuabililor care încep

activitatea în cursul anului fiscal.

Reţinerea la sursă a impozitului Art. 72. — (1) Pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, plătitorii veniturilor,

reprezentând plăţi anticipate persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce evidenţă contabilă au şi

pentru veniturile din drepturile obligaţiile de a calcula, de a reţine şi de a plăti impozitul corespunzător sumelor plătite prin

de proprietate intelectualăreţinere la sursă, reprezentând plăţi'anticipate, din veniturile plătite.

(2) Impozitul care trebuie reţinut se stabileşte prin aplicarea cotei de impunere de 10% la

venitul brut.

(3) Impozitul care trebuie reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv

a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201553

(4) Plătitorii de venituri prevăzuţi la alin. (1) nu au obligaţia calculării, reţinerii la sursă şi

plăţii impozitului reprezentând plată’anticipată din veniturile plătite dacă efectuează plăţi către

asocierile fără personalitate juridică, precum şi către entităţi cu personalitate juridică, care

organizează şi conduc contabilitate proprie, potrivit legii, pentru care plata impozitului pe venit

se face de către fiecare asociat, pentru venitul său propriu.

Opţiunea pentru stabilirea Art. 73. — (1) Contribuabilii care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

impozitului final pentru veniturile în condiţiile menţionate la art. 72 pot opta pentru stabilirea impozitului pe venit ca impozit

din drepturi de proprietate final. Opţiunea de impunere a venitului brut se exercită în scris în momentul încheierii fiecărui

intelectualăraport juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate

pe baza acestuia.

(2) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul plăţii veniturilor de

către plătitorii veniturilor, persoane juridice sau alte entităţi care au obligaţia de a conduce

evidenţă contabilă, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut din care se deduce cota

forfetară de cheltuieli, după caz, şi contribuţiile sociale obligatorii reţinute la sursă potrivit

prevederilor titlului V — Contribuţii’sociale obligatorii.

(3) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.

(4) Impozitul astfel reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei în care â fost reţinut. ’

(5) Contribuabilii nu au obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de

conducere a evidenţei contabile.

Plăţi anticipate ale impozitului Art. 74. — Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente au obligaţia să

pe veniturile din activităţi efectueze plăţi anticipate în contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 121,

independentecu excepţia veniturilor prevăzute la art. 72, pentru care plata anticipată se efectuează prin

reţinere la sursă sau pentru care impozitul este final, potrivit prevederilor art. 73.

Recalcularea şi impozitarea Art. 75. — (1) Organul fiscal competent are obligaţia recalculării venitului net anual/pierderii

venitului net din activităţi nete anuale, determinat/determinată în sistem real, pe baza datelor din contabilitate,

independentestabilit/stabilită potrivit Declaraţiei privind venitul realizat, prin deducerea din venitul net anual

a contribuţiilor sociale obligatorii datorate, potrivit prevederilor titlului V — Contribuţii sociale

obligatorii.

(2) Venitul netanualA/enitul net anual recalculat din activităţi independente se impozitează

potrivit prevederilor cap. XI — Venitul net anual impozabil.

CAPITOLUL III

Venituri din salarii si asimilate salariilor

r

Definirea veniturilor din salarii şi Art. 76. — (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură

asimilate salariilor obţinute de o persoană fizică rezidentă ori nerezidentă ce desfăşoară o activitate în baza unui

contract individual de muncă, a unui raport de serviciu, act de detaşare sau a unui statut

special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori

de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de

muncă acordate persoanelor care obţin venituri din salarii şi asimilate salariilor.

(2) Regulile de impunere proprii veniturilor din salarii se aplică şi următoarelor tipuri de

venituri, considerate asimilate salariilor:

a)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;

c)solda lunară acordată potrivit legii;

d)sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului

constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de

management, potrivit legii;

e)sume reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

f)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la

societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum

şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

g)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în

baza contractului de mandat potrivit Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi

funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu modificările şi completările ulterioare;

h)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor constituite prin subscripţie publică;

i)sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de auditi după caz,

precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;

j)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(ii) străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

I)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi

de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România, în

interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal

pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni

cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a

angajatorului nerezident de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România

dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;

m)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic,' de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de

administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului

de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem

dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza

contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul

neimpozabil stabilit astfel:

(i)în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

n)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în

interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice

stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pentru

partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna acordată

personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar,

prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii nerezidente de care ar

beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;

o)remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor

autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în

adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;

p)sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi acordate în legătură

cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

q)indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă,

stabilite conform contractului individual de muncă;

r)remuneraţia brută primită pentru activitatea prestată de zilieri, potrivit legii;

s)orice alte sume sau avantaje în bani ori în natură.

(3) Avantajele, în bani sau în natură, cu excepţia celor prevăzute la alin. (4), primite în

legătură cu o activitate menţionată la alin. (1) şi (2) includ, însă nu sunt limitate la:

a)utilizarea oricărui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii sau

închiriat de la o terţă persoană, în scop personal, cu excepţia deplasării pe distanţă dus-întors

de la domiciliu sau reşedinţă la locul de muncă/locul desfăşurării activităţii;

b)cazare, hrană, îmbrăcăminte, personal pentru munci casnice, precum şi alte bunuri sau

servicii oferite gratuit ori la un preţ mai mic decât preţul pieţei;

c)împrumuturi nerambursabile;

d)anularea unei creanţe a angajatorului asupra angajatului;

e)abonamentele şi costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, în scop

personal;

f)permise de călătorie pe orice mijloace de transport, folosite în scopul personal;

g)primele de asigurare plătite de către suportator pentru angajaţii proprii sau alt beneficiar

de venituri din salarii şi asimilate salariilor, la momentul plăţii primei respective, altele decât

cele obligatorii şi cele care se încadrează în condiţiile prevăzute la alin. (4) lit. ş);

h)tichete cadou acordate potrivit legii, cu excepţia destinaţiilor şi limitelor prevăzute la

alin. (4) lit. a), tichete de masă, vouchere de vacanţă şi tichete de creşă, acordate potrivit legii.

(4) Următoarele venituri nu sunt impozabile, în înţelesul impozitului pe venit:

a)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele

pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru pierderi produse în

gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani

şi/sau în natură, inclusiv tichete cadou, oferite salariaţilor, cât şi cele oferite pentru copiii minori

ai acestora, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al salariatului,

contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada

concediului, pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator

pentru salariaţii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201555

Cadourile, inclusiv tichetele cadou, oferite de angajatori salariaţilor, cât şi cele oferite în

beneficiul copiilor minori ai acestora, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie, Crăciunului şi a

sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile, inclusiv tichetele cadou,

oferite salariatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, în măsura în care valoarea

acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie din cele de mai sus, nu depăşeşte

150 lei.

Nu sunt incluse în veniturile salariale şi nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor

prevăzute mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza

unor legi speciale şi finanţate din buget;

b)drepturile de hrană acordate de angajatori angajaţilor, în conformitate cu legislaţia în

vigoare;

c)hrană acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie

este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

d)contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii ori

căminului militar de garnizoană şi de unitate, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii conform legii

sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensaţia

lunară pentru chirie pentru personalul din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi

siguranţă naţională, precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică,

conform legilor speciale;

e)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol

de reprezentare a intereselor publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în

afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

f)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de

lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor

drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a

drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

g)contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile

în care nu se asigură locuinţă sau nu se suportă contravaloarea chiriei, conform legii;

h)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, potrivit legii, pe

perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul

serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. k), precum şi cele primite

pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

i)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite

raporturi de muncă cu angajatori nerezidenţi, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în

România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. I),

precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării, în

altă localitate, în ţară şs în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este

prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv,

contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza

contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile

administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, şi de către

manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului

neimpozabil stabilit la alin. (2) lit. m), precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de

transport şi cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este

mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul

desfăşurării activitătii;

» i '

k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării în

România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au

raporturi juridice stabilite cu entităţi nerezidente, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice

respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la alin, (2) lit. n), precum şi cele primite

pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de

12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării

activităţii;

I)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care

desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării,

respectiv delegării sau detaşării, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în limitele prevăzute

de actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea

cheltuielilor de transport şi cazare;

m)sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în

interesul serviciului;

n)indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, la încadrarea într-o unitate

situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea

studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi

mutare acordate personalului din instituţiile publice, potrivit legii;

56MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

o)sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activităţi dependente desfăşurate

într-un stat străin, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv, inclusiv din activităţi

dependente desfăşurate la bordul navelor în apele internaţionale. Fac excepţie veniturile

salariale plătite de către sau în numele unui angajator care este rezident în România ori are

sediul permanent în România, care sunt impozabile în România numai în situaţia în care

România are drept de impunere;

p)cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională şi

perfecţionarea angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de

administrare/mandat şi directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de

mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată

de activitatea desfăşurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor;

q)costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

r)avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la

momentul exercitării acestora;

s)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda

practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;

ş) contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative,

calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de

Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre

ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate de angajator

pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;

t)primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată,

suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare

persoană;

ţ) avantajele sub forma utilizării în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuieiile sunt

deductibile în cota de 50% conform prevederilor art. 25 aiin. (3) iit. I) şi art. 68 alin. (7) lit. k).

(5) Avantajele primite în bani şi în natură şi imputate salariatului în cauză nu se

impozitează.

(6) Indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe perioada

delegării în altă localitate, în România şi în străinătate, se consideră venituri aferente lunii în

care se aprobă decontul. Impozitul se calculează şi se reţine prin cumularea cu veniturile din

salarii şi asimilate salariilor aferente lunii respective, iar plata impozitului la bugetul de stat se

efectuează lunar sau trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 şi 82, după caz.

(7) Pentru indemnizaţii şi orice alte sume de aceeaşi natură, impozabile, primite pe

perioada detaşării/deplasării, potrivit prevederilor alin. (2) lit. k)—n), impozitul se calculează

şi se reţine la fiecare plată, iar plata impozitului la bugetul de stat se efectuează lunar sau

trimestrial, potrivit prevederilor art. 80 şi 82, după caz.

Deducere personalaArt. 77. — (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) şi alin. (2) au dreptul la

deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub formă de deducere personală,

acordată pentru fiecare lună a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul

unde se află funcţia de bază.

(2) Deducerea personală se acordă pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de

până la 1.500 lei inclusiv, astfel;

(i) pentru contribuabilii care nu au persoane în întreţinere — 300 lei;

(ii) pentru contribuabilii care au o persoană în întreţinere — 400 lei;

(iii) pentru contribuabilii care au două persoane în întreţinere — 500 lei;

(iv) pentru contribuabilii care au trei persoane în întreţinere — 600 lei;

(v) pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane în întreţinere — 800 lei.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.501 lei

şi 3.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se

stabilesc prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.000 lei nu

se acordă deducerea personală.

(3) Persoana în întreţinere poate fi soţia/soţul, copiii sau alţi membri de familie, rudele

contribuabilului sau ale soţului/soţiei acestuia până la gradul al doilea inclusiv, ale cărei

venituri, impozabile şi neimpozabile, nu depăşesc 300 lei lunar, cu excepţia veniturilor

prevăzute la art. 62 lit. o), w) şi x) şi/sau a pensiilor de urmaş cuvenite conform legii, precum

şi a prestaţiilor sociale acordate potrivit art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare.

(4) în cazul în care o persoană este întreţinută de mai mulţi contribuabili, suma

reprezentând deducerea personală se atribuie unui singur contribuabil, conform înţelegerii

între părţi. Pentru copiii minori ai contribuabililor, suma reprezentând deducerea personală

se atribuie fiecărui contribuabil în întreţinerea căruia/cărora se află aceştia.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201557

(5) Copiii minori, în vârstă de până la 18 ani împliniţi, ai contribuabilului, sunt consideraţi

întreţinuţi.

(6) Suma reprezentând deducerea personală se acordă pentru persoanele aflate în

întreţinerea contribuabilului, pentru acea perioadă impozabilă din anul fiscal în care acestea

au fost întreţinute. Perioada se rotunjeşte la luni întregi în favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate în întreţinere persoanele fizice care deţin terenuri

agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste

20.000 rrfi în zonele montane.

(8) Deducerea personală determinată potrivit prezentului articol nu se acordă personalului

trimis în misiune permanentă în străinătate, potrivit legii.

Determinarea impozitului Art. 78. — (1) Beneficiarii de venituri din salarii datorează un impozit lunar, final, care se

pe veniturile din salarii calculează şi se reţine la sursă de către plătitorii de venituri.

şi asimilate salariilor(2) Impozitul lunar prevăzut la alin. (1) se determină astfel:

a)la locul unde se află funcţia de bază, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul

determinată ca diferenţă între venitul net din salarii calculat prin deducerea din venitul brut a

contribuţiilor sociale obligatorii aferente unei luni, datorate potrivit legii în România sau în

conformitate cu instrumentele juridice internaţionale la care România este parte, precum şi,

după caz, a contribuţiei individuale la bugetul de stat datorată potrivit legii, şi următoarele:'

(1) deducerea personală acordată pentru luna respectivă;

(ii) cotizaţia sindicală plătită în luna respectivă;

(iii) contribuţiile la fondurile de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările

şi completările ulterioare, şi cele la scheme de pensii facultative, calificate astfel în

conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de

Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state

membre ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, suportate

de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul în lei al

sumei de 400 euro;

(iv) primele de asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr 95/2006, republicată,

suportate de angajaţi, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească echivalentul

în lei al sumei de 400 euro;

b)pentru veniturile obţinute în celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei

de calcul determinate ca diferenţă între venitul brut şi contribuţiile sociale obligatorii aferente

unei luni, datorate potrivit legii în România şi a contribuţiilor sociale obligatorii datorate în

statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene

potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, precum şi în statele cu care România

are încheiate convenţii/acorduri privind coordonarea sistemelor de securitate socială, pe

fiecarejoe de realizare a acestora.

(3) în cazul veniturilor din salarii şi/sau al diferenţelor de venituri din salarii stabilite pentru

perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează şi se reţine la data efectuării plăţii,

în conformitate cu reglementările legale în vigoare privind veniturile realizate în afara funcţiei

de bază la data plăţii, şi se plăteşte până (a data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

(4) în cazul veniturilor reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, dobânzi

acordate în legătură cu acestea, precum şi actualizarea lor cu indicele de inflaţie, stabilite în

baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive

şi executorii, impozitul se calculează şi se reţine îa data efectuării plăţii, în conformitate cu

reglementările legale în vigoare la data plăţii pentru veniturile realizate în afara funcţiei de

bază, şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite.

(5) Plătitorul este obligat să determine valoarea totală a impozitului anual pe veniturile din

salarii, pentru fiecare contribuabil.

Acordarea dreptului Art. 79. — (1) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până

contribuabilului la 2% din impozitul stabilit la art. 78 alin. (5), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se

de a dispune asupra înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de

destinaţiei unei sume burse private, conform legii. Persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor beneficiază

din impozitde aceleaşi prevederi.

(2) Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii sumei prevăzute la alin, (1) revine organului fiscal

competent.

(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) şi (2) se stabileşte prin ordin al ministrului

finanţelor pubiice.

Termenul de plată Art. 80. — (1) Plătitorii de salarii şi de venituri asimilate salariilor au obligaţia de a calcula

a impozituluişi de a reţine impozitul aferent veniturilor fiecărei luni la data efectuării plăţii acestor venituri,

precum şi de a-l plăti la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

pentru care se plătesc aceste venituri.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul aferent veniturilor fiecărei luni, calculat

şi reţinut la data efectuării plăţii acestor venituri, se plăteşte, până la data de 25 inclusiv a

lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, de către următorii plătitori de venituri din

salarii si venituri asimilate salariilor:

i

a)asociaţii, fundaţii sau alte entităţi fără scop patrimonial, persoane juridice;

58MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit care, în anul anterior, au înregistrat

venituri totale de până la 100.000 euro şi au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi

exclusiv;

c)persoanele juridice plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor care, în anul

anterior, au avut un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv;

d)persoanele fizice autorizate şi întreprinderile individuale, precum şi persoanele fizice

care exercită profesii liberale şi asocierile fără personalitate juridică constituite între persoane

fizice, care au, potrivit legii, personal angajat pe bază de contract individual de muncă.

(3) Numărul mediu de salariaţi şi veniturile totale se stabilesc potrivit prevederilor art. 147

alin. (6} şi (7).

(4) in cazul instituţiilor publice, plătitori de salarii şi de venituri asimilate, sunt aplicabile

prevederile alin. (1).

Obligaţii declarative Art. 81. — (1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitului au obligaţia

ale plătitorilor de venituri să completeze şi să depună declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare

din salariibeneficiar de venit în termenul prevăzut la art. 132 alin. (3).

(2) Plătitorul de venituri este obligat să elibereze contribuabilului, la cererea acestuia, un

document care să cuprindă cel puţin informaţii privind: datele de identificare ale

contribuabilului, venitul realizat în cursul anului, deducerile personale acordate, impozitul

calculat şi reţinut. Documentul eliberat contribuabilului, la cererea acestuia, nu reprezintă un

formular tipizat.

Plata impozitului pentru Art. 82. — (1) Contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în România şi care obţin

anumite venituri salariale venituri sub formă de salarii şi asimilate salariilor din străinătate, precum şi persoanelor fizice

si asimilate salariilor române care obţin venituri din salarii, ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile

p

diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, le sunt aplicabile prevederile

prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevăzut la alin. (1) are obligaţia de a declara şi de a plăti impozit

lunar la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a

realizat venitul. Impozitul aferent unei luni se stabileşte potrivit art. 78.

(3) Orice contribuabil prevăzut la alin, (1) care îşi prelungeşte perioada de şedere în

România, peste perioada menţionată în convenţia de evitare a dublei impuneri, este obligat

să declare şi să plătească impozit pentru întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii în

România, până la data de 25 inclusiv a iunii următoare împlinirii termenului prevăzut de

respectiva convenţie,

(4) Misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în România, precum şi

reprezentanţele organismelor internaţionale ori reprezentanţele societăţilor şi ale organizaţiilor

economice străine, autorizate potrivit legii să îşi desfăşoare activitatea în România, pot opta

ca, pentru angajaţii acestora, care realizează venituri din salarii impozabile în România, să

îndeplinească obligaţiile privind calculul, reţinerea şi plata impozitului pe veniturile din salarii.

Prevederile alin, (2) nu se aplică contribuabililor, în cazul în care opţiunea de mai sus este

formulată şi comunicată organului fiscal competent,

(5) Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară

activitatea, potrivit alin. (1), este obligată să ofere Informaţii organului fiscal competent

referitoare la data începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi, respectiv, a încetării

acesteia, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, cu excepţia situaţiei în

care îndeplineşte obligaţia privind calculul, reţinerea şi plata impozitului pe veniturile din salarii,

potrivit alin. (4).

(6} Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 2% din

impozitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în

condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii.

CAPITOLUL IV

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile Art. 83. — (1) Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în

din cedarea folosinţei bunurilornatură, provenind din cedarea folosinţei bunurilor mobiie şi imobile, obţinute de către

proprietar, uzultuctuarsau alt deţinător legal, altele decât veniturile din activităţi independente.

(2) Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor din derularea

unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul

fiscal următor, califică aceste venituri în categoria venituri din activităţi independente şi le

supun regulilor de stabilire a venitului net pentru această categorie. în aplicarea acestei

reglementări se emite ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(3) Sunt considerate venituri din cedarea folosinţei bunurilor şi veniturile obţinute de către

proprietar din închirierea camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o

capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201559

(4) în categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor se cuprind şi cele realizate de

contribuabilii prevăzuţi la alin. (3) care, în cursul anului fiscal, obţin venituri din închirierea în

scop turistic a unui număr mai mare de 5 camere de închiriat, situate în locuinţe proprietate

personală. De la data producerii evenimentului, respectiv de la data depăşirii numărului de

5 camere de închiriat, şi până la sfârşitul anului fiscal, determinarea venitului net se realizează

în sistem real, potrivit regulilor de' stabilire prevăzute în categoria venituri din activităţi

independente.

(5) Veniturile obţinute din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe

proprietate personală, având o capacitate de cazare mai mare de 5 camere de închiriat, sunt

calificate ca venituri din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină pe

bază de normă de venit sau în sistem real şi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II —

Venituri din activităţi independente.

Stabilirea venitului net anual Art. 84. — (1) Venitul brut din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul personal, altele

din cedarea folosinţei decât veniturile din arendarea bunurilor agricole, reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau

bunurilorechivalentul în lei al veniturilor în natură stabilite potrivit contractului încheiat între părţi, pentru

fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării acestora. Venitul brut se majorează cu

valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziţiilor legale, în sarcina proprietarului,

uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dacă sunt efectuate de cealaltă parte contractantă.

(2) în cazul veniturilor obţinute din închirierea bunurilor mobile şi imobile din patrimoniul

personal, venitul brut se stabileşte pe baza chiriei prevăzute în contractul încheiat între părţi

pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei.

(3) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut

a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

(4) în cazul veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal,

venitul brut se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă

totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.

(5) în cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se face pe baza preţurilor

medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene şi, respectiv, ale

Consiliului General al Municipiului Bucureşti, ca urmare a propunerilor direcţiilor teritoriale de

specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, hotărâri ce trebuie emise înainte

de începerea anului fiscal. Aceste hotărâri se transmit, în cadrul aceluiaşi termen, direcţiilor

generale regionale ale finanţelor publice, pentru a fi comunicate unităţilor fiscale din subordine.

(6) în cazul în care preţurile medii ale produselor agricole, stabilite potrivit prevederilor

alin. (5), au fost modificate în cursul anului fiscal de realizare a venitului, potrivit procedurii de

la alin. (5) noile preţuri pentru evaluarea în lei a veniturilor din arendă exprimate în natură,

pentru determinarea bazei impozabile, se aplică începând cu data de 1 a lunii următoare

comunicării acestora către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice.

(7) Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a

cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 40% asupra venitului brut.

(8) Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii

de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul

fiind final.

(9) Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se plăteşte la bugetul de

stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut.

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), contribuabilii pot opta pentru

determinarea venitului net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza datelor din

contabilitate, potrivit prevederilor art. 68. Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei

bunurilor şi nu determină venitul net din cedarea folosinţei bunurilor în sistem real, pe baza

datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, nu au obligaţii de completare a Registrului

de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

(11) Dispoziţiile privind opţiunea prevăzută la art. 71 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazul

determinării venitului net potrivit prevederilor alin. (3).

Reguli privind stabilirea Art. 85, — (1) Contribuabilii care realizează venituri din închirierea în scop turistic a

impozitului pe venitul camerelor situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare cuprinsă

determinat pe baza între una şi 5 camere inclusiv, datorează un impozit pe venitul stabilit ca normă anuală de venit.

normei anuale de venit(2) Norma anuală de venit corespunzătoare unei camere de închiriat se determină de

direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, pe baza criteriilor stabilite prin ordin comun

al ministrului economiei, comerţului şi turismului şi al ministrului finanţelor publice şi a

propunerilor Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului privind nivelul normelor anuale

de venit. Propunerile privind nivelul normelor anuale de venit se transmit anual de către

Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, A.N.A.F., în cursul trimestrului IV, dar nu mai

târziu de data de 30 noiembrie a anului anterior celui în care urmează a se aplica normele

anuale de venit.

(3) Direcţiile generale regionale ale finanţelor publice au obligaţia publicării anuale a

normelor anuale de venit, în cursul trimestrului IV al anului anterior celui în care urmează a

se aplica.

60MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(4) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia să depună la organul fiscal competent,

pentru fiecare an fiscal, până la data de 31 ianuarie inclusiv, declaraţia privind venitul

estimat/norma de venit pentru anul în curs. în cazul în care contribuabilii încep să realizeze

în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 83 alin. (3), în

termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului aceştia au obligaţia completării şi

depunerii declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit pentru anul fiscal în curs.

(5) Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind

venitul estimat/norma de venit şi emite decizia de impunere la termenul şi potrivit procedurii

stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(6) Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 16% asupra normei anuale

de venit, impozitul fiind final.

(7) Impozitul anual datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.

(8) Plata impozitului se efectuează în cursul anului către bugetul de stat, în contul

impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel: 50% din impozit până la data de 25 iulie

inclusiv şi 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv. Pentru declaraţiile privind

venitul estimat/norma de venit depuse în luna noiembrie sau decembrie, impozitul anual

datorat se stabileşte prin decizie de impunere anuală, pe baza declaraţiei privind venitul

estimat/norma de venit, şi se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării

deciziei de impunere.

(9) Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au

obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Reguli privind stabilirea Art. 86, — (1) Contribuabilii care realizează venituri definite la art. 83 alin. (3) au dreptul

impozitului în cazul să opteze pentru determinarea venitului net anual în sistem real, pe baza datelor din

opţiunii pentru determinarea contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, iar în cazul în care îşi exprimă această opţiune, au

venitului net în sistem realobligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală,

(2) Opţiunea se exercită pentru fiecare an fiscal, prin completarea declaraţiei privind venitul

estimat/norma de venit pentru anul în curs şi depunerea formularului la organul fiscal

competent până la data de 31 ianuarie inclusiv. în cazul în care contribuabilii încep să

realizeze în cursul anului, după data de 31 ianuarie inclusiv, venituri definite potrivit art. 83

alin. (3) opţiunea se exercită pentru anul fiscal în curs, în termen de 30 de zile de la data

producerii evenimentului, prin completarea şi depunerea declaraţiei privind venitul

estimat/norma de venit.

(3) în cursul anului fiscal contribuabilii sunt obligaţi să efectueze plăţi anticipate cu titlu de

impozit către bugetul de stat, în contul impozitului anual datorat, în două rate egale, astfel:

50% din impozit până la data de 25 iulie inclusiv şi 50% din impozit până la data de

25 noiembrie inclusiv. în cazul în care decizia de impunere pentru anul fiscal în curs nu a fost

emisă până la data de 1 noiembrie, precum şi în cazul contribuabililor care realizează venituri

definite la art. 83 alin. (3) după data de 1 noiembrie a anului fiscal în curs, nu se mai stabilesc

plăţi anticipate, venitul net anual urmând să fie supus impunerii potrivit deciziei de impunere

emise pe baza declaraţiei privind venitul realizat.

(4) Organul fiscal competent stabileşte plăţile anticipate prin aplicarea cotei de 16% asupra

venitului net anual estimat din declaraţia privind venitul estimat/norma de venit şi emite decizia

de impunere, care se comunică contribuabililor, potrivit procedurii stabilite prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna

noiembrie sau decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei

până la sfârşitul anului urmând să fie supus impozitării, potrivit deciziei de impunere emise pe

baza declaraţiei privind venitul realizat.

(5) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul

realizat la organul fiscal competent pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a

anului următor celui de realizare a venitului.

(6) Impozitul anual datorat se calculează de organul fiscal competent, pe baza declaraţiei

privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual determinat în

sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, impozitul fiind final.

(7) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de impunere, la

termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(8) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se

plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă

pentru care nu se calculează şi nu se datorează obligaţii fiscale accesorii conform Codului de

procedură fiscală.

(9) Impozitul anual datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.

Reguli de stabilire Art. 87. — (1) în cazul în care, în cursul anului fiscal, contribuabilii prevăzuţi la art. 83

a impozitului final pentru alin. (4) realizează venituri din închirierea unui număr mai mare de 5 camere, aceştia sunt

veniturile realizate obligaţi să notifice evenimentul, respectiv depăşirea numărului de 5 camere de închiriat,

din închirierea în scop turistic organului fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data producerii acestuia. Pentru

ta cazul depăşirii numărului perioada din anul fiscal în care venitul a fost determinat pe baza normei de venit, conform

de 5 camere în cursul prevederilor art. 85, organul fiscal va recalcula norma de venit şi plăţile stabilite în contul

anului fiscalimpozitului anual datorat.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201561

(2) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1) se stabileste prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

(3) Pentru perioada rămasă din anul fiscal, venitul net se stabileşte în sistem real, potrivit

prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală.

Contribuabilii respectivi sunt obligaţi să completeze şi să depună declaraţia privind venitul

estimat/norma de venit, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, la organul

fiscal competent, în vederea stabilirii plăţilor anticipate pentru veniturile aferente perioadei

rămase până la sfârşitul anului fiscal. Regulile de impunere aplicabile pentru venitul realizat

în perioada rămasă sunt cele prevăzute la art. 86 alin. (3)—(9).

Plăţi anticipate de impozit Art. 88. — (1) Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pe

pe veniturile din cedarea parcursul unui an, cu excepţia veniturilor din arendare, datorează plăţi anticipate în contul

folosinţei bunurilorimpozitului pe venit către bugetul de stat, potrivit prevederilor art. 121.

(2) Pentru contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor pentru care

chiria prevăzută în contractul încheiat între părţi este stabilită în lei şi nu au optat pentru

determinarea venitului net în sistem real, iar la sfârşitul anului anterior nu îndeplinesc condiţiile

pentru calificarea veniturilor în categoria veniturilor din activităţi independente, plăţile

anticipate cu titlul de impozit efectuate în cursul anului sunt egale cu impozitul anual datorat

şi impozitul este final.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru contribuabilii care realizează venituri din

închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în

scop turistic cuprinsă între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit

sau care optează pentru determinarea venitului în sistem real, precum şi pentru cei care închiriază

în scop turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate

personală sunt aplicabile prevederile art 85 alin. (8), art. 86 alin. (3) şi (4) şi art. 87 alin. (3).

Impozitarea venitului net din Art. 89. — (1) Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se impune potrivit prevederilor

cedarea folosinţei bunurilorcap. XI — Venitul net anual impozabil.

(2) Pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 83 alin. (3) şi (4) nu

sunt aplicabile reglementările cap. XI — Venitul net anual impozabil.

Reguli aplicabile contribuţiilor Art. 90, — (1) Pentru veniturile realizate în anul 2016, organul fiscal competent are obligaţia

sociale aferente veniturilor determinării, pe categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor, a venitului anual realizat,

realizate din cedarea folosinţei sumă de venituri nete anuale, în vederea aplicării prevederilor referitoare la verificarea

bunurilorîncadrării în plafonul corespunzător anului fiscal respectiv pentru contribuţia de asigurări

sociale de sănătate prevăzută la titlul V — „Contribuţii sociale obligatorii*.

(2) Pentru veniturile realizate începând cu anul 2017. organul fiscal competent are obligaţia

recalculării venitului net anual/pierderii nete anuale, determinat/determinată în sistem real,

pe baza datelor din contabilitate, stabilit/stabilită potrivit Declaraţiei privind venitul realizat,

prin deducerea din venitul net anual a contribuţiilor sociale obligatorii datorate, potrivit

prevederilor titlului V.

(3) Venitul net anualA/enitul net anual recalculat potrivit alin. (2) din cedarea folosinţei

bunurilor se impozitează potrivit prevederilor art. 86 şi cap. XI din prezentul titlu, după caz.

CAPITOLUL V

Venituri din investit*ii

Definirea veniturilor din investiţiiArt. 91. — Veniturile din investiţii cuprind:

a)venituri din dividende;

b)venituri din dobânzi;

c)câştiguri din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente

financiare, inclusiv instrumente financiare derivate;

d)câştiguri din transferul aurului financiar, definit potrivit legii;

e)venituri din lichidarea unei persoane juridice.

Definirea veniturilor Art. 92. — în cazul titlurilor de valoare, veniturile din transferul titlurilor de valoare, astfel

din România din transferul cum sunt definite la art. 7 pct. 41, emise de rezidenţi români, sunt considerate ca fiind obţinute

titlurilor de valoaredin România, indiferent dacă sunt primite în România sau în străinătate.

Venituri neimpozabileArt. 93. — (1) Nu sunt venituri impozabile următoarele:

a)veniturile realizate din deţinerea şi transferul instrumentelor financiare care atestă

datoria publică a statului, precum şi a unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv din operaţiunile

de tip repo şi reverse/repo cu aceste instrumente, indiferent de piaţa/locul de tranzacţionare

unde are loc operaţiunea;

b)venituri repartizate membrilor caselor de ajutor reciproc în funcţie de fondul social deţinut;

c)veniturile realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor emise de Fondul Proprietatea de

către persoanele fizice cărora le-au fost emise aceste acţiuni, în condiţiile titlurilor I şi VII din

Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri

adiacente, cu modificările şi completările ulterioare.

62MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Acelaşi regim fiscal se aplică şi veniturilor realizate la prima tranzacţionare a acţiunilor

emise de Fondul Proprietatea, de către moştenitorii titlurilor de conversie sau acţiunilor

dobândite înainte de prima tranzacţionare;

d)veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite potrivit legii,

titularii iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau

moştenitorii acestora.

(2) Nu generează venituri impozabile următoarele:

a)transferul de titluri de valoare şi/sau aur financiar la momentul dobândirii acestora cu titlu

de moştenire ori donaţie;

b)transferurile directe de proprietate asupra valorilor mobiliare/părţilor sociale, în

următoarele situaţii:

(i) ieşirea din indiviziune, la momentul transferului respectiv, inclusiv în cazul celor operate

de către depozitarul central, potrivit legislaţiei pieţei de capital;

(ii) transferurile între soţi;

c)acordarea şi valorificarea prin orice modalitate a punctelor primite drept măsuri

compensatorii, de către titularii drepturilor de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii

acestora, în conformitate cu prevederile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea

procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în

perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare;

d)conversia certificatelor de depozit în acţiuni suport/drepturi de alocare suport şi a

acţiunilor/drepturilor de alocare în certificate de depozit în conformitate cu prevederile

legislaţiei în materie privind acţiunile suport pentru certificatele de depozit;

e)acordarea valorilor mobiliare sub forma drepturilor de preferinţă în conformitate cu

prevederile legislaţiei în materie, inclusiv subscrierea;

f)distribuirea de titluri de participare noi, definite la art 7, sau majorarea valorii nominale

a titlurilor de participare existente, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor

sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se deţin titluri de valoare, efectuată de

opersoană juridică unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri

de participare la acea persoană juridică;

g} distribuirea în bani sau în natură, efectuată ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi,

cu ocazia reducerii capitalului social, potrivit legii;

h)distribuirea de prime de emisiune, proporţional cu partea ce îi revine fiecărui participant

la persoana juridică;

i)conversia acţiunilor nominative în acţiuni la purtător sau a acţiunilor la purtător în acţiuni

nominative, a acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă, a unei categorii de obligaţiuni în altă

categorie sau în acţiuni, în conformitate cu prevederile legislaţiei în materie;

j)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul transferului ca efect

al împrumutului de valori mobiliare conform legislaţiei aplicabile, de la cel care le dă cu

împrumut, denumit creditor, respectiv la cel care are obligaţia să le returneze, denumit debitor,

precum şi la momentul restituirii valorilor mobiliare împrumutate;

k)transferurile de proprietate asupra valorilor mobiliare la momentul constituirii de garanţii

în legătură cu împrumutul de valori mobiliare, conform legislaţiei aplicabile;

I} operaţiunile efectuate în condiţiile prevăzute la art. 32 şi 33;

m)aportul în natură reprezentând acţiuni emise de societăţi/părţi sociale, în conformitate

cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Determinarea câştigului/ Art. 94. — (1) Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decât

pierderii din transferul instrumentele financiare derivate şi ceJe reglementate la alin. (2)—(6), reprezintă diferenţa

titlurilor de valoare, altele pozitivă/negativă realizată între valoarea de înstrăinare/preţul de vânzare şi valoarea lor

decât instrumentele fiscală, după caz, pe tipuri de titluri de valori, care include costurile aferente tranzacţiei şi

financiare derivate, costuri legate de transferul de proprietate aferente împrumutului de valori mobiliare, dovedite

precum şi din transferul

cu documente justificative.

aurului financiar

(2) în cazul tranzacţiilor cu acţiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, în cadrul

Programului de privatizare în masă, câştigul/pierderea se determină ca diferenţă

pozitivă/negativă realizată între preţul de vânzare şi valoarea fiscală, reprezentată de valoarea

nominală a acestora.

(3) în cazul tranzacţiilor cu acţiuni dobândite la preţ preferenţial sau gratuit, în cadrul

sistemului stock options plan, câştigul se determină ca diferenţă între preţul de vânzare şi

valoarea fiscală a acestora reprezentată de preţul de achiziţie preferenţial care include

costurile aferente tranzacţiei. Pentru cele dobândite cu titlu gratuit valoarea fiscală este

considerată egală cu zero.

(4) în cazul transferului dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare,

câştigul/pierderea se determină ca diferenţă pozitivă/negativă între preţul de vânzare şi

valoarea fiscală, reprezentată de preţul de cumpărare, definit în norme aprobate prin

instrucţiuni comune emise de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ministrul

finanţelor publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201563

Pentru vânzarea în lipsă a valorilor mobiliare, câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către

contribuabilul care efectuează tranzacţia de vânzare în lipsă se determină ca diferenţă

pozitivă/negativă între preţul de vânzare în lipsă al valorilor mobiliare împrumutate şi valoarea

fiscală a valorilor mobiliare cu care se închide tranzacţia de vânzare fh lipsă, din cane sunt scăzute

costurile aferente operaţiunii de împrumut al valorilor mobiliare şi cele aferente tranzacţiilor.

în cazul executării garanţiilor aferente valorilor mobiliare împrumutate şi nerestituite la

scadenţă câştigul/pierderea obţinut/obţinută de către contribuabilul creditor se determină ca

diferenţă pozitivă/negativă între valoarea garanţiei şi valoarea fiscală a valorilor mobiliare care

trebuiau restituite.

în cazul împrumutului de valori mobiliare, câştigul obţinut de persoana fizică în calitate de

creditor este reprezentat de comisionul aferent împrumutului, aşa cum este prevăzut în

contractul de împrumut, se consideră câştig obţinut din transferul titlurilor de valoare şi se

impozitează în conformitate cu prevederile prezentului cod, în acest sens.

(5) în cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la

organismele de plasament colectiv câştigul/pierderea se determină ca diferenţă pozitivă/

negativă între preţul de vânzare/răscumpărare şi valoarea fiscală, reprezentată de preţul de

cumpărare/subscriere/emisiune care include şi cheltuielile de tranzacţionare/subscriere,

definite în norme aprobate prin instrucţiuni comune emise de preşedintele Autorităţii de

Supraveghere Financiară şi ministrul finanţelor publice.

(6) Câştigul/pierderea din operaţiuni cu aur financiar, definit potrivit legii, reprezintă

diferenţa pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală, care include şi costurile

aferente tranzacţiei.

(7} Câştigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare dobândite prin schimb, inclusiv cu

ocazia reorganizărilor, se determină la înstrăinarea ulterioară a acestora, ca fiind diferenţa

pozitivă/negativă dintre preţul de vânzare şi valoarea fiscală definită/stabilită potrivit

prevederilor art. 32 şi 33, după caz.

(8) în cazul operaţiunilor reglementate potrivit legii pentru excluderea/retragerea

persoanelor fizice asociaţi/acţionari, câştigul/pierderea se determină ca diferenţa între

valoarea reprezentând drepturile cuvenite asociatului/acţionarului cu luarea în calcul a

datoriilor societăţii şi valoare fiscală a titlurilor de valoare transferate.

(9) Pentru titlurile de valoare dobândite în urma unei succesiuni, preţul de

cumpărare/valoarea fiscală la momentul transferului ulterior o reprezintă preţul de achiziţie plătit

de deţinătorul defunct dovedit cu documente justificative, al cărui moştenitor este persoana care

dobândeşte titlurile de valoare în cauză, la care se adaugă cheltuielile aferente întocmirii actelor

de succesiune, în cazul în care nu există documente pentru justificarea preţului de

cumpărare/valoarea fiscală de către deţinătorul defunct, valoarea fiscală este considerată zero.

Pentru titlurile de valoare dobândite în urma unei donaţii, la momentul înstrăinării acestora,

valoarea fiscală luată în calcul pentru determinarea câştigului este zero.

(10) Determinarea câştigului/pierderii din transferul titlurilor de valoare, altele decât

instrumentele financiare derivate, se efectuează, după caz, la data:

a)încheierii tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, de către intermediarul definit

potrivit legislaţiei în materie, rezident fiscal român, dacă operaţiunea se efectuează prin

intermediar;

b)efectuării plăţilor preţului tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, de către

beneficiarul de venit dacă operaţiunea nu se efectuează printr-un intermediar sau

intermediarul nu este rezident fiscal român;

c)încheierii tranzacţiei de vânzare în lipsă, indiferent de modalitatea prin care se realizează

decontarea acesteia, de către intermediar definit potrivit legislaţiei în materie, rezident fiscal

român, pe baza documentelor justificative, în cazul tranzacţiilor de vânzare în lipsă.

Dacă intermediarul nu este rezident fiscal român, determinarea câştigului se efectuează

de către beneficiarul de venit, pe baza documentelor justificative primite de la intermediarul

rezident străin;

d)la data plăţii comisionului aferent operaţiunii de împrumut de valori mobiliare prevăzută

în contractul de împrumut, în cazul operaţiunii de împrumut de valori mobiliare.

Determinarea câştigului se face de către intermediar, definit potrivit legislaţiei în materie,

pe baza documentelor justificative. Dacă operaţiunea nu se efectuează printr-un intermediar

sau intermediarul nu este rezident fiscal român, determinarea câştigului se efectuează de

către beneficiarul de venit, pe baza documentelor justificative;

e)la data stabilirii valorii de răscumpărat a titlurilor de participare, în cazul răscumpărării

titlurilor de participare la organismele de plasament colectiv, de către societăţile de

administrare a investiţiilor, dacă acestea sunt rezidenţi fiscali români.

în cazul în care societatea de administrare a investiţiilor este nerezidentă, obligaţia

determinării câştigului/pierderii revine beneficiarului de venit;

f)la momentul încheierii tranzacţiei, pe baza documentelor justificative, în cazul transferului

dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la organismele de plasament colectiv

ca urmare a tranzacţionării acestora pe pieţe reglementate sau sisteme alternative de

tranzacţionare, de către intermediari, dacă aceştia sunt rezidenţi fiscali români.

64MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

în cazul în care intermediarul este nerezident, obligaţia determinării câştigului/pierderii

revine beneficiarului de venit.

(11) Venitul impozabil realizat din lichidarea unei persoane juridice reprezintă excedentul

distribuţiilor în bani sau în natură peste aportul la capitalul social al persoanei fizice

beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere

fiscal, şi veniturile obţinute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele

primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferenţa

între distribuţiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare.

Stabilirea venitului din operaţiuni Art. 95. — (1) Câştigul/pierderea din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate

cu Instrumentele financiare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre veniturile realizate din poziţiile închise începând

derivatedin prima zi de tranzacţionare a anului fiscal şi până în ultima zi de tranzacţionare a acestuia

(inclusiv) şi cheltuielile aferente acestor poziţii, evidenţiate în cont, pentru fiecare tip de

contract şi scadenţă, indiferent dacă acesta a ajuns sau nu la scadenţă. în cazul

instrumentelor financiare derivate ce prevăd decontări periodice între părţi, Iară închiderea

poziţiei, în cadrul unui an fiscal, câştigul/pierderea din operaţiuni cu astfel de instrumente

financiare reprezintă diferenţa pozitivă/negativă dintre veniturile realizate cu ocazia

decontărilor periodice şi cheltuielile aferente, evidenţiate în cont.

(2) Determinarea câştigului/pierderii din operaţiuni cu instrumentele financiare derivate se

face de către intermediar, aşa cum este definit de legislaţia în materie, rezident fiscal român,

la sfârşitul anului fiscal, cumulat, pentru toate instrumentele financiare derivate, pe bază de

documente justificative, dacă operaţiunile se efectuează prin intermediar. Dacă operaţiunea

nu se efectuează printr-un intermediar, determinarea câştigului se efectuează anual cumulat,

la sfârşitul anului fiscal, de către beneficiarul de venit, pe bază de documente justificative.

(3} Veniturile realizate din operaţiuni cu poziţii închise cu instrumente financiare derivate

reprezintă încasările efective din toate aceste operaţiuni, cu poziţii închise, realizate în cursul

unui an fiscal şi evidenţiate în contul beneficiarului de venit, mai puţin încasările de principal.

(4) Cheltuielile aferente operaţiunilor cu poziţii închise cu instrumente financiare derivate

reprezintă plăţile aferente acestor poziţii închise efectuate în cursul unui an fiscal şi evidenţiate în

contul beneficiarului de venit, inclusiv costurile aferente tranzacţiilor, mai puţin plăţile de principal.

(5) Determinarea câştigului/pierderii se efectuează la sfârşitul anului fiscal, cumulat, pentru

instrumente financiare derivate. în cazul poziţiilor închise în anul respectiv, de către

intermediar definit potrivit legislaţiei în materie, rezident fiscal român dacă operaţiunea se

efectuează prin intermediar.

Dacă operaţiunea nu se efectuează printr-un intermediar sau intermediarul nu este

rezident fiscal român, determinarea câştigului se efectuează anual cumulat la sfârşitul anului

fiscal, în cazul poziţiilor închise în anul respectiv de către beneficiarul de venit.

Determinarea câştigului Art. 96. — (1) Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină ca diferenţă între

net anual/pierderii nete câştigurile şi pierderile înregistrate în cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la începutul anului

anuale din transferul titlurilor din transferul titlurilor de valoare, şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv

de valoare şi orice instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar, definit potrivit legii.

alte operaţiuni cu instrumente

La determinarea câştigului net anual/pierderii nete anuale sunt luate în calcul şi costurile

financiare, precum şi din

aferente tranzacţiilor care nu pot fi alocate direct fiecărei tranzacţii.

transferul aurului financiar

(2) Câştigul net anual/pierderea netă anuală se determină de către contribuabil, pe baza

declaraţiei privind venitul realizat, depusă potrivit prevederilor art. 122.

(3) Pentru tranzacţiile efectuate de fiecare intermediar, societate de administrare a

investiţiilor sau societate de investiţii autoadministrată are următoarele obligaţii:

a)calcularea câştigului/pierderii pentru fiecare tranzacţie efectuată pentru contribuabil sau

anual, după caz;

b)transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor,

în formă scrisă, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii

februarie a anului curent pentru anul anterior;

c)să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior,

la organul fiscal competent o declaraţie informativă privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru

fiecare contribuabil.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (3) se stabileste prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

Reţinerea impozitului din Art. 97. — (1) Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la vedere/conturi curente,

veniturile din investiţiiprecum şi cele la depozitele clienţilor, constituite în baza legislaţiei privind economisirea şi

creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ, se impun cu o cotă de 16% din suma

acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se

calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul

curent sau în contul de depozit al titularului. Plata impozitului se face lunar, până la data de

25 inclusiv a lunii următoare înregistrării în cont. Impozitul datorat se plăteşte integral la

bugetul de stat.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201565

(2) Veniturile sub formă de dobânzi pentru depozitele la termen constituite, instrumentele

de economisire dobândite, contractele civile încheiate se impun cu o cotă de 16% din suma

acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile

sub formă de dobânzi, impozitul se calculează şi se reţine de către plătitorii de astfel de

venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv

la momentul răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire. în situaţia sumelor

primite sub formă de dobândă pentru împrumuturile acordate pe baza contractelor civile,

calculul impozitului datorat de către plătitorii de venit se efectuează la momentul plăţii dobânzii.

Plata impozitului pentru veniturile din dobânzi se face lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare înregistrării/răscumpărării, în cazul unor instrumente de economisire, respectiv la

momentul plăţii dobânzii, pentru venituri de această natură, pe baza contractelor civile.

Impozitul datorat se plăteşte integral la bugetul de stat.

(3) Veniturile sub forma dobânzilor plătite de societatea emitentă a valorilor mobiliare

împrumutate, pe parcursul perioadei de împrumut înaintea restituirii acestora, se impun cu o

cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Calculul şi reţinerea impozitului se

efectuează de plătitorul de venit la data la care acestea sunt plătite. Termenul de plată al

impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite

contribuabilului îndreptăţit.

(4) în situaţia în care se constată elemente care generează modificarea veniturilor din

dobânzi şi/sau a bazei de impunere aferente veniturilor unei persoane fizice, pentru care

plătitorul de venit a efectuat calculul impozitului pe venit, stabilirea diferenţelor de impozit se

efectuează la data constatării elementelor care generează modificarea. Regularizarea

diferenţelor de impozit se efectuează de către plătitorul de venit începând cu luna constatării.

(5) Venitul impozabil obţinut din lichidarea unei persoane juridice de către acţionari/asociaţi

persoane fizice sau din reducerea capitalului social, potrivit legii, care nu reprezintă distribuţii

în bani sau în natură ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi se impun cu o cotă de 16%,

impozitul fiind final. Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine persoanei juridice.

Impozitul calculat şi reţinut la sursă în cazul lichidării persoanei juridice se plăteşte până la

data depunerii situaţiei financiare finale la oficiul registrului comerţului, întocmită de lichidatori,

respectiv până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost distribuit venitul reprezentând

reducerea capitalului social.

(6) în aplicarea prevederilor prezentului capitol se utilizează şi norme aprobate prin

instrucţiuni comune emise de preşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară şi ministrul

finanţelor publice

(7) Veniturile sub formă de dividende, inclusiv câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de

titluri de participare definite de legislaţia în materie la organisme de plasament colectiv se

impun cu o cotă de 16% din suma acestora, impozitul fiind final. Obligaţia calculării şi reţinerii

impozitului pe veniturile sub formă de dividende revine persoanelor juridice, odată cu plata

dividendelor/sumelor reprezentând câştigul obţinut ca urmare a deţinerii de titluri de participare

de către acţionari/asociaţi/investitori. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25

inclusiv a lunii următoare celei în care se face plata, în cazul dividendelor/câştigurilor obţinute

ca urmare a deţinerii de titluri de participare, distribuite, dar care nu au fost plătite

acţionarilor/asociaţilor/investitorilor până la sfârşitul anului în care s-au aprobat situaţiile

financiare anuale, impozitul pe dividende/câştig se plăteşte până la data de 25 ianuarie

inclusiv a anufui următor. Impozitul datorat se virează integral la bugetul de stat.

(8) în cazul dividendelor şî/sau dobânzilor plătite de societatea emitentă a valorilor

mobiliare împrumutate, pe parcursul perioadei de împrumut înaintea restituirii acestora,

calculul şi reţinerea impozitului se efectuează de plătitorul de venit la data la care acestea sunt

plătite. Termenul de virare a impozitului este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

celei în care au fost plătite contribuabilului îndreptăţit.

(9) începând cu 1 ianuarie 2017, cota de impozit pe dividende este de 5%.

Impozitarea câştigului net Art. 98. — Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice alte

anual impozabiloperaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din

transferul aurului financiar se impozitează potrivit prevederilor cap. XI din prezentul titlu.

CAPITOLUL VI

Venituri din pensii

Definirea veniturilor din pensiiArt. 99. — Veniturile din pensii reprezintă sume primite ca pensii de la fondurile înfiinţate

din contribuţiile sociale obligatorii făcute către un sistem de asigurări sociale, inclusiv cele din

fonduri de pensii facultative şi cele finanţate de la bugetul de stat, diferenţe de venituri din

pensii, precum şi sume reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie.

66MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Stabilirea venitului impozabil Art. 100. — (1) Venitul impozabil lunar din pensii se stabileşte prin deducerea din venitul

lunar din pensiidin pensie, în ordine, a următoarelor:

a)contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii;

b)suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei.

(2) Suma neimpozabilă lunară de 1.050 lei se majorează cu 50 lei în fiecare an fiscal,

începând cu drepturile aferente lunii ianuarie, până ce plafonul de venit neimpozabil ajunge

la valoarea de 1.200 lei/lunar.

Reţinerea impozitului Art. 101. — (1) Orice plătitor de venituri din pensii are obligaţia de a calcula lunar impozitul

din venitul din pensiiaferent acestui venit, de a-l reţine şi de a-l plăti la bugetul’de stat, potrivit prevederilor

prezentului articol.

(2) Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului

impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se reţine la data efectuării plăţii pensiei şi se plăteşte la bugetul de

stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul reţinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) în cazul unei pensii care nu este plătită lunar, impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte

prin împărţirea pensiei plătite la fiecare din lunile cărora le este aferentă pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcă pe lunile la care se referă, în vederea calculării

impozitului datorat, reţinerii şi plăţii acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmaş vor fî individualizate în funcţie de numărul acestora, iar

impozitarea se va face în raport cu drepturile cuvenite fiecărui urmaş.

(8) în cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii stabilite pentru

perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculează asupra venitului impozabil lunar şi

se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data

plăţii, ş[se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

(9) în cazul veniturilor din pensii şi/sau al diferenţelor de venituri din pensii, sume

reprezentând actualizarea acestora cu indicele de inflaţie stabilite în baza hotărârilor

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii,

impozitul se calculează separat faţă de impozitul aferent drepturilor lunii curente, prin aplicarea

cotei de 16% asupra venitului impozabil, impozitul reţinut fiind impozit final. Venitul impozabil

din pensii se stabileşte prin deducerea din suma totală a contribuţiilor sociale obligatorii

calculate, reţinute şi suportate de persoana fizică, şi a sumei neimpozabile lunare, stabilită

potrivit legislaţiei în vigoare la data plăţii.

Impozitul se reţine la data efectuării plăţii, în conformitate cu reglementările legale în vigoare

la data plăţii şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care s-au plătit.

(10) Impozitul pe veniturile din pensii se reţine şi se plăteşte la bugetul de stat.

(11) Plătitorul de venituri din pensii este obligat să determine valoarea totală a impozitului

anual pe veniturile din pensii, pentru fiecare contribuabil,

Acordarea dreptului Art. 102. — (1) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până

contribuabilului la 2% din impozitul stabilit la art. 101 alin. (11), pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se

de a dispune asupra înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de

destinaţiei unei sume burse private, conform legii,

din impozit(2) Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii sumei prevăzute la alin. (1) revine organului fiscal

competent,

(3) Procedura de aplicare a prevederilor alin, (1) şi (2) se stabileşte prin ordin al

preşedintelui AN.A.F.

CAPITOLUL VII

Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura

Definirea veniturilor Art. 103. — (1) Veniturile din activităţi agricole cuprind veniturile obţinute individual sau

într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:

a)cultivarea produselor agricole vegetale;

b)exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea;

c)creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine

animală, în stare naturală.

(2) Veniturile din silvicultură şi piscicultura reprezintă veniturile obţinute din recoltarea şi

valorificarea produselor specifice fondului forestier naţional, respectiv a produselor lemnoase

şi nelemnoase, precum şi cele obţinute din exploatarea amenajărilor piscicole.

Determinarea venitului net anual Art. 104. — (1) Veniturile din silvicultură şi piscicultura se supun impunerii potrivit

în sistem real, pe baza datelor prevederilor cap. II — Venituri din activităţi independente —, venitul net anual fiind determinat

din contabilitate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având

obligaţia de a completa Registrul de evidenţă fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile

regulile de impunere proprii veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual

se determină în sistem real, pe baza datelor din contabilitate. Pentru veniturile din silvicultură

calificate drept venituri din alte surse se aplică prevederile cap. X.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201567

(2) Veniturile obţinute din valorificarea produselor prevăzute la art. 103 alin. (1) în altă

modalitate decât în stare naturală reprezintă venituri din activităţi independente şi se supun

regulilor de impunere proprii categoriei respective.

(3) Veniturile definite la art. 103 alin. (1) pentru care nu există obligaţia stabilirii normelor

de venit sunt venituri impozabile şi se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II — Venituri

din activităţi independente —, venitul net anual fiind determinat în sistem real, pe baza datelor

din contabilitate, potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii având obligaţia de a completa

Registrul de evidenţă fiscală. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii

veniturilor din activităţi independente pentru care venitul net anual se determină în sistem

real, pe baza datelor din contabilitate.

Venituri neimpozabileArt. 105. — (1) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate de persoanele fizice/membrii

asocierilor fără personalitate juridică din valorificarea în stare naturală a următoarelor:

a)produse culese din flora sălbatică, exclusiv masa lemnoasă. în cazul masei lemnoase

sunt venituri neimpozabile numai veniturile realizate din exploatarea şi valorificarea acesteia

în volum de maximum 20 mc/an din pădurile pe care contribuabilii le au în proprietate;

b)produse capturate din fauna sălbatică, cu excepţia celor realizate din activitatea de

pescuit comercial supuse impunerii potrivit prevederilor cap. II — Venituri din activităţi

independente.

(2) Veniturile definite la art. 103 alin. (1) sunt venituri neimpozabile în limitele stabilite

potrivit tabelului următor:

Nr,

Produse vegetaleSuprafaţă

cri.

1.Cerealepână la 2 ha

2,Plante oleaginoasepână la 2 ha

3.Cartofpână la 2 ha

4,Sfeclă de zahărpână la 2 ha

5.Tutunpână la 1 ha

6.Hamei pe rodpână la 2 ha

7.Legume în câmppână la 0,5 ha

8.Legume în spaţii protejatepână la 0,2 ha

9.Leguminoase pentru boabepână la 1,5 ha

10.Pomi pe rodpână la 1,5 ha

11.Vie pe rodpână la 1 ha

12.Arbuşti fructiferipână la 1 ha

j

13.Flori şi plante ornamentalepână la 0,3 ha

AnimaleNr. capete/IMr. de familii de albine

1.Vacipână la 2

2,Bivoliţepână la 2

3,Oipână la 50

4,Caprepână la 25

5,Porci pentru îngrăşatpână la 6

6.Albinepână la 75 de familii

7,Păsări de curtepână la 100

(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile obţinute din exploatarea păşunilor şi fâneţelor

naturale,

(4) In cazul persoanelor fizice/membrilor asocierilor fără personalitate juridică, cultivarea

terenurilor cu plante furajere gramineeşi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate

furajării animalelor deţinute de contribuabilii respectivi pentru care venitul se determină pe baza

normelor de venit şi a celor prevăzute la alin, (2) nu generează venit impozabil.

Stabilirea venitului anual din Art, 106. — (1) Venitul dintr-o activitate agricolă se stabileşte pe bază de norme de venit.

activităţi agricole pe bază de (2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă (ha)/cap de animal/familie de

norme de venitalbine pentru categoriile de produse vegetale şi animalele prevăzute la art. 105 alin. (2).

(3) Normele de venit se propun de către entităţile publice mandatate de Ministerul

Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe baza metodologiei stabilite prin hotărâre a Guvernului, se

aprobă şi se publică de către direcţiile generale regionale ale finanţelor publice, până cel

târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.

(4) în cazul contribuabililor care realizează venituri din desfăşurarea a două sau mai multe

activităţi agricole pentru care venitul se determină pe bază de normă de venit, organul fiscal

competent stabileşte venitul anual prin însumarea veniturilor corespunzătoare fiecărei

activităţi.

68MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) în anul fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice individual sau într-o

formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene

meteorologice nefavorabile ce pot fi asimilate dezastrelor naturale ca îngheţ, grindină, polei,

ploaie abundentă, secetă şi inundaţii, precum şi a epizootiilor ce afectează peste 30% din

suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale/animalele deţinute, norma de venit se

reduce proporţional cu pierderea respectivă.

(6) Constatarea pagubelor prevăzute la alin. (5) şi evaluarea pierderilor se fac la cererea

persoanelor fizice/asocierilor fără personalitate juridică, care desfăşoară activităţi agricole

pentru care venitul anual se stabileşte pe bază de norme de venit, de o comisie numită prin

ordin al prefectului judeţului/municipiului Bucureşti, la propunerea directorului executiv al

direcţiei agricole judeţene/municipiului Bucureşti, comisie formată pe plan local dintr-un

reprezentant al primăriei, un specialist de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură,

un delegat din partea Administraţiei Naţionale de Meteorologie, un specialist al Inspectoratului

General pentru Situaţii de Urgenţă şi un reprezentant al direcţiei generale regionale a

finanţelor publice teritoriale din cadrul A.N.A.F.

(7) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (5) şi (6) se stabileşte prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F., cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(8) Contribuabilii care obţin venituri determinate pe baza normei anuale de venit nu au

obligaţii de completare a Registrului de evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Calculul şi plata impozitului Art. 107. — (1) Impozitul pe venitul din activităţi agricole se calculează de organul fiscal

aferent veniturilor competent prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit

din activităţi agricolepe baza normei anuale de venit, impozitul fiind final.

(2) Contribuabilul care desfăşoară o activitate agricolă prevăzută la art. 103 alin. (1) pentru

care venitul se determină pe bază de normă de venit are obligaţia de a depune anual o

declaraţie la organul fiscal competent, până la data de 25 mai inclusiv a anului fiscal, pentru

anul în curs. în cazul în care activitatea se desfăşoară în cadrul unei asocieri fără personalitate

juridică, obligaţia depunerii declaraţiei la organul fiscal competent revine asociatului care

răspunde pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă de autorităţile publice în cadrul aceluiaşi

termen. Anexa declaraţiei depusă de asociatul desemnat va cuprinde şi cota de distribuire ce

revine fiecărui membru asociat din venitul impozabil calculat la nivelul asocierii.

(3) Contribuabilii/Asocierile fără personalitate juridică care desfăşoară activităţi agricole

pentru care venitul se stabileşte pe bază de norme de venit şi deţin suprafeţe destinate

producţiei agricole vegetale/animale în localităţi/judeţe diferite vor opta pentru stabilirea

localităţii/judeţului sau localităţilor/judeţelor unde vor beneficia de încadrarea în limitele

veniturilor neimpozabile prevăzute pentru fiecare grupă de produse vegetale/animale de la

art. 105 alin. (2). Opţiunea se exercită prin completarea corespunzătoare a Declaraţiei privind

veniturile din activităţi agricole impuse pe norme de venit.

(4) Declaraţia prevăzută la alin. (2) nu se depune pentru veniturile prevăzute la art. 105.

(5) Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat şi emite decizia de

impunere, la termenul şt în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(6) Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuaie se efectuează către

bugetul de stat în două rate egale, astfel:

a)50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv;

b)50% din impozit până !a data de 15 decembrie inclusiv.

(7) Impozitul se plăteşte la bugetul de stat

CAPITOLUL VIII

Venituri din premii şi din jocuri de noroc

Definirea veniturilor Art. 108. — (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele

din premii şi din jocuri prevăzute la art. 62, sumele primite ca urmare a participării la Loteria bonurilor fiscale, potrivit

de norocprevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 166/2015, precum şi din promovarea

produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

(2) Nu sunt venituri impozabile materialele publicitare, pliantele, mostrele, punctele bonus

acordate cu scopul stimulării vânzărilor.

(3) Veniturile din jocuri de noroc cuprind toate sumele încasate, bunurile şi serviciile primite,

ca urmare a participării la jocuri de noroc, indiferent de denumirea venitului sau de forma în

care se acordă, inclusiv cele de tip jack-pot, definite conform normelor metodologice.

Stabilirea venitului net din premii Art. 109. — Venitul net este diferenţa dintre venitul din premii şi suma reprezentând venit

neimpozabil.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201569

Determinarea Impozitului Art. 110. — (1) Veniturile sub formă de premii se impun, prin reţinerea la sursă, cu o cotă

aferent veniturilor din premii de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

şl din Jocuri de noroc(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun prin reţinere la sursă. Impozitul datorat se

determină la fiecare plată, prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit

brut primit de un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut Impozit

— lei —— lei —

până la 66.750, inclusiv1%

peste 66.750 — 445.000, inclusiv667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte suma de 66.750

peste 445.00061.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte suma de 445.000

(3) Obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii impozitului revine organizatorilor/plătitorilor de

venituri.

(4) Nu sunt impozabile următoarele venituri obţinute în bani şi/sau în natură:

a)premii sub valoarea sumei neimpozabile stabilite în sumă de 600 lei, inclusiv, realizate

de contribuabil pentru fiecare premiu;

b)veniturile obţinute ca urmare a participării la jocurile de noroc caracteristice cazinourilor,

cluburilor de poker, slot-machine şi lozuri sub valoarea sumei neimpozabile de 66.750 lei,

inclusiv, realizate de contribuabil pentru f ecare venit brut primit.

Verificarea încadrării în plafonul neimpozabil se efectuează la fiecare plată, indiferent de

tipul de joc din care a fost obţinut venitul respectiv.

în cazul în care venitul brut primit la fiecare plată depăşeşte plafonul neimpozabil de

66.750 lei, inclusiv, impozitarea se efectuează distinct faţă de veniturile obţinute din

participarea la alte tipuri de jocuri de noroc.

(5) Impozitul calculat şi reţinut în momentul plăţii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat şi reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de

25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost retinut.

f

(7) Prin excepţie de la prevederile alin, (2)r pentru veniturile realizate de către persoanele

fizice ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker, impozitul

anua! datorat se determină de către organui fiscal competent.

(8} Contribuabilii care obţin venituri din jocurile de noroc prevăzute la alin. (7) au obligaţia

de a depune declaraţia privind venitul realizat, potrivit prevederilor art. 122 alin. (3).

(9) Organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pentru veniturile din jocurile

de noroc prevăzute la alin. (7), pe baza declaraţiei privind venitul realizat, şi emite decizia de

impunere, la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A N.A.F.

(10) Impozitul anual datorat pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7) se

determină prin aplicarea următorului barem de impunere asupra fiecărui venit brut primit de

un participant, de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc:

Tranşe de venit brut Impozit

— lei —— lei —

până la 66.750, inclusiv1%

peste 66.750 — 445.000, 667,5 + 16% pentru ceea ce depăşeşte

inclusivsuma de 66.750

61.187,5 + 25% pentru ceea ce depăşeşte

peste 445.000

suma de 445.000

(11) Impozitul de achitat pentru veniturile din jocurile de noroc prevăzute Sa alin. (7),

conform deciziei de impunere anuale, se plăteşte în termen de cel mult 60 de zile de la data

comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se calculează şi nu se datorează

sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind colectarea creanţelor bugetare.

(12) Pentru veniturile din jocuri de noroc prevăzute la alin. (7), fiecare organizator/plătitor

de venituri are următoarele obligaţii:

a)transmiterea către fiecare contribuabil a informaţiilor referitoare la fiecare venit brut,

primit în cursul anului fiscal, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul

precedent, în formă scrisă;

b)să depună anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul anterior,

la organul fiscal competent o declaraţie informativă referitoare la fiecare venit brut, pentru

fiecare contribuabil.

(13) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (12) se stabileşte prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

70MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

CAPITOLUL IX

Venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal

Definirea venitului din transferul Art. 111. — (1) La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrâmintelor acestuia,

proprietăţilor imobiliare din prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora,

patrimoniul personal precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit

care se calculează astfel:

a)pentru construcţiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum şi pentru

terenurile de orice fel fără construcţii, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv:

(i) 3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

(ii) peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv;

b)pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare'de 3 ani:

(1) 2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

(ii) peste 200.000 lei, 4.000 lei +1 % calculat la valoarea ce depăşeşte 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri:

a)la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor de orice fel,

prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale;

b)la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donaţie între rude şi afini până la

gradul al lll-lea inclusiv, precum şi între soţi;

c)în cazul actelor de desfiinţare cu efect retroactiv pentru actele de transfer al dreptului

de proprietate asupra proprietăţilor imobiliare;

d)constatarea în condiţiile art. 13 din Legea cadastrului şi a publicităţii imobiliare

nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate şi a dezmembrâmintelor acestuia cu titlul

de moştenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută

şi finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. în cazul nefinalizării

procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moştenitorii datorează un impozit de

1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4) Impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se calculează la valoarea declarată de părţi în actul

prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. în cazul în care

valoarea declarată este inferioară valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către

camerele notarilor publici, notarul public notifică organelor fiscale respectiva tranzacţie.

(5) Camerele notarilor publici actualizează cel puţin o dată pe an studiile de piaţă care trebuie

să conţină informaţii privind valorile minime consemnate pe piaţa imobiliară specifică în anul

precedent şi le comunică direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice din cadrul A.N.A.F.

(6) Impozitul prevăzut la alin, (1) şi (3) se calculează şi se încasează de notarul public

înainte de autentificarea actului sau, după caz, întocmirea încheierii de finalizare a succesiunii.

Impozitul calculat şi încasat se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în

care a fost încasat. în cazul în care transferul dreptului de proprietate sau al

dezmembrâmintelor acestuia, pentru situaţiile prevăzute la alin, (1) şi (3), se realizează prin

hotărâre judecătorească ori prin altă procedură, impozitul prevăzut la alin. (1) şi (3) se

calculează şi se încasează de către organul fiscal competent, pe baza deciziei de impunere

în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei, Instanţele judecătoreşti care pronunţă

hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi

executorii comunică organului fiscal competent hotărârea şi documentaţia aferentă în termen

de 30 de zile de la data hotărârii judecătoreşti râmase definitive şi irevocabile/hotărârii

judecătoreşti definitive şi executorii.

Pentru alte proceduri decât cea notarială sau judecătorească contribuabilul are obligaţia

de a declara venitul obţinut în maximum 10 zile de la data transferului, la organul fiscal

competent, în vederea calculării impozitului.

în cazul transferului prin executare silită impozitul datorat de contribuabilul din patrimoniul căruia

a fost transferată proprietatea imobiliară se calculează şi se încasează de către organul fiscal

competent, pe baza deciziei de impunere în termen de 60 de zile de la data comunicării deciziei.

(7) Impozitul stabilit în condiţiile alin. (1) şi (3) se distribuie astfel:

a} o cotă de 50% se face venit la bugetul de stat;

b) o cotă de 50% se face venit la bugetul unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul

cărora se află bunurile imobile ce au făcut obiectul înstrăinării.

(8) Procedura de calculare, încasare şi plată a impozitului perceput în condiţiile alin. (1) şi

(3), precum şi obligaţiile declarative se stabilesc prin norme metodologice emise prin ordin

comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului justiţiei, cu consultarea Uniunii Naţionale

a Notarilor Publici din România.

Rectificarea impozitului Art. 112. — în cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de

finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori ori omisiuni în

calcularea şi încasarea impozitului prevăzut la art. 111 alin. (1) şi (3), notarul public va

comunica organului fiscal competent această situaţie, cu motivarea cauzelor care au

determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere

pentru contribuabilii desemnaţi la art. 111 alin. (1) şi (3), în vederea încasării impozitului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201571

Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea eronată a impozitului

prevăzut la art. 111 alin. (1) şi (3) este angajată numai în cazul în care se dovedeşte că

neîncasarea integrală sau parţială este imputabilă notarului public care, cu intenţie, nu şi-a

îndeplinit această obligaţie.

Obligaţiile declarative Art. 113. — Notarii publici au obligaţia să depună semestrial la organul fiscal teritorial o

ale notarilor publici declaraţie informativă privind transferurile de proprietăţi imobiliare, cuprinzând următoarele

cu privire la transferul elemente pentru fiecare tranzacţie:

proprietăţilor Imobiliarea)părţile contractante;

b)valoarea înscrisă în documentul de transfer;

c)impozitul pe venitul din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

d)taxele notariale aferente transferului.

CAPITOLUL X

Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse Art. 114. — (1) Venituri din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, care

nu se încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)—h), altele decât veniturile

neimpozabile în conformitate cu prezentul titlu.

(2) în această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri:

a)prime de asigurâri suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă

entitate, în cadrul unei activităţi pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu

are o relaţie generatoare de venituri din salarii şi asimilate salariilor, potrivit cap. II! —Venituri

din salarii si asimilate salariilor;

T 1

b)câştiguri primite de la societăţile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare

încheiat între părţi cu ocazia tragerilor de amortizare;

c)venituri, sub forma diferenţelor de preţ pentru anumite bunuri, servicii şi alte drepturi,

primite de persoanele fizice pensionari, foşti salariaţi, potrivit clauzelor contractului de muncă

sau în baza unor legi speciale;

d)venituri primite de persoanele fizice reprezentând onorarii din activitatea de arbitraj

comercial;

e)venituri obţinute de persoana fizică în baza contractului de administrare încheiat potrivit

prevederilor Legii nr. 46/2008 — Codul silvic, republicată. Fac excepţie veniturile realizate din

exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile

pe care contribuabilii ie au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, care sunt

neimpozabile;

f)veniturile distribuite persoanelor fizice membrii formelor asociative de proprietate —

persoane juridice, prevăzute la art. 26 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de

proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii

fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare,

altele decât veniturile neimpozabile realizate din:

1.exploatarea şi valorificarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din

pădurile pe care le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, pentru fiecare membru

asociat;

2.exploatarea masei lemnoase, definite potrivit legislaţiei în materie, din pădurile pe care

le au în proprietate, în volum de maximum 20 mc/an, acordată fiecărui membru asociat;

g)veniturile din activităţi, altele decât cele de producţie, comerţ, prestări de servicii, profesii

liberale şi din drepturi de proprietate intelectuală, precum şi activităţi agricole, silvicultură şi

piscicultura, pentru care sunt aplicabile prevederile cap. II — Venituri din activităţi

independente şi cap. VII — Venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura;

h)bunurile şi/sau serviciile primite de un participant la persoana juridică, acordate/furnizate

de către persoana juridică în folosul personal al acestuia;

i)suma plătită unui participant la o persoană juridică, în folosul personal al acestuia, pentru

bunurile sau serviciile achiziţionate de la acesta, peste preţul pieţei pentru astfel de bunuri ori

servicii;

j)distribuirea de titluri de participare, definite la art. 7, efectuată de o persoană juridică

unui participant la persoana juridică, drept consecinţă a deţinerii unor titluri de participare la

acea persoană juridică, altele decât cele prevăzute la art. 93 alin. (2) lit. f);

k)dobânda penalizatoare plătită în condiţiile nerespectării termenului de plată a

dividendelor distribuite participanţilor, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare;

I)veniturile obţinute de cedent ca urmare a cesiunii de creanţă, respectiv de cesionar din

realizarea venitului din creanţa respectivă, inclusiv în cazul drepturilor de creanţe salariale

obţinute în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, din patrimoniul personal, altele decât cele care se

încadrează în categoriile prevăzute la art. 61 lit. a)—h) şi art. 62.

(3) Contribuabilii care obţin venituri din alte surse nu au obligaţii de completare a

Registrului de evidenţă fiscală’şi de conducere a evidenţei contabile.

72MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Calculul impozitului şi termenul Art. 115. — (1) Impozitul pe venit se calculează prin reţinere la sursă la momentul acordării

de platăveniturilor de către plătitorii de venituri, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului brut pentru

veniturile prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)—k), precum şi în normele metodologice elaborate

în aplicarea art. 114.

(2) Impozitul calculat şi reţinut reprezintă impozit final.

(3) Impozitul astfel reţinut se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei în care a fost reţinut.

Declararea, stabilirea şl plata Art. 116. — (1) Contribuabilii care realizează venituri din alte surse, altele decât cele

impozitului pentru unele prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. a)—k), precum şi în normele metodologice elaborate în

venituri din alte surseaplicarea art. 114, au obligaţia de a depune declaraţia privind venitul realizat la organul fiscal

competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de

realizare a venitului.

(2) Impozitul pe venit datorat se calculează de către organul fiscal competent, pe baza

declaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra:

a)venitului brut, în cazul veniturilor din alte surse pentru care contribuabilii au obligaţia

depunerii declaraţiei privind venitul realizat, altele decât cele prevăzute la art. 114 alin. (2)

lit. I);

b)venitului impozabil determinat ca diferenţă între veniturile şi cheltuielile aferente tuturor

operaţiunilor efectuate în cursul anului fiscal, în cazul veniturilor din alte surse prevăzute la

art. 114 alin. (2) lit. I).

(3) în cazul veniturilor prevăzute la art. 114 alin. (2) lit. I), veniturile reprezintă sumele

încasate şi echivalentul în lei al veniturilor în natură, iar cheltuielile reprezintă plăţile efectuate,

în cursul unui an fiscal, din toate operaţiunile respective, evidenţiate în baza documentelor

justificative.

La stabilirea veniturilor realizate/cheltuielilor efectuate ca urmare a cesiunii de creanţă

aferente unui împrumut sau în cazul realizării venitului din creanţa respectivă, încasările şi

plăţile de principal efectuate în cursul anului fiscal nu vor fi luate în calcul.

(4) Impozitul reprezintă impozit final, Contribuabilii nu au obligaţia să efectueze plăţi

anticipate în cursul anului fiscal în contul impozitului anual datorat.

(5) Organul fiscal competent emite decizia de impunere, la termenul şi în forma stabilite

prin ordin al preşedintelui A N.A.F.

(6) Impozitul de achitat conform deciziei de impunere anuale se plăteşte în termen de cel

mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă pentru care nu se

calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în materie privind

colectarea creanţelor bugetare.

(7) Contribuabilii prevăzuţi la alin, (1) nu au obligaţii de completare a Registrului de

evidenţă fiscală şi de conducere a evidenţei contabile.

Definirea şi impozitarea Art. 117. — Orice venituri constatate de organele fiscale, în condiţiile Codului de procedură

veniturilor a căror sursă nu a fiscală, a căror sursă nu a fost identificată se impun cu o cotă de 16% aplicată asupra bazei

fost identificatăimpozabile ajustate. Prin decizia de impunere organele fiscale vor stabili cuantumul impozitului

şi al accesoriilor.

CAPITOLUL XI

Venitul net anual impozabil

Stabilirea venitului net anual Art, 118. — (1) Venitul net anual impozabil se stabileşte de organul fiscal competent pe

impozabilfiecare sursă din categoriile de venituri menţionate la art. 61 lit. a), c) şi f) prin deducerea din

venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevăzute la art. 61 lit a), c) şi f), ce se realizează într-o

fracţiune de an sau în perioade diferite ce reprezintă fracţiuni ale aceluiaşi an, se consideră

venit anual.

(3) Pierderea fiscală anuală înregistrată pe fiecare sursă din activităţi independente,

cedarea folosinţei bunurilor şi din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură se reportează

şi se compensează cu venituri obţinute din aceeaşi sursă de venit din următorii 7 ani fiscali

consecutivi.

(4) Pierderile din categoriile de venituri menţionate la art. 61 lit. a), c) şi f) provenind din

străinătate se reportează şi se compensează cu veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate

în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

(5) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a)reportul se efectuează cronologic, în funcţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani

consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a),

reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

(6) Prevederile alin. (1)—(5) nu se aplică în cazul veniturilor din activităţi agricole definite

la art. 103 alin. (1), pentru care sunt stabilite norme de venit.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201573

Stabilirea câştigului nat anual Art. 119. — (1) Câştigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, din orice

impozabilalte operaţiuni cu instrumente financiare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi

din transferul aurului financiar se determină de organul fiscal competent ca diferenţă între

câştigul net anual şi pierderile reportate din anii fiscali anteriori rezultate din aceste operaţiuni.

(2) Pierderea netă anuală din operaţiuni definite la art. 91 lit. c) şi d) stabilită prin declaraţia

privind venitul realizat se recuperează din câştigurile nete anuale obţinute în următorii 7 ani

fiscali consecutivi.

(3) Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele:

a)reportul se efectuează cronologic, în fijncţie de vechimea pierderii, în următorii 7 ani

consecutivi;

b)dreptul la report este personal şi netransmisibil;

c)pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a),

reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

(4) Pierderile nete anuale provenind din străinătate se reportează şi se compensează cu

veniturile de aceeaşi natură şi sursă, realizate în străinătate, pe fiecare ţară, înregistrate în

următorii 7 ani fiscali.

Declaraţii privind venitul Art. 120. — (1) Contribuabilii, precum şi asociaţiile fără personalitate juridică, care încep

estimat/norma de venitoactivitate în cursul anului fiscal, sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent o

declaraţie referitoare la veniturile şi cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în

termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului. Fac excepţie contribuabilii care

realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reţinere la sursă.

(2) Contribuabilii care obţin venituri din cedarea folosinţei bunurilor din patrimoniul

personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală, au obligaţia

să depună o declaraţie privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 30 de zile de’la

încheierea contractului între părţi. Declaraţia privind venitul estimat/norma de venit se depune

odată cu înregistrarea fa organul fiscal a contractului încheiat între părţi. Contribuabilii care

obţin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal au obligaţia înregistrării

contractului încheiat între părţi, precum şi a modificărilor survenite ulterior, în termen de 30 de

zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

(3} Contribuabilii care în anul anterior au realizai pierderi şi cei care au realizat venituri pe

perioade mai mici decât anul fiscal, precum şi cei care, din motive obiective, estimează că vor

realiza venituri care diferă cu cel puţin 20% faţă de anul fiscal anterior depun, odată cu

declaraţia privind venitul realizat, şi declaraţia privind venitul estimat/norma de venit.

(4} Contribuabilii care în anul curent, până la depunerea declaraţiei privind venitul realizat,

au optat pentru stabilirea impozitului final potrivit prevederilor art. 73 pot depune, odată cu

declaraţia privind venitul realizat în anul anterior, şi declaraţia privind venitul estimat/norma de

venit pentru anul curent, în vederea recalculării plăţilor anticipate.

(5) Contribuabilii care determină venitul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru

care cheltuielile se determină în sistem forfetar şi care au optat pentru determinarea venitului net

în sistem real depun declaraţia privind venitul estimat/norma de venit completată corespunzător.

Stabilirea plăţilor anticipate de Art. 121, — (1) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, cedarea

impozitfolosinţei bunurilor, activităţi agricole impuse în sistem real, prevăzute la art. 104 alin. (3),

precum şi din silvicultură şi piscicultura, cu excepţia veniturilor din arendare, sunt obligaţi să

efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor

pentru care plăţile anticipate se stabilesc prin reţinere la sursă.

(2} Nu se datorează plăţi anticipate în cazul contribuabililor, persoane fizice cu handicap grav

sau accentuat care realizează venituri din activităţi independente, din activităţi agricole, silvicultură

şi piscicultura, prevăzute la cap. II —Venituri din activităţi independente şi cap. VII —Venituri din

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultura, scutite de impozit pe venit.

(3) Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursă de venit,

luându-se ca bază de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat în anul precedent,

după caz, prin emiterea unei decizii care se comunică contribuabililor, potrivit legii. In cazul

impunerilor efectuate după expirarea termenelor de plată prevăzute la alin. (4), contribuabilii

au obligaţia efectuării plăţilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de

plată al anului precedent. Diferenţa dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat

în anul precedent şi suma reprezentând plăţi anticipate datorate de contribuabil la nivelul

trimestrului IV din anul anterior se repartizează pe termenele de plată următoare din cadrul

anului fiscal. Pentru declaraţiile privind venitul estimat/norma de venit depuse în luna

decembrie nu se mai stabilesc plăţi anticipate, venitul net aferent perioadei până la sfârşitul

anului urmând să fie supus impozitării potrivit deciziei de impunere emise pe baza declaraţiei

privind venitul realizat. Plăţile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, cu

excepţia veniturilor din arendă, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a)pe baza declaraţiei privind venitul estimat/norma de venit şi a contractului încheiat între

părţi; sau

b)pe baza veniturilor determinate în sistem real, pe baza datelor din contabilitate, în

conformitate cu prevederile art. 68, potrivit opţiunii. în cazul în care, potrivit clauzelor

74MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume

în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al

pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care

se efectuează impunerea.

(4) Plăţile anticipate se efectuează în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni

din fiecare trimestru, iar plata impozitului anual se efectuează potrivit deciziei de impunere.

(5) Termenele şi procedura de emitere a deciziilor de plăţi anticipate se stabilesc prin ordin

al preşedintelui A.N.A.F.

(6) Pentru stabilirea plăţilor anticipate, organul fiscal va lua ca bază de calcul venitul anual

estimat, în toate situaţiile în care a fost depusă o declaraţie privind venitul estimat/norma de

venit pentru anul curent, sau venitul net din declaraţia privind venitul realizat pentru anul fiscal

precedent, după caz. La stabilirea plăţilor anticipate se utilizează cota de impozit prevăzută

la art. 64.

(7) Plăţile anticipate stabilite pe baza contractelor încheiate între părţi în care chiria este

exprimată în lei, potrivit prevederilor art. 88 alin. (2), precum şi pentru veniturile din activităţi

independente, impuse pe baza normelor de venit, reprezintă impozit final.

(8) în situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi în care

chiria este exprimată în lei, plăţile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 88 alin. (2) vor fi

recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe bază de documente

justificative.

(9) în situaţia rezilierii, în cursul anului fiscal, a contractelor încheiate între părţi, pentru

care determinarea venitului brut se efectuează potrivit prevederilor art. 84 alin. (2) şi în care

chiria reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, plăţile anticipate stabilite potrivit

prevederilor alin. (1) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului,

pe bază de documente justificative. Determinarea venitului anual se efectuează pe baza

cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua

precedentă celei în care se emite decizia de impunere, impozitul fiind final.

(10) Contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din activităţi

agricole impuse în sistem reai, silvicultură şi piscicultură şi care în cursui anului fiscal îşi

încetează activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activităţii, potrivit

legislaţiei în materie, au obligaţia de a depune la organul fiscal competent o declaraţie, însoţită

de documente justificative, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului, în

vederea recalculării plăţilor anticipate,

(11) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (10) se stabileşte prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

DeclaraţiaArt. 122. — (1) Contribuabilii care realizează, individual sau într-o formă de asociere,

privind venitul realizatvenituri din activităţi independente, venituri din cedarea folosinţei bunurilor, venituri din

activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, determinate în sistem real, au obligaţia de a

depune o declaraţie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal,

până la data de 25 mai inclusiv a anului următor celui de realizare a venitului. Declaraţia

privind venitul realizat se completează pentru fiecare sursă şi categorie de venit. Pentru

veniturile realizate într-o formă de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea

distribuită din asociere.

(2) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru contribuabilii prevăzuţi la

art. 88 alin. (2), caz în care plăţile anticipate de impozit vor fi luate în calcul la stabilirea

impozitului anual datorat, pentru situaţiile în care intervin modificări ale clauzelor contractuale,

cu excepţia art. 121 alin. (8).

(3) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi pentru contribuabilii prevăzuţi la

art. 70, art. 84 alin. (3), art. 110 alin. (8) şi art. 116.

(4) Declaraţia privind venitul realizat se completează şi se depune la organul fiscal

competent pentru fiecare an fiscal până la data de 25 mai incfusiv a anului următor celui de

realizare a câştigului net anual/pierderii nete anuale potrivit prevederilor cap. V — Venituri

din investiţii.

(5) Nu se depun declaraţii privind venitul realizat pentru următoarele categorii de venituri:

a)venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care

au depus declaraţii privind venitul estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu

s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;

b)venituri din activităţi independente, a căror impunere este finală potrivit prevederilor

art. 73;

c)venituri din cedarea folosinţei bunurilor sub formă de arendă, a căror impunere este

finală potrivit prevederilor art. 84 alin. (8);

d)venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 88 alin. (2) şi la art. 121 alin. (9), a

căror impunere este finală, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii privind venitul

estimat/norma de venit în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201575

e)venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt

cuprinse în declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de

venit sau declaraţii lunare, depuse de contribuabilii prevăzuţi la art. 82;

f)venituri din investiţii, a căror impunere este finală;

g)venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;

h)venituri din pensii;

i)venituri din activităţi agricole, a căror impunere este finală, potrivit prevederilor art. 107

alin. (1);

j)venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal;

k)venituri din alte surse, cu excepţia celor prevăzute la art. 116.

Stabilirea şl plata Impozitului Art. 123. — (1) Impozitul anual datorat se stabileşte de organul fiscal competent pe baza

anual datoratdeclaraţiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra fiecăruia dintre

următoarele:

a)venitul net anual impozabil;

b)câştigul net anual impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119.

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinaţiei unei sume pentru susţinerea entităţilor

nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor de cult, precum şi

pentru acordarea de burse private, conform legii, sumă reprezentând până la 2% din impozitul

datorat pe venitul net anual impozabil, câştigul net anual impozabil determinat potrivit

prevederilor art. 119.

(3) Contribuabilii care au realizat venituri din activităţi independente/activităţi agricole,

impuşi pe bază de norma de venit, şi/sau din cedarea folosinţei bunurilor, care nu au obligaţia

depunerii declaraţiei privind venitul realizat, pot dispune asupra destinaţiei unei sume pentru

susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, unităţilor

de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, suma reprezentând până

la 2% din impozitul datorat pe venitul anual.

(4) Organul fiscal competent are obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii sumei reprezentând

până la 2% din impozitul datorat pentru:

a)venitul net anual impozabil;

b)câştigul net anuat impozabil determinat potrivit prevederilor art. 119;

c)veniturile menţionate ia alin. (3).

(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (1)—(4) se stabileşte prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F.

(6) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat pe baza declaraţiei privind venitul

realizat şi emite decizia de impunere la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F. Pfata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectuează

către bugetul de stat.

(7) Diferenţele de impozit rămase de achitat conform deciziei de impunere anuale se

plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă

pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în

materie privind colectarea creanţelor bugetare.

(8) Pentru anul fiscal 2016, organul fiscal competent stabileşte impozitul anual datorat pentru

veniturile din cedarea folosinţei bunurilor, având în vedere prevederile art. 90 alin. (1), şi emite

decizia de impunere la termenul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

CAPITOLUL XII

Proprietatea comună şi asociaţiile fără personalitate juridică

Venituri din bunuri Art. 124. — Venitul net obţinut din exploatarea bunurilor şi drepturilor de orice fel, deţinute

sau drepturi în comun, este considerat ca fiind obţinut de proprietari, uzufructuari sau de alţi deţinători

care sunt deţinute legali, înscrişi într-un document oficial, şi se atribuie proporţional cu cotele-părţi pe care

în comunaceştia le deţin în acea proprietate sau în mod egal, în situaţia în care acestea nu se cunosc.

Reguli privind asocierile fără Art. 125. — (1} Prevederile prezentului articol nu se aplică:

personalitate juridicăa)fondurilor de pensii administrate privat şi fondurilor de pensii facultative constituite

conform prevederilor legislaţiei specifice în materie;

b)fondurilor de investiţii constituite ca asociaţii fără personalitate juridică;

c)asocierilor fără personalitate juridică, în cazul în care membrii asociaţi realizează venituri

stabilite potrivit art. 68.

în cazul asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II sau III, sunt

aplicabile prevederile alin. (7)—(9).

(2) în cadrul fiecărei asocieri fără personalitate juridică, constituită potrivit legii, asociaţii au

obligaţia să încheie contracte de asociere în formă scrisă, la începerea activităţii, care să

cuprindă inclusiv date referitoare la:

a)părţile contractante;

b)obiectul de activitate şi sediul asociaţiei;

c)contribuţia asociaţilor în bunuri şi drepturi;

76MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

d)cota procentuală de participare a fiecărui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul

asocierii corespunzătoare contribuţiei fiecăruia;

e)desemnarea asociatului care să răspundă pentru îndeplinirea obligaţiilor asociaţiei faţă

de autorităţile publice;

f)condiţiile de încetare a asocierii. Contribuţiile asociaţilor conform contractului de asociere

nu sunt considerate venituri pentru asociaţie. Contractul de asociere se înregistrează la

organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii acestuia. Organul fiscal

are dreptul să refuze înregistrarea contractelor, în cazul în care acestea nu cuprind datele

solicitate conform prezentului alineat.

(3) în cazul în care între membrii asociaţi există legături de rudenie până la gradul al

patrulea inclusiv, părţile sunt obligate să facă dovada că participă la realizarea venitului cu

bunuri sau drepturi asupra cărora au drept de proprietate. Pot fi membri asociaţi şi persoanele

fizice care au dobândit capacitate de exerciţiu restrânsă.

(4) Asocierile, cu excepţia celor care realizează venituri din activităţi agricole impuse pe

baza normelor de venit, au obligaţia să depună la organul fiscal competent, până la data de

15 martie a anului următor, declaraţii anuale de venit, conform modelului stabilit de A.N.A.F.,

care vor cuprinde şi distribuţia venitului net/pierderii pe asociaţi.

(5) Venitul/Pierderea anual/anuală realizat(ă) în cadrul asocierii se distribuie asociaţilor

proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform

contractului de asociere.

(6) Tratamentul fiscai al venitului realizat din asociere, în alte cazuri decât cele prevăzute

la alin. (8)—(10), va fi stabilit în aceeaşi manieră ca şi pentru categoria de venituri în care este

încadrat.

(7) Obligaţia înregistrării veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţilor desfăşurate în cadrul

asocierilor cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlurilor II sau IIL revine persoanei

juridice.

(8) în cazul asocierilor dintre o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II — Impozitul

pe profit — şi o persoană fizică sau orice altă entitate — asociere fără personalitate juridică

{indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea desfăşurată de

persoana fizică) se distribuie un/o venit net/pierdere netă asociatului persoană fizică

proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform

contractului de asociere stabilit pe baza regulilor prevăzute la titlul II. Impozitul datorat de

persoana fizică se calculează, se reţine şi se plăteşte de către persoana juridică potrivit

regulilor prevăzute la titlul II şi reprezintă impozit f nai. Pierderile nu se compensează şi nu se

reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligaţii fiscale

potrivit titlului IV.

(9) în cazul asocierilor dintre o persoana juridică contribuabil potrivit titlului III — Impozitul

pe veniturile microîntreprinderilor — şi o persoană fizică sau o entitate — asociere fără

personalitate juridică (indiferent de modalitatea de stabilire a venitului net pentru activitatea

desfăşurată de persoana fizică), pentru impunerea veniturilor distribuite asociatului persoană

fizică proporţional cu cota procentuală de participare corespunzătoare contribuţiei, conform

contractului de asociere, se aplică regulile prevăzute la titlul III. Impozitul datorat de persoana

fizică se calculează, se reţine şi se plăteşte de către persoana juridică potrivit regulilor

prevăzute la titlul III şi reprezintă impozit final. Pierderile nu se compensează şi nu se

reportează potrivit prevederilor titlului IV. Contribuabilul persoană fizică nu are obligaţii fiscale

potrivit titlului IV.

(10) în cazul asocierilor fără personalitate juridică constituite între contribuabili care

desfăşoară activitate individual sau contribuabili care desfăşoară activitate individual şi o

asociere fără personalitate juridică şi pentru care stabilirea venitului anual pentru activitatea

desfăşurată se efectuează pe baza normelor de venit sau prin utilizarea cotelor forfetare de

cheltuieli, veniturile realizate în cadrul asocierii respective nu sunt considerate distribuite, în

vederea impunerii, contribuabililor care datorează impozit potrivit prezentului titlu, fiind

aplicabile numai regulile stabilite pentru impunerea venitului determinat pe baza normelor de

venit sau stabilit pe baza cotelor forfetare.

CAPITOLUL XIII

Aspecte fiscale internaţionale

Venituri ale persoanelor fizice Art. 126. — (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfăşoară o activitate independentă,

nerezidente din activităţi prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu,

Independentela venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului

permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independentă care este atribuibil unui sediu permanent se

determină conform art. 68, în următoarele condiţii:

a) în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b)în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201577

Venituri ale persoanelor fizice Art. 127. — Persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activităţi dependente în

nerezidente din activităţi România sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

dependente

Reguli de stabilire a bazei Art. 128. — (1) Persoana fizică rezidentă într-unul din statele membre ale Uniunii Europene

de calcul al veniturilor sau într-unul din statele Spaţiului Economic European beneficiază de aceleaşi deduceri ca şi

impozabile pentru persoanele persoanele fizice rezidente, la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obţinute

fizice rezidente Intr-un stat din România. Baza de calcul se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în

membru al Uniunii Europene funcţie de natura acestuia, potrivit titlului IV.

sau al Spaţiului Economic (2) Deducerile prevăzute la alin. (1) se acordă în limita stabilită prin legislaţia română în

Europeanvigoare pentru persoana fizică rezidentă, dacă persoana fizică rezidentă într-unul dintre statele

membre ale Uniunii Europene sau într-unul dintre statele Spaţiului Economic European

prezintă documente justificative şi dacă acestea nu sunt deduse în statul de rezidenţă al

persoanei fizice.

(3) Prevederile alin. (1) şi (2) nu se aplică persoanelor fizice rezidente într-unul dintre

statele membre ale Spaţiului Economic European cu care România nu are încheiat un

instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.

Alte venituri ale persoanelor Art. 129. — (1) Persoanele fizice nerezidente, care obţin alte venituri decât cele prevăzute

fizice nerezidentela art. 126,127 şi la titlul VI, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute fa alin. (1), se determină pe

fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3) Cu excepţia plăţii impozitului pe venit prin reţinere la sursă, contribuabilii persoane

fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligaţia

să declare şi să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit.

Venituri obtinute din străinătateArt. 130. — (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. a) şi cele care îndeplinesc

■

condiţiile prevăzute la art. 59 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obţinute din

străinătate.

(2} Veniturile realizate din străinătate se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit

asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcţie

de natura acestuia.

(3) Pentru veniturile obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România şi

neimpozabile In conformitate cu prevederile prezentului titlu se aplică acelaşi tratament fiscal

ca şi pentru cele obţinute din România.

(4) Contribuabilii care obţin venituri din străinătate conform alin. (1) au obligaţia să le

declare, potrivit declaraţiei specifice, până la data de 25 mai a anului următor celui de realizare

a venitului.

(5) Organul fiscal stabileşte impozitul anual datorat şi emite o decizie de impunere, în

intervalul şi în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(6) Diferenţele de impozit rămase de achitat, conform deciziei de impunere anuală, se

plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, perioadă

pentru care nu se calculează şi nu se datorează sumele stabilite potrivit reglementărilor în

materie privind colectarea creanţelor bugetare.

Evitarea dublei impuneri prin Art. 131. — (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelaşi venit şi pentru

metoda creditului fiscal sau aceeaşi perioadă impozabilă, sunt supuşi impozitului pe venit atât pe teritoriul României, cât

metoda scutiriişi în statul străin cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, iar

respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda creditului, au

dreptul ia deducerea din impozitul pe venit datorat în România a impozitului plătit în

străinătate, în limitele prevăzute în prezentul articol.

(2) Contribuabilii persoane fizice rezidente care realizează un venit şi care, potrivit

convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate de România cu un alt stat, pot fi impuse în

celălalt stat, iar respectiva convenţie prevede ca metodă de evitare a dublei impuneri metoda

scutirii, respectivul venit va fi scutit de impozit în România. Acest venit se declară în România,

dar este scutit de impozit dacă se anexează documentul justificativ eliberat de autoritatea

competentă a statului străin, care atestă impozitul plătit în străinătate.

(3) Creditul fiscal/Scutirea se acordă dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a)se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri încheiate între România şi

statul străin în care s-a plătit impozitul;

b)impozitul plătit în străinătate, pentru venitul obţinut în străinătate, a fost efectiv plătit de

persoana fizică. Plata impozitului în străinătate se dovedeşte printr-un document justificativ,

eliberat de autoritatea competentă a statului străin respectiv;

c)venitul pentru care se acordă credit fiscal/scutire face parte din una dintre categoriile de

venituri prevăzute la art. 61.

(4) Creditul fiscal se acordă la nivelul impozitului plătit în străinătate, aferent venitului din

sursa din străinătate, dar nu poate fi mai mare decât partea de impozit pe venit datorat în

România, aferentă venitului impozabil din străinătate. în situaţia în care contribuabilul în cauză

obţine venituri din străinătate din mai multe state, creditul fiscal admis a fi dedus din impozitul

78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

datorat în România se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare ţară şi pe

fiecare natură de venit.

(5) După data aderării României la Uniunea Europeană, pentru veniturile din economii,

definite la art. 242, obţinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au

perioada de tranziţie specificată la art. 246, se aplică metoda de eliminare a dublei impuneri,

prevăzută la art. 251 alin. (2).

(6) în vederea calculului creditului fiscal, sumele în valută se transformă la cursul de schimb

mediu anual al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de

realizare a venitului. Veniturile din străinătate realizate de persoanele fizice rezidente, precum

şi impozitul aferent, exprimate în unităţi monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt

cotate de Banca Naţională a României, se vor transforma astfel:

a)din moneda statului de sursă într-o valută de circulaţie internaţională, cum ar fi dolari

S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din ţara de sursă;

b)din valuta de circulaţie internaţională în lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al

acesteia, comunicat de Banca Naţională a României, din anul de realizare a venitului respectiv.

CAPITOLUL XIV

Obligaţii declarative ale plătitorilor de venituri cu reţinere la sursă

Obligaţii declarative ale Art. 132. — (1) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, sunt obligaţi

plătitorilor de veniturisă calculeze, să reţină, să plătească şi să declare impozitul reţinut la sursă, până la termenul

cu reţinere la sursăde plată a acestuia inclusiv, cu excepţiile prevăzute în prezentul titlu.

(2) Plătitorii de venituri, cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, au obligaţia să depună o

declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul

fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), plătitorii de venituri din salarii şi asimilate

salariilor au obligaţia să depună o declaraţie privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru

fiecare beneficiar de venit, până la termenul prevăzut la alin. (1),

CAPITOLUL XV

Dispoziţii tranzitorii şi finale

Dispoziţii tranzitoriiArt. 133. —(1) Pentru veniturile realizate în anul fiscai 2015, obligaţiile fiscale sunt cele în

vigoare la data realizării venitului.

(2) în situaţia în care pentru veniturile realizate începând cu anul fiscal 2016 contribuabilii

datorează plăţi anticipate în cursul anului fiscal, în contul impozitului anual datorat, acestea

vor fi stabilite potrivit reglementărilor în vigoare în anul anterior.

(3) Prevederile prezentului titlu se vor aplica pentru veniturile realizate şi cheltuielile

efectuate de persoanele fizice începând cu data de 1 ianuarie 2016.

(4) Prevederile art. 68 alin. (4) lit. k) se aplică pentru activele neamortizabile achiziţionate

începând cu data de 1 ianuarie 2016.

(5) Prevederile art. 68 alin. (4) lit. e) se aplică numai pentru mijloacele fixe achiziţionate

începând cu 1 ianuarie 2012.

(6) Prevederile art. 118 alin. (3)—(5) se aplică pentru pierderile înregistrate începând cu

data de 1 ianuarie 2016.

(7) Deducerea specială pentru creditele restructurate, reglementată potrivit prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2014, se acordă contribuabililor care obţin venituri

din salarii la funcţia de bază sau venituri din pensii aferente lunilor cuprinse în perioada

1 ianuarie 2016—31 decembrie 2017, în condiţiile stabilite potrivit actului normativ menţionat.

Definitivarea impunerii Art. 134. — Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat într-un an fiscal se va

pe anul fiscalelabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în

termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

TITLUL V

Contribuţii sociale obligatorii

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Sfera contribuţiilor socialeArt. 135. — în sensul prezentului titlu, contribuţiile sociale definite la art. 2 alin. (2) sunt

T

contribuţii sociale obligatorii.

CAPITOLUL II

Contribuţiile de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat

SECŢIUNEA 1

Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii

Contribuabilii/Plătitorii de venit Art. 136. — Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul

la sistemul public de pensii public de pensii, cu respectarea legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale,

precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte,

după caz:

a)cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii,

domiciliul ori reşedinţa în România;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201579

b)cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în

România, în condiţiile prevăzute de legislaţia europeană aplicabilă în domeniul securităţii

sociale, precum şi de acordurile privind sistemele de securitate socială la care România este

parte;

c)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,

atât pe perioada în care persoanele fizice care realizează venituri din salarii ori asimilate

salariilor desfăşoară activitate, cât şi pe perioada în care acestea beneficiază de concedii şi

indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate;

d)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de

indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială ori de indemnizaţii

de asigurări sociale de sănătate care se acordă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit

legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata de contribuţii de asigurări sociale datorate

bugetului asigurărilor sociale de stat din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

e)Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, prin casele de asigurări de sănătate

subordonate, pentru persoanele prevăzute la art. 1 alin. (2), art. 23 alin. (2) şi la art. 32 din

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de

asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006,

cu modificările şi completările ulterioare;

f)unităţile trimiţătoare, pentru personalul român trimis în misiune permanentă în

străinătate, inclusiv pentru categoriile de personal trimise în misiune temporară sau

permanentă în străinătate prevăzute prin hotărâre a Guvernului, pentru soţul/soţia care

însoţeşte personalul trimis în misiune permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă

raporturile de muncă sau raporturile de serviciu şi pentru membrii Corpului diplomatic şi

consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă, ca urmare a participării l'a

cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durată care depăşeşte 90 de zile

calendaristice.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia şi cotele de contribuţii

Categorii de venituri Art. 137. — (1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul public de pensii, prevăzuţi la

supuse contribuţiilor art. 136, datorează, după caz, contribuţii de asigurări sociale pentru următoarele categorii de

de asigurări socialevenituri:

a)venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;

b)venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

c)indemnizaţii de şomaj;

d)indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţii de asigurări sociale şi în

cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la art. 60

alin. (1) şi (2).

Cotele de contributiiArt. 138, — Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt următoarele:

>

de asigurări sociale datorate a)26,3% pentru condiţii normale de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală

bugetului asigurărilor sociale şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

de statb)31,3% pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10,5% pentru contribuţia individuală

şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator;

c)36,3% pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă astfel cum

sunt prevăzute în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările

şi completările ulterioare, din care 10,5% pentru contribuţia individuală şi 25,8% pentru

contribuţia datorată de angajator.

SECŢIUNEA a 3-a

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat in cazul persoanelor

care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor pentru care plata

unor prestaţii sociale se achită de instituţii publice

Baza de calcul al contribuţiei Art. 139. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, în

Individuale de asigurări sociale cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, o reprezintă

în cazul persoanelor fizice câştigul brut realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu

care realizează venituri respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum

din salarii sau asimilate şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care

salariilorinclude:

a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. în situaţia

personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile asupra cărora se

datorează contribuţia sunt cele prevăzute la art. 145 alin. (1) lit. a);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

c)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial’;

d)remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor

autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în

adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;

e)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de

la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,

precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de

lege;

f)sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, după caz,

precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;

g)sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului

constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de

management, potrivit legii;

h)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

i)sume reprezentând salarii/diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti

rămase definitive şi irevocabile/ hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele'decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar;

k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natura, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi

de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România,

în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul

legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor

misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a

angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar

deplasa în ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în

domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la

care România este parte;

I)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de administrare/

mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit

legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului

de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului de

management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2.5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar;

m)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în

interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice

stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna

acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii, de care ar

beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;

n)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în baza

contractului de mandat, potrivit Legii nr. 230/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

o)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator sau din Fondul

naţional unic de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii, primite pe perioada în care

persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor beneficiază de

concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, pentru care baza lunară

de calcul al contribuţiei de asigurări sociale este suma reprezentând 35% din câştigul salarial

mediu brut, prevăzut la alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul

medical;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201581

p)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii;

q)veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului

colectiv sau individual de muncă.

(2) în situaţia în care totalul veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea

a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, contribuţia individuală de asigurări sociale se calculează

în limita acestui plafon, pe fiecare loc de realizare a venitului.

(3) Câştigul salarial mediu brut prevăzut la alin. (2) este cel utilizat la fundamentarea

bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de

stat.

(4) Sumele prevăzute la alin. (1) lit. d) şi f) intră în baza lunară de calcul al contribuţiei

individuale de asigurări sociale, indiferent dacă persoanele respective sunt din cadrul aceleiaşi

societăţi ori din afara ei, indiferent dacă sunt pensionari sau angajaţi cu contract individual de

muncă.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 140. — Pentru persoanele prevăzute la art. 136 lit. c), baza lunară de calcul pentru

de asigurări sociale datorate contribuţia de asigurări sociale o reprezintă suma câştigurilor brute prevăzute la art. 139,

de angajatori sau persoane realizate de persoanele fizice care obţin venituri din salarii sau asimilate salariilor. Baza de

asimilate acestora, prevăzute la calcul nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor pentru care angajatorul

art. 136 lit. c)datorează contribuţie diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, din luna pentru care se

calculează această contribuţie datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, şi valoarea

corespunzătoare a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. în situaţia depăşirii acestui plafon, în

cazul angajatorilor care datorează contribuţie la bugetul asigurărilor sociale de stat,

diferenţiată în funcţie de condiţiile de muncă, baza de calcul la care se datorează această

contribuţie, corespunzătoare fiecărei condiţii de muncă, se stabileşte proporţional cu

ponderea, în total bază de calcul, a câştigurilor salariale brute realizate în fiecare dintre

condiţiile de muncă.

Excepţii specifice Art. 141. — Se exceptează de la plata contribuţiilor de asigurări sociale următoarele

contribuţiilor de asigurări venituri:

socialea)prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, potrivit legii;

b)veniturile din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoanele fizice asigurate în

sisteme proprii de asigurări sociale, precum şi de către persoanele care au calitatea de

pensionari ai acestor sisteme, care nu au obligaţia asigurării în sistemul public de pensii,

potrivit legii.

c)veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate, poliţiştilor şi

funcţionarilor publici cu statut special care îşi desfăşoară activitatea în instituţiile din sectorul

de apărare, ordine publică şi securitate naţională, pentru care se datorează contribuţie

individuală la bugetul de stat potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat.

Venituri din salarii şi venituri Art. 142. — Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiilor de asigurări sociale

asimilate salariilor care nu se următoarele:

cuprind în baza lunară de calcul a)sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale constituite prin subscripţie

al contribuţiilor de asigurări publică;

socialeb)ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele

pentru dispozitive medicale, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru pierderi produse în

gospodăriile proprii ca urmare a calamităţilor naturale, veniturile reprezentând cadouri în bani

şi/sau în natură oferite salariaţilor, cele oferite pentru copiii minori ai acestora, inclusiv ticlietele

cadou, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă aî salariatului, acordate de

angajator pentru salariaţii proprii sau alte persoane, precum şi contravaloarea serviciilor

turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, acordate de

angajator pentru salariaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, astfel cum este prevăzut

în contractul de muncă.

Cadourile în bani şi în natură oferite de angajatori angajaţilor, cele oferite în beneficiul

copiilor minori ai acestora, inclusiv ticheteie cadou, cu ocazia Paştelui, zilei de 1 iunie,

Crăciunului şi a sărbătorilor similare ale altor culte religioase, precum şi cadourile în bani şi

în natură oferite angajatelor cu ocazia ziiei de 8 martie nu sunt cuprinse în baza lunară de

calcul, în măsura în care valoarea acestora pentru fiecare persoană în parte, cu fiecare ocazie

din cele de mai sus, nu depăşeşte 150 lei.

Nu sunt incluse în baza lunară de caicul al contribuţiilor veniturile de natura celor prevăzute

mai sus, realizate de persoane fizice, dacă aceste venituri sunt primite în baza unor legi

speciale şi finanţate din buget;

c)contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu, potrivit repartiţiei de serviciu, numirii

conform legii sau specificităţii activităţii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate,

precum şi compensarea diferenţei de chirie, suportată de persoana fizică, conform legilor

speciale;’

d)cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia persoanelor cu rol

de reprezentare a interesului public, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în

afara ţării, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

e)contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de

lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare, a altor

drepturi privind sănătatea şi securitatea în muncă, precum şi a uniformelor obligatorii şi a

drepturilor de echipament, ce se acordă potrivit legislaţiei în vigoare;

f)contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care

angajaţii îşi au reşedinţa şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, pentru situaţiile

în care nu se asigură locuinţă sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi, potrivit legii, pe

perioada delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul

serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. k), precum şi cele

primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

h)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţii care au stabilite

raporturi de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în

România, în interesul serviciului, în limita plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. I),

precum şi cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare;

i)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării, în

altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este

prevăzut în raportul juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv,

contractului de administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza

contractului de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile

administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, şi de către

manageri, în baza contractului de management prevăzut de lege, în limita plafonului

neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. m), precum şi cele primite pentru acoperirea

cheltuielilor de transport şi cazare. Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata

deplasării este mai mare de 12 ore, considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare

în interesul desfăşurării activităţii;

j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite pe perioada deplasării în

România, în interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au

raporturi juridice stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile

juridice respective, în limita plafonului neimpozabil stabilit la art. 76 alin. (2) lit. n), precum şi

cele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare.

Plafonul zilnic neimpozabil se acordă numai dacă durata deplasării este mai mare de 12 ore,

considerându-se fiecare 24 de ore câte o zi de deplasare în interesul desfăşurării activităţii;

k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură primite de persoanele fizice care

desfăşoară o activitate în baza unui statut special prevăzut de lege pe perioada deplasării,

respectiv delegării şi detaşării, în altă localitate, în ţară şi în alte state, în limitele prevăzute de

actele normative speciale aplicabile acestora, precum şi cele primite pentru acoperirea

cheltuielilor de transport şi cazare;

I)sumele primite, potrivit dispoziţiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare în

interesul serviciului;

m)indemnizaţiile de instalare ce se acordă o singură dată, ia încadrarea într-o unitate

situată într-o altă localitate decât cea de domiciliu, în primul an de activitate după absolvirea

studiilor, în limita unui salariu de bază la angajare, precum şi indemnizaţiile de instalare şi

mutare acordate, potrivit tegilor speciale, personalului din instituţiile publice, potrivit legii;

n)cheltuielile efectuate de angajatori/plătitori pentru pregătirea profesională şi

perfecţionarea angajaţilor, administratorilor stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de

administrare/mandat şi directorilor care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de

mandat potrivit legii, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective, pregătire legată

de activitatea desfăşurată de persoanele respective pentru angajator/plătitor;

o)costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice,

efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu;

p)avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul acordării şi la

momentul exercitării acestuia;

q)diferenţa favorabilă dintre dobânda preferenţială stabilită prin negociere şi dobânda

practicată pe piaţă, pentru credite şi depozite;

r)tichetele de masă, voucherefe de vacanţă, tichetele cadou şi tichetele de creşă, acordate

potrivit legii;

s)următoarele avantaje primite în legătură cu o activitate dependentă:

1.utilizarea în scop personal a vehiculelor pentru care cheltuielile sunt deductibile în cota

de 50%, prevăzute la art. 76 alin. (4) iit. ţ);

2.cazarea în unităţi proprii;

3.hrana şi drepturile de hrană acordate potrivit legii;

4.hrana acordată de angajatori angajaţilor, în cazul în care potrivit legislaţiei în materie

este interzisă introducerea alimentelor în incinta unităţii;

5.permisele de călătorie pe orice mijloc de transport, acordate în interes de serviciu;

6.contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006, cu modificările şi

completările ulterioare, şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative,

calificate astfel în conformitate cu legislaţia privind pensiile facultative de către Autoritatea de

Supraveghere Financiară, administrate de către entităţi autorizate stabilite în state membre

ale Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European, precum şi primele de

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201583

asigurare voluntară de sănătate conform Legii nr. 95/2006, republicată, suportate de angajator

pentru angajaţii proprii, astfel încât la nivelul anului să nu se depăşească limitele prevăzute

la art. 76 alin'. (4) lit. ş) şi t) pentru veniturile neimpozabile, precum şi primele aferente

asigurărilor de risc profesional;

ş) veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile

compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care

reglementează aceste domenii.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 143. — (1) Pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se

de asigurări sociale datorate suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute la art. 136 lit. d), baza lunară de calcul

pentru persoanele fizice care al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o reprezintă

beneficiază de drepturi băneşti cuantumul drepturilor băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj,

potrivit legii, respectiv indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit dispoziţiilor

lunare ce se suportă

legale se prevede altfel.

din bugetul asigurărilor

(2) Prevederile art. 139 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 140 referitoare la plafonarea

pentru şomaj, potrivit legii

bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se aplică şi în cazul persoanelor prevăzute

la alin. (1).

(3) Contribuţia de asigurări sociale pentru şomerii care beneficiază de indemnizaţie de

şomaj se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj la nivelul cotei stabilite pentru

condiţii normale de muncă.

(4) Pe perioada în care şomerii beneficiază de concedii medicale şi de indemnizaţii de

asigurări sociale de sănătate, cu excepţia cazurilor de accident de muncă sau boală

profesională, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului

asigurărilor sociale de stat este suma reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut,

prevăzut la art. 139 alin. (3), corespunzător numărului zilelor lucrătoare din concediul medical,

iar contribuţia de asigurări sociale se suportă la nivelul cotei stabilite pentru condiţii normale

de muncă.

(5) Contribuţia de asigurări sociale pentru persoanele care beneficiază de plăţi

compensatorii acordate potrivit legii din bugetul asigurărilor pentru şomaj se suportă din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, la nivelul cotei contribuţiei individuale de

asigurări sociale, cu excepţia cazurilor în care, potrivit prevederilor legale, se dispune altfel.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 144. — Pe perioada în care persoanele fizice prevăzute la art. 136 lit. e) beneficiază

de asigurări sociale datorate de concedii medicale şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, baza lunară de calcul

pentru persoanele fizice care al contribuţiei de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat este suma

beneficiază de indemnizaţii reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 139 alin. (3), corespunzător

numărului zilelor lucrătoare din concediul medical,

de asigurări sociale

de sănătate

Baza de calcul al contribuţieiArt. 145. — (1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 136 lit. f), baza lunară de calcul

F

de asigurări sociale datorate al contribuţiei individuale de asigurări sociale datorate bugetului asigurărilor sociale de stat o

pentru persoanele fizice reprezintă:

prevăzute la art. 136 lit. f)a)câştigul salarial brut lunar în lei, corespunzător funcţiei în care personalul român trimis

în misiune permanentă în străinătate, de către persoanele juridice din România, este încadrat

în ţară;

b)ultimul salariu avut înaintea plecării, care nu poate depăşi plafonul de 3 salarii de bază

minime brute pe ţară, în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune

permanentă în străinătate şi căruia/căreia i se suspendă raporturile de muncă sau raporturile

de serviciu;

c)totalitatea drepturilor salariale corespunzătoare funcţiei de încadrare în cazul membrilor

corpului diplomatic şi consular al României, cărora li se suspendă raporturile de muncă ca

urmare a participării la cursuri ori alte forme de pregătire în străinătate, pe o durata care

depăşeşte 90 de zile calendaristice, precum şi în cazul categoriilor de personal trimise în

misiune temporară sau permanentă în străinătate, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

(2) Prevederile art. 139 alin. (2) şi (3), respectiv cele ale art. 140 referitoare la plafonarea

bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale se aplică şi în cazul persoanelor prevăzute

la art. 136 lit. f), excepţie fiind în cazul soţului/soţiei care însoţeşte personalul trimis în misiune

permanentă în străinătate, pentru care plafonarea bazei de calcul al contribuţiei de asigurări

sociale se face la 3 salarii de bază minime pe ţară.

(3) Salariul de bază minim brut pe ţară, prevăzut la alin. (1) şi (2), este salariul de bază

minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului.

SECŢIUNEA a 4-a

Stabilirea, plata şl declararea contrlbupilor de asigurări sociale Ut cazul persoanelor fizice şl Juridice care au calitatea

de angajatori sau sunt asimilate acestora, Instituţiilor prevăzute la art 136 Ut. d)—f), precum şl în cazul persoanelor fizice

care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state

Stabilirea şi plata contribuţiilor Art. 146. — (1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt

de asigurări sociale asimilate acestora, precum şi instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d)—f) au obligaţia de a calcula

şi de a reţine la sursă contribuţiile individuale de asigurări sociale, precum şi obligaţia de a

calcula contribuţiile de asigurări sociale datorate de aceştia, după caz.

84MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa

legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind

sistemele de securitate socială la care România este parte.

(3) Contribuţiile de asigurări sociale individuale calculate şi reţinute potrivit alin. (1) se

plătesc la bugetul asigurărilor sociale de stat până la data de*25 inclusiv a lunii următoare

celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare

trimestrului pentru care se datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a

persoanelor asimilate angajatorului datorată potrivit legii.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu

permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii

pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii

sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este

parte, au obligaţia de a calcula contribuţiile individuale şi pe cele ale angajatorului, precum şi

de a le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(5) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale individuale se realizează prin aplicarea cotei

corespunzătoare prevăzute la art. 138 asupra bazelor lunare de calcul prevăzute la art. 139,

art. 143—145, după caz, în care nu se includ veniturile prevăzute la art. 141 şi 142.

(6) în cazul în care din calcul rezultă o bază mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul

salarial mediu brut, prevăzut la art. 139 alin. (3), cota contribuţiei individuale de asigurări

sociale se va aplica asupra echivalentului a de 5 ori câştigul salarial mediu brut, pe fiecare loc

de realizare al venitului.

(7) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale datorate de persoanele fizice şi juridice care

au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum şi de instituţiile prevăzute la

art. 136 lit, d)—f) se realizează prin aplicarea cotelor corespunzătoare prevăzute la art. 138

asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 140, art, 143—145, după caz, în care nu se includ

veniturile prevăzute ia art. 141 şi 142.

(8) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale datorate de persoanele prevăzute la alin. (2)

se realizează de către acestea prin aplicarea cotei corespunzătoare contribuţiei integrale,

rezultată din însumarea cotelor de contribuţie individuală cu cea datorată de angajator, în

funcţie de condiţiile de muncă, prevăzută la art. 138, asupra bazei lunare de calcul prevăzute

la art. 139, iar în cazul în care din calcul rezultă o bază mai mare decât valoarea a da 5 ori

câştigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 139 alin. (3), cota integrală de contribuţie se va

aplica asupra echivalentului a de 5 ori câştigul salarial mediu brut. Contribuţia se plăteşte

până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

(9) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul

public de pensii, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele

de contribuţii de asigurări sociale care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de

asigurări sociale datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se

plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

(10) In cazul în care au fost acordate cumulat sume reprezentând indemnizaţii de şomaj,

în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul de asigurări sociale, sumele respective

se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări sociale

care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de asigurări sociale datorate potrivit legii

se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare

celei în care au fost plătite aceste sume.

(11) Prevederile alin. (10) se aplică şi în cazul indemnizaţiilor de asigurări sociale de

sănătate dacă aceste sume sunt acordate în termenul prevăzut la art, 40 din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Depunerea Declaraţiei privind Art. 147. — (1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt

obligaţiile de plată a asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art. 136 lit. d)—f), precum şi persoanele fizice care

contribuţiilor sociale, realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care

impozitului pe venit nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi

şi evidenţa nominală a a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte sunt obligate

persoanelor asiguratesă depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

veniturile, Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi

evidenta nominală a persoanelor asigurate.

(2) în situaţia persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente pentru

care plătitorul' de venit are obligaţia reţinerii la sursă a contribuţiilor sociale, declararea

contribuţiilor individuale de asigurări sociale se face de către plătitorul de venit, care în acest

caz este asimilat angajatorului, prin depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1), până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201585

(3) în cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 146 alin. (10)

şi (11), sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii,

precum şi fn cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor

persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, contribuţiile

de asigurări sociale datorate potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei

în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile

cărora le sunt aferente sumele respective.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), plătitorii de venituri din salarii şi asimilate

salariilor prevăzuţi la art. 80 alin. (2), în calitate de angajatori sau de persoane asimilate

angajatorului, depun trimestrial Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale,

impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate aferentă fiecărei luni a

trimestrului, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului.

(5) Depunerea trimestrială a declaraţiei prevăzute la alin. (1) constă în completarea şi

depunerea a câte unei declaraţii pentru fiecare lună din trimestru.

(6) Numărul mediu de salariaţi se calculează ca medie aritmetică a numărului de salariaţi

din declaraţiile prevăzute la alin. (1) depuse pentru fiecare lună din anul anterior.

(7) Pentru persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (4), venitul total se stabileşte pe baza

informaţiilor din situaţiile financiare ale anului anterior.

(8) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (4) pot opta pentru depunerea Declaraţiei

privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a

persoanelor asigurate în condiţiile aiin. (1), dacă depun declaraţia privind opţiunea până la

data de 31 ianuarie inclusiv.

(9) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (4) care au optat pentru depunerea declaraţiei

în condiţiile alin. (1) pot trece la regimul de declarare prevăzut la alin. (4) începând cu luna

ianuarie a anului pentru care s-a depus opţiunea.

(10) Persoanele şi entităţile prevăzute la alin. (4), cu excepţia persoanelor fizice autorizate,

întreprinderilor individuale şi persoanelor fizice care exercită profesii libere, precum şi a

asocierilor fără personalitate juridică constituite între persoane fizice care, potrivit legii,

folosesc personal angajat şi care se înfiinţează în cursul anului, aplică regimul trimestrial de

declarare începând cu anul înfiinţării dacă, odată cu declaraţia de înregistrare fiscală, declară

că în cursul anului estimează un număr mediu de până la 3 salariaţi exclusiv şi, după caz,

urmează să realizeze un venit total de până la 100.000 euro.

(11) Ori de câte ori în cursul trimestrului persoanele fizice care realizează venituri din salarii

sau asimilate salariilor beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

sau le încetează calitatea de asigurat, plătitorii de venituri din salarii şi asimilate salariilor

prevăzuţi la art. 80 alin. (2), în calitate de angajatori ori de persoane asimilate angajatorului,

depun declaraţia prevăzută la alin. (1) până la data de 25 inclusiv a tunii următoare celei în

care a intervenit concediul medical sau încetarea calităţii de asigurat. în acest caz,

declaraţia/declaraţiile aferentă/aferente perioadei rămase din trimestru se depune/se depun

până la data de 25 inclusiv a funii următoare trimestrului. în cazul în care încetarea calităţii de

asigurat are loc în luna a doua a trimestrului, se vor depune atât declaraţia pentru prima lună

a trimestrului, cât şi cea pentru luna a doua, urmând ca după încheierea trimestrului să se

depună numai declaraţia pentru luna a treia.

(12) Persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea şi obţin venituri sub formă de salarii

ca urmare a activităţii desfăşurate la misiunile diplomatice şi posturile consulare acreditate în

România, precum şi la reprezentanţele din România ale persoanelor juridice străine depun

declaraţia prevăzută la alin. (1) şi achită contribuţiile sociale ale angajatorului şi cele

individuale în cazul în care misiunile şi posturile, precum şi reprezentanţele respective nu

optează pentru îndeplinirea obligaţiilor declarative şi de plată a contribuţiilor sociale.

(13) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, care îşi

desfăşoară activitatea în România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care

nu au sediu social, sediu permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează

contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene

aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de

securitate socială la care România este parte, au obligaţia să depună declaraţia prevăzută la

alin. (1) numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(14) Angajatorii prevăzuţi la alin. (13) au obligaţia să transmită organului fiscal competent

informaţii cu privire la acordul încheiat cu angajaţii.

(15) Dacă între angajatorii prevăzuţi la alin. (13) şi persoanele fizice care realizează venituri

din salarii sau asimilate salariilor nu au fost încheiate acorduri, obligaţia privind achitarea

contribuţiilor sociale datorate de angajatori, reţinerea şi plata contribuţiilor sociale individuale,

precum şi depunerea declaraţiei prevăzute la alin. (1 j revine angajatorilor.

(16) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se depune prin mijloace electronice de transmitere la

distanţă, pe portalul e-România, iar declaraţia privind opţiunea prevăzută la alin. (8) se depune

pe suport hârtie, la sediul organului fiscal competent.

86MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(17) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute

la alin. (1) sunt reglementate prin ordin comun al ministrului finanţelor publice, al ministrului

muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice şi al ministrului sănătăţii.

(18) Evidenţa obligaţiilor de plată a contribuţiilor de asigurări sociale datorate de angajatori

şi asimilaţii acestora se ţine pe baza codului de identificare fiscală, iar cea privind contribuţiile

de asigurări sociale individuale, pe baza codului numeric personal sau pe baza numărului de

identificare fiscală, după caz.

(19) Declaraţia prevăzută la alin. (1) va cuprinde cel puţin:

a)date de identificare a persoanei fizice sau juridice care depune declaraţia;

b)codul numeric personal sau numărul de identificare fiscală atribuit de organul fiscal,

după caz;

c)numele, prenumele şi datele privind calitatea de asigurat;

d)date referitoare la raporturile de muncă şi activitatea desfăşurată;

e)date privind condiţiile de muncă;

f)date privind venituri/indemnizaţii/prestaţii.

(20) Datele cu caracter personal cuprinse în declaraţia prevăzută la alin. (1) sunt prelucrate

în condiţiile prevăzute de Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la

prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi

completările ulterioare.

(21) Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile competente, furnizează gratuit date cu

caracter personal necesare punerii în aplicare a prezentului titlu, actualizate, pentru cetăţenii

români, cetăţenii Uniunii Europene şi ai statelor membre ale Spaţiului Economic European,

Confederaţiei Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România.

(22) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la

alin. (20) se stabilesc prin protocoale încheiate, în termen de 90 de zile de la data intrării în

vigoare a prezentei legi, între beneficiarii acestora şi Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi

Administrarea Bazelor de Date sau Inspectoratul General pentru Imigrări, după caz.

SECŢIUNEA a 5-a

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de persoanele fizice

care realizează venituri din activităţi independente

Baza de calcul al contribuţieiArt. 148. — (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente

9

de asigurări sociale datorate şi care determină venitul net anual în sistem real, baza lunară de calcul al contribuţiei de

de persoanele fizice care asigurări sociale, în cazul plăţilor anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale, o

realizează venituri reprezintă echivalentul a 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea

din activităţi independente

bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru

şi care determină venitul net

care se stabilesc plăţile anticipate.

anual în sistem real şi/sau

(2) în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente şi care

pe baza normelor anuale

determină venitul net anual pe baza normelor anuale de venit, baza lunară de calcul al

de venit

contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă valoarea anuală a normei de venit raportată la

numărul de luni în care se desfăşoară activitatea şi nu poate fi mai mică decât echivalentul

reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului

asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se

stabilesc plăţile anticipate, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.

(3) Pentru persoanele fizice prevăzute la alin. (1)t baza lunară de calcul al contribuţiei de

asigurări sociale se recalculează în anul următor celui de realizare a venitului, în baza

declaraţiei privind venitul realizat, şi se stabileşte ca diferenţă între venitul brut realizat şi

cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, exclusiv cheltuielile

reprezentând contribuţia de asigurări sociale, raportată la numărul de luni în care a fost

desfăşurată activitatea. Baza lunară de calcul nu poate fi mai mică decât echivalentul

reprezentând 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului

asigurărilor sociale de stat, prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se

efectuează definitivarea contribuţiei, şi nici mai mare decât echivalentul a de 5 ori acest câştig.

(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) şi (2) se încadrează în categoria asiguraţilor

obligatoriu în sistemul public de pensii dacă îndeplinesc următoarele condiţii, după caz:

a)venitul realizat în anul precedent, rămas după scăderea din venitul brut a cheltuielilor

efectuate în scopul desfăşurării activităţii independente, exclusiv cheltuielile reprezentând

contribuţia de asigurări sociale, raportat la numărul lunilor de activitate din cursul anului,

depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară

activităţi impuse în sistem real;

b)venitul lunar estimat a se realiza potrivit art. 121 alin. (1) depăşeşte 35% din câştigul

salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi impuse în sistem real şi

îşi încep activitatea în cursul anului fiscal sau în cazul celor care trec de la determinarea

venitului net anual pe baza normelor anuale de venit la impozitarea în sistem real;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015 87

c)valoarea lunară a normelor de venit, obţinută prin raportarea normelor anuale de venit

la numărul lunilor de activitate din cursul anului după aplicarea corecţiilor prevăzute la art. 69,

depăşeşte 35% din câştigul salarial mediu brut, în cazul contribuabililor care în anul fiscal în

curs desfăşoară activităţi impuse pe bază de norme de venit.

(5) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) şi (2), obligate să se asigure în sistemul public

de pensii, depun anual la organul fiscal competent, până la data de 31 ianuarie inclusiv a

anului pentru care se stabilesc plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale,

declaraţia privind îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (4).

(6) în cazul contribuabililor prevăzuţi la alin. (1) şi (2) care încep o activitate în cursul anului

fiscal, declaraţia prevăzută la alin. (5) se depune în termen de 30 de zile de la data producerii

evenimentului'.

(7) Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute

la alin. (5) se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., în termen de 90 de zile de la data

intrării în vigoare a prezentului cod.

(8) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care în anul fiscal precedent au realizat venituri

sub nivelul plafonului minim prevăzut la alin. (3) nu au obligaţia depunerii declaraţiei prevăzute

la alin. (5) şi nu datorează plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale.

(9) Contribuţiile de asigurări sociale plătite în anul fiscal îh care persoanele prevăzute la

alin. (1) au realizat venituri determinate în sistem real sub nivelul plafonului minim prevăzut

la alin. (3) nu se restituie, acestea fiind luate în calcul la stabilirea stagiului de cotizare şi la

stabilirea punctajului pentru pensionare.

Baza de calcul al contribuţiei Art, 149. — Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

de asigurări sociale datorate intelectuală pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al

de persoanele fizice care contribuţiei de asigurări sociale o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala

realizează venituri deductibilă prevăzută la art. 70 şi nu poate fi mai mare decât echivalentul a de 5 ori câştigul

din drepturi de proprietate salarial mediu brut utilizat ia fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, prevăzut la

intelectuală pentru art. 139 alin. (3), în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

care impozitul pe venit

se reţine la sursă

Excepţii specifice privind Art, 150. — Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au

veniturile din activităţi obligaţia asigurării în sistemul public de pensii potrivit legii, precum şi persoanele care au

independentecalitatea de pensionari nu datorează contribuţia de asigurări sociale pentru veniturile

prevăzute la art 137 alin. (1) lit. b).

SECŢIUNEA a 6-a

Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale pentru veniturile din activităţi independente

Plăţi anticipate cu titlu Art. 151. — (1) Persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, care

de contribuţii determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit, sunt

de asigurări sociale obligate să efectueze în cursul anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale

care se stabilesc de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei

prevăzute la art. 148 alin. (5).

(2) în decizia de impunere prevăzută la alin. (1), baza de caicul al contribuţiei de asigurări

sociale se evidenţiază lunar, iar plata acestei contribuţii se efectuează trimestrial, în 4 rate

egale, până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(3) Obligaţiile de plată a contribuţiei de asigurări sociale reprezentând plăţi anticipate,

determinate prin decizia de impunere prevăzută la alin. (1), se stabilesc prin aplicarea cotei

de contribuţie prevăzute la art. 138 asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 148 alin. (1)

şi (2), după caz.

(4) Cota de contribuţie de asigurări sociale pentru contribuabilii prevăzuţi la alin. (1)este

cota pentru contribuţia individuală, prevăzută la art. 138.

(5) Contribuabilii prevăzuţi la alin. (1) pot opta pentru cota integrală de contribuţie de

asigurări sociale corespunzătoare condiţiilor normale de muncă, prevăzută la art. 138.

(6) Opţiunea prevăzută la alin. (5) se exercită prin depunerea unei cereri la organul fiscal

competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se doreşte utilizarea

cotei integrale de contribuţie de asigurări sociale, în cazul contribuabililor care au desfăşurat

activitate în anul precedent, respectiv în termen de 30 de zile de la începerea activităţii, în

cazul contribuabililor care încep activitatea în cursul anului fiscal.

(7) Opţiunea prevăzută la alin. (5) este obligatorie pentru contribuabil pentru întreg anul

fiscal, inclusiv la regularizarea plăţilor anticipate, şi se consideră reînnoită pentru fiecare an

fiscal dacă contribuabilul nu solicită revenirea la cota individuală prin depunerea unei cereri

la organul fiscal competent până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal pentru care se

doreşte revenirea la cota individuală de contribuţie de asigurări sociale.

88MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(8) Persoanele prevăzute la alin. (1) care în cursul anului fiscal îşi încetează activitatea,

nu se mai încadrează în categoria persoanelor care au obligaţia plăţii contribuţiei, precum şi

cele care intră în suspendare temporară a activităţii potrivit legislaţiei în materie au obligaţia

de a depune la organul fiscal cererea prevăzută la art. 121 alin. (10), în vederea recalculării

plăţilor anticipate.

(9) Persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru

care impozitul pe venit se reţine la sursă datorează contribuţii de asigurări sociale individuale

în cursul anului, sub forma plăţilor anticipate, plătitorii de venituri având obligaţia calculării,

reţinerii şi plăţii sumelor respective potrivit regulilor prevăzute la art. 72.

(10) Pentru persoanele prevăzute la alin. (9), obligaţiile reprezentând contribuţia individuală

de asigurări sociale se calculează prin aplicarea cotei individuale de contribuţie prevăzute la

art. 138 asupra veniturilor prevăzute la art. 149, se reţin şi se plătesc de către plătitorul de venit

până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-au plătit veniturile, acestea fiind

obligaţii finale.

(11) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (10), încadrarea în plafonul lunar reprezentând

echivalentul a de 5 ori câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului

asigurărilor sociale de stat se efectuează de către plătitorul de venituri.

Declararea şi definitivarea Art. 152. — (1) Definitivarea contribuţiei de asigurări sociale în cazul veniturilor determinate

contribuţiei de asigurări sociale în sistem real se efectuează în baza declaraţiei privind venitul realizat prevăzute la art. 123.

în cazul veniturilor din activităţi (2) Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociaîe se determină de organul

independente fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza declaraţiei menţionate la alin. (1),

prin aplicarea cotei individuale sau a cotei integrale de contribuţie, conform opţiunii exprimate,

prevăzute la art. 138, asupra bazei de calcul prevăzute la art. 148 alin. (3), cu încadrarea

acesteia în plafonul minim şi maxim,

(3) Diferenţele de venit, precum şi contribuţia de asigurări sociale aferentă, stabilite în plus

prin decizia de impunere prevăzută la alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost

desfăşurată activitatea.

(4) Prevederile alin. (2) se aplică şi în cazul persoanelor prevăzute la art. 148 alin. (8), al

căror venit realizat în anul fiscal pentru care se efectuează definitivarea contribuţiei de

asigurări sociale se încadrează în plafonul minim prevăzut la art. 148 alin. (3),

(5) Pentru persoanele prevăzute la alin. (4), sumele reprezentând baza de calcul şi

contribuţia de asigurări sociale aferentă, stabilite prin decizia de impunere prevăzută la

alin. (2), se repartizează pe lunile în care a fost desfăşurată activitatea,

(6) Plata contribuţiei de asigurări sociale stabilite prin decizia de impunere anuală se

efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.

(7) Repartizarea diferenţelor de contribuţie de asigurări sociale stabilite potrivit alin. (3),

precum şi a contribuţiei de asigurări sociale stabilite potrivit alin, (5), care se efectuează în

vederea calculării prestaţiilor acordate de sistemul public de pensii, conduce la reîntregirea

bazei de calcul al contribuţiei de asigurări sociale şi nu determină stabilirea de obligaţii fiscale

accesorii pentru plăţile anticipate.

CAPITOLUL III

Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

SECŢIUNEA 1

Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate

Contribuabilii/Plătitorii de venit Art. 153. — {1) Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la

la sistemul de asigurări sociale sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene

de sănătate aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de

securitate socială la care România este parte, după caz:

a)cetăţenii români cu domiciliul în ţară;

b)cetăţenii străini şi apatrizii care au solicitat şt au obţinut prelungirea dreptului de şedere

temporară ori au domiciliul în România;

c)cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi ai

Confederaţiei Elveţiene care nu deţin o asigurare încheiată pe teritoriul altui stat membru care

produce efecte pe teritoriul României, care au solicitat şi au obţinut dreptul de a sta în

România pentru o perioadă de peste 3 luni;

d)persoanele din statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi

Confederaţia Elveţiană care îndeplinesc condiţiile de lucrător frontalier şi desfăşoară o

activitate salariată sau independentă în România şi care rezidă în alt stat membm în care se

întorc de regulă zilnic ori cel puţin o dată pe săptămână;

e)pensionarii din sistemul public de pensii care nu mai au domiciliul în România şi care

îşi stabilesc reşedinţa pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat

aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene, respectiv domiciliul

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201589

pe teritoriul unui stat cu care România aplică un acord bilateral de securitate socială cu

prevederi pentru asigurarea de boală-matemitate, care nu deţin o asigurare încheiată pe

teritoriul altui stat membru care produce efecte pe teritoriul României;

f)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora;

g)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de

indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata

contribuţiei de asigurări sociale de sănătate din bugetul asigurărilor pentru şomaj;

h)Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care administrează şi gestionează

prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii

sociale, pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea copilului în

vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, potrivit Ordonanţei

de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea

copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările

ulterioare, precum şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu

handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani, potrivit Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi

promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;

i)Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, care administrează şi gestionează

prestaţiile sociale acordate de la bugetul de stat, prin agenţiile judeţene pentru prestaţii

sociale, pentru persoanele care beneficiază de ajutor social potrivit Legii nr. 416/2001 privind

venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare;

j)Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele teritoriale de pensii şi casele sectoriale de

pensii, pentru persoanele care realizează venituri din pensii, precum şi pentru persoanele

preluate în plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui

accident de muncă sau a unei boli profesionale;

k)entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele prevăzute la lit. j);

I)Ministerul Justiţiei, prin unităţile sistemului administraţiei penitenciare, pentru persoanele

care execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv în unităţile

penitenciare, precum şi pentru persoanele care se află în executarea unei măsuri educative

ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele care se află în perioada de

amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă nu au venituri;

m)Ministerul Afacerilor Interne, pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea

returnării ori expulzării, precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care

se află în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special

amenajate potrivit legii;

n)Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru personalul monahal al cultelor recunoscute,

dacă nu realizează venituri din muncă, pensie sau din alte surse;

o)autorităţile administraţiei publice locale, pentru persoanele, cetăţeni români, care sunt

victime ale traficului de persoane, pentru o perioadă de cel mult 12 luni, dacă nu au venituri.

(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a)—e), care deţin o asigurare pentru boală şi

maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului

Economic European şi Confederaţia Elveţiană care produce efecte pe teritoriul României şi

fac dovada valabilităţii asigurării, în conformitate cu procedura stabilită prin ordin comun al

preşedintelui A.N.A.F. şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, nu au calitatea de

contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Categorii de persoane fizice Art. 154. — (1) Următoarele categorii de persoane fizice sunt exceptate de la plata

exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate:

contribuţiei de asigurări a)copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt

sociale de sănătateelevi, inclusiv absolvenţii de liceu, până la începerea anului universitar, dar nu mai mult de

3 luni de la terminarea studiilor, ucenicii sau studenţii, precum şi persoanele care urmează

modulul instruirii individuale, pe baza cererii lor, pentru a deveni soldaţi sau gradaţi

profesionişti. Dacă realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, venituri din activităţi

independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, pentru aceste venituri

datorează contribuţie;

b)tinerii cu vârsta de pânâ la 26 de ani care provin din sistemul de protecţie a copilului.

Dacă realizează venituri din cele prevăzute la lit. a) sau sunt beneficiari de ajutor social

acordat în temeiul Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, pentru aceste

venituri datorează contribuţie;

c)soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

d)persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind

acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu

începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în

prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin Legea nr. 51/1993 privind

acordarea unor drepturi magistraţilor care au fost înlăturaţi din justiţie pentru considerente

90MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

politice în perioada anilor 1945—1989, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa Guvernului

nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile

instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive

etnice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi

completările ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele

drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi

persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii

în perioada 1950—1961, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi persoanele

prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei

Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din

noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, pentru drepturile

băneşti acordate de aceste legi;

e)persoanele cu handicap, pentru veniturile obţinute în baza Legii nr. 448/2006,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

f)bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul

Sănătăţii, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri asupra cărora

se datorează contribuţia;

g)femeile însărcinate şi lăuzele, dacă nu realizează venituri asupra cărora se datorează

contribuţia sau dacă nivelul lunar al acestora este sub valoarea salariului de bază minim brut

pe ţară. în cazul în care venitul lunar realizat depăşeşte nivelul salariului de bază minim brut

pe ţară, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă

numai partea de venit care depăşeşte acest nivel.

(2) în cazul persoanelor aflate în situaţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia celor de la

lit. c) şi g), care realizează venituri asupra cărora datorează contribuţia de asigurări sociale

de sănătate, iar totalul lunar al acestora este sub nivelul salariului de bază minim brut pe ţară,

contribuţia se datorează asupra venitului realizat.

(3) în vederea încadrării în condiţiile privind realizarea de venituri prevăzute la alin. (1),

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite A.N.A.F. lista persoanelor fizice înregistrate

în Registrul unic de evidenţă al asiguraţilor din Platforma informatică din asigurările de

sănătate, potrivit prevederilor art. 224 alin. (1) din Legea nr 95/2006 privind reforma în

domeniul sănătăţii, republicată. Structura informaţiilor şi periodicitatea transmiterii acestora se

stabilesc prin ordin comun al preşedintelui A.N.A.F. şi al preşedintelui Casei Naţionale de

Asigurări de Sănătate, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului cod.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii

Categorii de venituri Art. 155. — (1) Contribuabilii/Plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate,

supuse contribuţiilor prevăzuţi la art. 153, datorează, după caz, contribuţii de asigurări sociale de sănătate pentru

de asigurări sociale următoarele categorii de venituri:

de sănătate a)venituri din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;

b)venituri din pensii, definite conform art. 99;

c)venituri din activităţi independente, definite conform art. 67;

d)venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru

care sunt aplicabile prevederile art. 125 aiin. (7)—(9);

e)venituri din cedarea folosinţei bunurilor, definite conform art. 83;

f)venituri din investiţii, definite conform art. 91;

g)venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, definite conform art. 103;

h)venituri din alte surse, definite conform art. 114 şi 117;

i)indemnizaţii de şomaj;

j)indemnizaţii pentru creşterea copilului;

k)ajutorul social acordat potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările

ulterioare;

I)indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă drept urmare a unui accident de

muncă sau unei boli profesionale.

(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţii de asigurări sociale de

sănătate şi în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile

prevăzute la art. 60.

Cotele de contribuţii de asigurări Art. 156. — Cotele de contribuţii de asigurări sociale de sănătate sunt următoarele:

sociale de sănătate a)5,5% pentru contribuţia individuală;

b)5,2% pentru contribuţia datorată de angajator.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201591

SECŢIUNEA a 3-a

Baia da calcul al contribuţiei da asigurări sociala da sănătate datorata în cazul parsoanalor cara raalizaază venituri

din salarii sau asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor aflate sub protecpa sau în custodia statului

Baza de calcul al contribuţiei Art. 157. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale de

individuale de asigurări sănătate, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor,

sociale de sănătate în cazul în ţară şi în străinătate, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul

persoanelor fizice care securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care

realizează venituri din salarii România este parte, o reprezintă câştigul brut care include:

sau asimilate salariilora)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege. în situaţia

personalului român trimis în misiune permanentă în străinătate, veniturile din salarii cuprind

salariile de bază sau, după caz, soldele funcţiilor de bază corespunzătoare funcţiilor în care

persoanele respective sunt încadrate în ţară, la care se adaugă, după caz, sporurile şi

adaosurile care se acordă potrivit legii;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

c)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial';

d)solda lunară acordată potrivit legii;

e)remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor

autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în

adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;

f)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la

societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum

şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

g)sumele primite de membrii comisiei de cenzori sau comitetului de audit, dupâ caz,

precum şi sumele primite pentru participarea în consilii, comisii, comitete şi altele asemenea;

h)sumele primite de reprezentanţii în organisme tripartite, potrivit legii';

i)sumele din profitul net cuvenite administratorilor societăţilor, potrivit legii sau actului

constitutiv, după caz, precum şi participarea la profitul unităţii pentru managerii cu contract de

management, potrivit legii;

j)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

k)sume reprezentând salarii/solde, diferenţe de salarii/solde, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti râmase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

J) indemnizaţiile lunare plătite conform legii de angajatori pe perioada de neconcurenţă,

stabilite conform contractului individual de munca;

m)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în aită localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar;

n)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cefe acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi

de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România,

în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul

legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor

misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a

angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar

deplasa în ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în

domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la

care România este parte;

o)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de

administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului

de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem

dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza

contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul

neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă prin hotărâre a Guvernului pentru

personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar;

92MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

p)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în

interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice

stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna

acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii, de care ar

beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;

q)remuneraţia primită de preşedintele asociaţiei de proprietari sau de alte persoane, în

baza contractului de mandat, potrivit legii, privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea

asociaţiilor de proprietari;

r)ajutoarele şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar,

poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la

trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, care

îndeplinesc condiţiile pentru pensionare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi

securităţii naţionale;

s)ajutoarele şi plăţile compensatorii care se acordă, conform legii, personalului militar,

poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, la

trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu, care

nu îndeplinesc condiţiile pentru pensionare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi

securitătii naţionale;

t i *

ş) veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului

colectiv sau individual de muncă,

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

sumele prevăzute la art, 142.

(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situaţia în care totalul

veniturilor prevăzute la alin. (1) este mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu

brut prevăzut la art. 139 alin. (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate se

calculează în limita acestui plafon.

Baza do calcul al contribuţieiArt. 158. — (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. f), baza lunară decalcul

r

de asigurări sociale pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma câştigurilor brute

de sănătate datorate prevăzute la art. 157 asupra cărora se datorează contribuţia individuală.

de angajatori sau (2) în baza lunară de caicul pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate se includ

de persoane asimilate si următoarele venituri:

s

acestora prevăzute a)indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, acordate în baza Ordonanţei de

la art. 153 alin. (1) lit. f)urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele suportate de

angajator;

b)indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, acordate în baza Legii nr. 346/2002

privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată, numai pentru

zilele suportate de angajator.

Prevederi specifice privind Art. 159 — (1) Se datorează contribuţie individuală de asigurări sociale de sănătate pentru

contributia individuală deindemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, ca urmare a unui accident de muncă sau

v

asigurări sociale de sănătatea unei boli profesionale, acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau

asimilate salariilor, în baza Legii nr. 346/2002, republicată.

(2) Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin, (1) se

stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute de lege asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de

muncă şi se suportă de către angajatori sau persoanele asimilate acestora ori din fondul de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, constituit în condiţiile legii, după

caz.

(3) Angajatorii sau persoanele asimilate acestora vor reţine din contribuţia datorată fondului

de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (2).

Baza de calcul al contribuţieiArt. 160. — (1) Pentru persoanele fizice cu venituri din pensii baza lunară de calcul al

T

de asigurări sociale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte

de sănătate datorate valoarea unui punct de pensie, stabilit pentru anul fiscal respectiv.

de persoanele fizice cu venituri

(2) Pentru persoanele fizice preluate în plată de către Casa Naţională de Pensii Publice,

din pensii şi de cele care

prin casele teritoriale de pensii, şi de către casele sectoriale de pensii, baza lunară de calcul

primesc indemnizaţii pentru

al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul indemnizaţiei pentru

incapacitate temporară

incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli

de muncă ca urmare

profesionale.

a unui accident de muncă

(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situaţia în care

sau a unei boli profesionale

veniturile bază de calcul prevăzute la alin. (1) şi (2) depăşesc valoarea a de 5 ori câştigul

salarial mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de

sănătate se calculează în limita acestui plafon.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201593

Baza de calcul al contribuţiei Art. 161. — (1) Pentru persoanele fizice care beneficiază de drepturi băneşti lunare ce se

de asigurări sociale de sănătate suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. g), baza lunară

datorate pentru persoanele de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul drepturilor

fizice care beneficiază de băneşti lunare ce se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, respectiv

drepturi băneşti lunare indemnizaţia de şomaj, cu excepţia situaţiilor în care potrivit dispoziţiilor legale se prevede

ce se suportă din bugetul altfel. Contribuţia’se suportă de la bugetul asigurărilor pentru şomaj şi reprezintă contribuţia

asigurărilor pentru şomaj, individuală de asigurări sociale de sănătate.

potrivit legii (2) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situaţia în care

venitul bază de calcul prevăzut la alin. (1) depăşeşte valoarea a de 5 ori câştigul salarial

mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate

se calculează în limita acestui plafon.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 162. — (1) Pentru persoanele fizice care beneficiază de indemnizaţie pentru creşterea

de asigurări sociale de sănătate copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum

datorate pentru persoanele şi pentru persoanele care beneficiază de indemnizaţie pentru copilul cu handicap cu vârsta

fizice care beneficiază de cuprinsă între 3 şi 7 ani, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

indemnizaţie pentru creşterea o reprezintă indemnizaţia pentru creşterea copilului. Contribuţia se suportă de la bugetul de

copilului în vârstă de până la stat.

2 ani sau, în cazul copilului (2) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, în situaţia în care

cu handicap, de până la 3 ani, venitul bază de calcul prevăzut la alin. (1) depăşeşte valoarea a de 5 ori câştigul salarial

precum şi pentru persoanele mediu brut prevăzut la art. 139 alin, (3), contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate

care beneficiază de indemnizaţie se calculează în limita acestui plafon,

pentru copilul cu handicap cu

vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani

Baza de calcul al contribuţiei Art. 163. — Pentru persoanele fizice care beneficiază de ajutor social, baza lunară de

de asigurări sociale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă ajutorul social acordat,

sănătate datorate pentru Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

persoanele fizice care

beneficiază de ajutor social

Baza de calcul al contribuţiei Art. 164. — Pentru persoanele fizice care execută o pedeapsă privativă de libertate sau

de asigurări sociale se află în arest preventiv, precum şi pentru persoanele fizice care se află în executarea unei

de sănătate datorate măsuri educative ori de siguranţă privative de libertate, respectiv persoanele fizice care se află

pentru persoanele fizice în perioada de amânare sau de întrerupere a executării pedepsei privative de libertate, dacă

care execută o pedeapsă nu au venituri, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o

privativă de libertate sau reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul

se află în arest preventiv, de stat

precum şi pentru persoanele

fizice care se află în executarea

unei măsuri educative ori de

siguranţă privative de libertate,

respectiv persoanele care

se află în perioada de amânare

sau de întrerupere a executării

pedepsei privative de libertate,

dacă nu au venituri

Baza de calcul al contribuţiei Art. 165. — Pentru străinii aflaţi în centrele de cazare în vederea returnării ori expulzării,

de asigurări sociale de precum şi pentru cei care sunt victime ale traficului de persoane, care se află în timpul

sănătate datorate pentru străinii procedurilor necesare stabilirii identităţii şi sunt cazaţi în centrele special amenajate potrivit

aflaţi în centrele de cazare în legii, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă

vederea returnării ori expulzării, valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

precum şi pentru cei care sunt

victime ale traficului de

persoane, care se află în timpul

procedurilor necesare stabilirii

identităţii şi sunt cazaţi în

centrele special amenajate

potrivit legii

Baza de calcul al contribuţiei Art. 166. — Pentru personalul monahal al cultelor recunoscute, dacă nu realizează venituri

de asigurări sociale din muncă, pensie sau din alte surse, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale

de sănătate datorate de sănătate o reprezintă valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă

pentru personalul monahal de la bugetul de stat.

al cultelor recunoscute,

dacă nu realizează venituri din

muncă, pensie sau din

alte surse

94MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Baza de calcul al contribuţiei de Art. 167. — Pentru persoanele, cetăţeni români, care sunt victime ale traficului de

asigurări sociale de sănătate persoane, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă

datorate pentru persoanele, valoarea a două salarii minime brute pe ţară. Contribuţia se suportă de la bugetul de stat.

cetăţeni români, care sunt

victime ale traficului de persoane

SECŢIUNEA a 4-a

Stabilirea, plata şl declararea contribuflllor de asigurări sociale de sănătate în cazul veniturilor din salarii

şl asimilate salariilor, veniturilor din pensii, In cazul veniturilor obpnute de persoanele fizice aflate sub protecţia

sau In custodia statului, precum şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii

sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state

Stabilirea şi plata Art. 168. — (1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt

contribuţiilor de asigurări asimilate acestora, precum şi instituţiile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. g)—o) au obligaţia

sociale de sănătate de a calcula şi de a reţine la sursă contribuţiile individuale de asigurări sociale de sănătate,

precum şi obligaţia de a calcula contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate de

aceştia, după caz.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa

legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale şi a acordurilor privind sistemele

de securitate socială la care România este parte.

(3) Contribuţiile de asigurări sociale de sănătate individuale calculate şi reţinute potrivit

alin. (1) se plătesc, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se

datorează, după caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate

angajatorului datorată potrivit legii.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care îşi desfăşoară activitatea

în România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu

permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii

pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii

sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este

parte, au obligaţia de a calcula şi de a reţine contribuţiile individuale şi pe cele ale

angajatorului, precum şi de a le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu

angajatorul.

(5) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate individuale se realizează prin

aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor lunare de calcul menţionate la

art. 157, art. 160—167, după caz.

(6) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de angajatori sau

persoane asimilate acestora se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. b)

asupra bazei lunare de calcul prevăzute la art. 158, cu respectarea prevederilor specifice

prevăzute la art. 159.

(7) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii/solde sau diferenţe de

salarii/solde şi pensii sau diferenţe de pensii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti

rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul

în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele

respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări

sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de asigurări sociale

de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se plătesc

până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

(8) Calculul contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care

realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care

nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi

a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte se realizează

de către acestea, prin aplicarea cotei integrale de contribuţie rezultate din însumarea cotei

individuale cu cea datorată de angajator prevăzute la art. 156, asupra bazei lunare de calcul

prevăzute la art. 157. Contribuţia se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru

care se plătesc veniturile.

(9) Calculul contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care

realizează venituri din pensii care depăşesc, lunar, valoarea unui punct de pensie stabilit

pentru anul fiscal respectiv, provenite dintr-un alt stat, cu respectarea prevederilor legislaţiei

europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele

de securitate socială la care România este parte, se realizează de către organul fiscal

competent în baza declaraţiei specifice prevăzute la art. 130 alin. (4) sau a declaraţiei privind

venitul estimat prevăzute la art. 120, după caz.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201595

(10) în cazul fin care au fost acordate cumulat sume reprezentând ajutor social, indemnizaţii

de şomaj, venituri din pensii, precum şi indemnizaţii pentru creşterea copilului în vârstă de

până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, precum şi pentru persoanele

care beneficiază de indemnizaţii pentru copilul cu handicap cu vârsta cuprinsă între 3 şi 7 ani,

sumele respective se defalcă pe lunile la care se refera şi se utilizează cotele de contribuţii de

asigurări sociale de sănătate care erau în vigoare în acea perioadă. Contribuţiile de asigurări

sociale de sănătate datorate potrivit legii se calculează, se reţin la data efectuării plăţii şi se

plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

Depunerea declaraţiilor Art. 169. — (1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau persoanele

asimilate acestora, instituţiile prevăzute la art. 153 alin. (1) lit. g)—o), precum şi persoanele

care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state

care nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale,

precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte

sunt obligate să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care

se plătesc veniturile, declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1).

(2) în situaţia persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente, din

asocieri fără personalitate juridică sau din cedarea folosinţei bunurilor, pentru care plătitorul

de venit are obligaţia reţinerii la sursă a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate,

declararea contribuţiei se face de către plătitorul de venit prin depunerea declaraţiei prevăzute

la art. 147 alin. (1) până la data de 25 inclusiv a Junii următoare celei în care s-au plătit

veniturjle.

(3) în cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 168 alin. (10),

sume reprezentând salarii/solde sau diferenţe de salarii/solde şi pensii sau diferenţe de pensii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuţiile de asigurări sociale de sănătate datorate

potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste

sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele

respective.

(4) Prevederile art. 147 alin. (4)—(22) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(5) Persoanele fizice care realizează venituri din pensii provenite dintr-un alt stat, cu

respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniu! securităţii sociale, precum

şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, au obligaţia

ca în termen de 30 de zile de la data încadrării în această categorie de persoane să declare

la organul fiscal competent venitul lunar din pensie, prin depunerea declaraţiei privind venitul

estimat prevăzute la art. 120.

(6) Pentru încadrarea persoanelor fizice prevăzute la alin. (5) în categoria persoanelor

care realizează venituri din pensii care depăşesc, lunar, valoarea unui punct de pensie stabilit

pentru anul fiscal respectiv, organul fiscal utilizează cursul de schimb al pieţei valutare,

comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă depunerii declaraţiei privind

venitul estimat.

(7) Persoanele fizice prevăzute la alin. (6) sunt obligate să efectueze în cursul anului plăţi

anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate care se stabilesc de organul

fiscal competent, prin decizie de impunere, pe baza declaraţiei de venit estimat sau a

declaraţiei privind venitul realizat, după caz, cu respectarea regulilor prevăzute la art. 121.

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia

de impunere, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale, până la data de 25 inclusiv a

ultimei luni din fiecare trimestru.

(8) Obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de

persoanele menţionate la alin. (6) se determină de organul fiscal competent, prin decizie de

impunere anuală, pe baza declaraţiei specifice prevăzute la art. 130 alin. (4). Baza de calcul

al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de impunere.

(9) Sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală se plătesc în termen de cel

mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele achitate în plus se

compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

(10) Deciziile de impunere, prevăzute îa alin. (7) şi (8), se emit la termenul şi în forma

stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

SECŢIUNEA a 5-a

9

Baza de calcul al contribupei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează venituri

din activităp independente, din activităp agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică,

precum şi din codarea folosinţei bunurilor

Baza de calcul al contribuţiei Art. 170. — (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente

de asigurări sociale de sănătate şi care determină venitul net anual în sistem real şi/sau pe baza normelor anuale de venit,

datorate de persoanele fizice baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate este diferenţa pozitivă

care realizează venituri din dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii independent,

96MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

activităţi Independente şl care exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate sau valoarea

determină venitul net anual în anuală a normei de venit, după caz, raportată la numărul de luni în care a fost desfăşurată

sistem real şl/sau pe baza activitatea pe fiecare sursă de venit.

normelor anuale de venit

(2) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunară de calcul

prevăzută la alin. (1) nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut

prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 171. — (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de proprietate

de asigurări sociale de sănătate intelectuală, pentru care impozitul pe venit se reţine la sursă, baza lunară de calcul al

datorate de persoanele fizice contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă diferenţa dintre venitul brut şi

care realizează venituri

cheltuiala deductibilă prevăzută la art. 70.

din drepturi de proprietate

(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din asocierea cu o persoană juridică,

intelectuală pentru care

contribuabil potrivit titlului II sau III, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale

impozitul pe venit se reţine

de sănătate o reprezintă venitul din asociere.

la sursă, precum şi din

(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, bazele lunare de calcul

asocierea cu o persoană

prevăzute la alin. (1) şi (2) nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu

juridică, contribuabil potrivit

brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

titlului II sau III, pentru care

(4) în anul 2016, persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală

sunt aplicabile prevederile

art. 125 alin. {7)—(9)nu datorează contribuţie de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă

realizează venituri de natura celor menţionate la art. 155 alin. (1) lit. a)—d}, g), i)—I), cu

excepţia veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 172. — (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din activităţile agricole

de asigurări sociale prevăzute la art, 103 alin, (1), baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de

de sănătate datorate de sănătate reprezintă valoarea anuală a normei de venit, determinată potrivit prevederilor

persoanele fizice care

art. 106, raportată la numărul de luni în care s-a desfăşurat activitatea.

realizează venituri

(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 104,

din activităţi agricole,

baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă diferenţa

silvicultură şi piscicultura

pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii, exclusiv

cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări sociale de sănătate, raportată la numărul de

luni în care s-a desfăşurat activitatea.

(3) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, bazele lunare de calcul

prevăzute la alin. (1) şi (2) nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu

brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia.

Baza de calcul al contribuţieiArt. 173. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru

r

de asigurări sociale de persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia celor

sănătate datorate de care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a

persoanele fizice care

impozitului, este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea

realizează venituri

cotei de 40% asupra venitului brut, diferenţa pozitivă dintre venitul brut şi cheltuielile efectuate

din cedarea folosinţei

în scopul realizării acestor venituri, exclusiv cheltuielile reprezentând contribuţia de asigurări

bunurilor

sociale de sănătate, sau valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportată la numărul

de luni din anul fiscal prevăzut în contractul încheiat între părţi, şi nu poate fi mai mare decât

valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul

pentru care se stabileşte contribuţia.

(2) Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele

fizice care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole în regim de reţinere la sursă a

impozitului este diferenţa dintre venitul brut şi cheltuiala deductibilă determinată prin aplicarea

cotei de 40% asupra venitului brut şi nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial

mediu brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

SECŢIUNEA a 6-a

Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din activităţi independente,

din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, din asocieri fără personalitate juridică, precum şi din cedarea folosinţei bunurilor

Plăţi anticipate cu titlu de Art. 174. — (1) Următoarele categorii de persoane au obligaţia de a efectua plăţi anticipate

contribuţii de asigurări sociale cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate:

de sănătate

a)persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente prevăzute la art. 68

si 69;

» *

b)persoanele fizice care realizează venituri din agricultură, silvicultură, piscicultură

prevăzute la art. 104;

c)persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, cu excepţia

veniturilor din arendă;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201597

d)plătitorii de venituri pentru persoanele fizice care realizează venituri din drepturi de

proprietate intelectuală, din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit titlului II sau

III, precum şi din arendarea bunurilor agricole, impozitate în regim de reţinere la sursă.

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) lit. a)—c) sunt obligate să efectueze în cursul

anului plăţi anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate care se stabilesc

de organul fiscal competent, prin decizie de impunere, pe fiecare sursă de venit, pe baza

declaraţiei de venit estimat/norma de venit sau a declaraţiei privind venitul realizat, după caz,

cu respectarea regulilor prevăzute la art. 121.

(3) Pentru persoanele fizice prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor care realizează venituri

din închirierea camerelor, situate în locuinţe proprietate personală, în scop turistic, menţionaţi

la art. 88 alin. (3), baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute în

decizia de impunere se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează trimestrial, în 4 rate egale,

până la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(4) în decizia de impunere prevăzută la alin. (2), baza de calcul al contribuţiei de asigurări

sociale de sănătate pentru persoanele fizice care realizează venituri din închirierea camerelor,

situate în locuinţe proprietate personală, având o capacitate de cazare în scop turistic cuprinsă

între una şi 5 camere inclusiv, stabilite pe bază de normă anuală de venit sau care optează

pentru determinarea venitului în sistem real. precum şi pentru cei care închiriază în scop

turistic, în cursul anului, un număr mai mare de 5 camere de închiriat în locuinţe proprietate

personală, menţionaţi la art. 88 alin. (3), se evidenţiază lunar, iar plata se efectuează în două

rate egale, până la data de 25 iulie inclusiv şi 25 noiembrie inclusiv.

(5} Plăţile anticipate cu titlu de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorate potrivit

alin. (2) se determină prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul

prevăzute la art. 170—173, după caz.

(6} în cazul în care, în cursul anului fiscal, persoanele prevăzute la alin. (2) îşi încetează

activitatea, precum şi cei care intră în suspendare temporară a activităţii potrivit legislaţiei în

materie, sunt aplicabile prevederile art. 121 alin. (10) referitoare ia recafcularea plăţilor

anticipate.

(7) Persoanele prevăzute la alin. (1) lit. d) au obligaţia calculării, reţinerii şi plăţii sumelor

respective cu respectarea prevederilor art. 72, 73, art. 84 alin. (4)—(9) şi art. 125 alin. (7)—(9),

după caz.

(8) Contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit alin. (7) se

calculează prin aplicarea cotei de contribuţie prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de

calcul prevăzute la art. 171 şi art. 173 alin. (2), după caz, se reţine şi se plăteşte de către plătitorul

de venit până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care au fost plătite veniturile.

(9} în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din agricultură prevăzute la art. 103

alin. (1), obligaţiile de plată ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină pe

baza declaraţiei prevăzute la art. 107 alin. (2), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. a)

asupra bazei de calcul prevăzute la art. 172 alin. (1). Baza de calcul al contribuţiei de asigurări

sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de impunere prevăzută îa art. 107 alin. (5),

iar plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 octombrie inclusiv şi

15 decembrie inclusiv.

Declararea şi definitivarea Art. 175. — (1) Veniturile care reprezintă baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări

contribuţiei de asigurări sociale de sănătate sunt cele din declaraţia de venit estimat/norma de venit prevăzută la

sociale de sănătate

art. 120 sau din declaraţia privind venitul realizat prevăzută la art. 122, după caz.

(2) Pentru anul fiscal 2016, obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de

sănătate se determină de organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală pe fiecare

sursă de venit, pe baza declaraţiilor menţionate la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la

art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul prevăzute la art. 170—173, după caz, la determinarea

cărora nu se iau în considerare pierderile fiscale anuale. Baza de calcul a! contribuţiei de

asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în decizia de impunere. Baza lunară de

calcul astfel evidenţiată nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară,

dacă venitul pentru care se calculează contribuţia este singurul realizat.

(3) în cazul contribuabililor care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor în anul

2016, stabilirea obligaţiilor anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate,

precum şi încadrarea bazei lunare de calcul în plafoanele prevăzute la alin. (2) şi la art. 173

se realizează de organul fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la

art. 123 alin. (8).

(4) Plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilită potrivit alin. (2) şi (3) se

efectuează în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei, iar sumele achitate

în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

98MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, obligaţiile anuale de

plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se determină de organul fiscal competent,

prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 179 alin. (2), pe baza declaraţiilor menţionate

la alin. (1), prin aplicarea cotei prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul prevăzute

la art. 170—173, după caz, la determinarea cărora nu se iau în considerare pierderile fiscale

anuale. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se evidenţiază lunar în

decizia de impunere.

SECŢIUNEA a 7-a

Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice

care realizează venituri din investiţii şi din alte surse

Baza de calcul al contribuţiei de Art. 176. — (1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din investiţii sub forma

asigurări sociale de sănătate câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi orice alte operaţiuni cu instrumente financiare,

datorate de persoanele fizice inclusiv instrumente financiare derivate, precum şi din transferul aurului financiar, baza lunară

care realizează venituri din

de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă câştigul net anual determinat

investiţii

potrivit prevederilor art. 96, raportat la cele 12 luni ale anului de realizare a veniturilor.

(2) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dividende, baza lunară de calcul

al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute din dividende,

în bani sau în natură, distribuite de persoanele juridice, realizate în cursul anului fiscal

precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

(3) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din dobânzi, baza lunară de calcul al

contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute din dobânzi,

realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la cele 12 luni ale anului.

(4) Pentru persoanele fizice care realizează venituri impozabile din lichidarea unei

persoane juridice, inclusiv din reducerea de capital, baza lunară de calcul al contribuţiei de

asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor impozabile distribuite de persoanele

juridice.

(5) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, bazele lunare de calcul

prevăzute la alin. (1)—(4) nu pot fi mai mari decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu

brut prevăzut la art. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

(6) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

veniturile din investiţii neimpozabile, prevăzute la art. 93.

(7) în anul 2016, persoanele care realizează venituri din investiţii nu datorează contribuţie

de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura

celor menţionate ia art. 155 alin. (1) lit. a)—d), g), i)—l), cu excepţia veniturilor din drepturi de

proprietate intelectuală.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 177. —(1) Pentru persoanele fizice care realizează venituri din alte surse, baza lunară

de asigurări sociale de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate reprezintă totalul veniturilor brute

de sănătate datorate

prevăzute la art. 114, 116 şi art. 117, realizate în cursul anului fiscal precedent, raportat la

de persoanele fizice

cele 12 luni ale anului.

care realizează venituri

(2) Pentru veniturile realizate începând cu data de 1 ianuarie 2017, baza lunară de calcul

din alte surse

prevăzută la alin. (1) nu poate fi mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut

prevăzut la ari. 139 alin. (3), în vigoare în anul pentru care se stabileşte contribuţia.

(3) In anul 2016, persoanele care realizează venituri din alte surse nu datorează contribuţie

de asigurări sociale de sănătate pentru aceste venituri, dacă realizează venituri de natura

celor menţionate la art. 155 alin. (1) lit. a)—d), g), i)—I), cu excepţia veniturilor din drepturi de

proprietate intelectuală.

SECŢIUNEA a 8-a

Stabilirea şi declararea contribupei de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice

care realizează venituri din investiţii şi din alte surse

Stabilirea contribuţiei Art. 178. — (1) Pentru anul 2016, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din

investiţii şi/sau din alte surse, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se stabileşte de

organul fiscal competent, prin decizie de impunere anuală, pe baza informaţiilor din declaraţia

privind venitul realizat sau din declaraţia privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru

fiecare beneficiar de venit, precum şi pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală, după caz.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.201599

(2) în cazul persoanelor fizice care realizează, începând cu anul 2017, venituri din investiţii

şi/sau din alte surse, contribuţia de asigurări sociale de sănătate se stabileşte de organul

fiscal competent, prin decizia de impunere anuală prevăzută la art. 179 alin. (2), pe baza

informaţiilor din declaraţia privind venitul realizat sau din declaraţiile privind calcularea şi

reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, precum şi pe baza informaţiilor din

evidenţa fiscală, după caz.

(3) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) şi (2), după caz, se

stabileşte în anul următor celui în care au fost realizate veniturile, prin aplicarea cotei

individuale de contribuţie prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazelor de calcul menţionate la

art. 176 şi 177, după caz. Baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se

evidenţiază lunar în decizia de impunere.

(4) Pentru anul 2016, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate

nu poate fi mai mică decât un salariu de bază minim brut pe ţară, dacă venitul pentru care se

calculează contribuţia este singurul realizat.

(5) Sumele reprezentând obligaţiile anuale de plată a contribuţiei de asigurări sociale de

sănătate stabilite prin decizia de impunere anuală, potrivit alin. (1), se achită în termen de cel

mult 60 de zile de la data comunicării deciziei.

SECŢIUNEA a 9-a

Stabilirea contribuţiei anuale de asigurări sociale de sănătate

Art. 179. — (1) Organul fiscal competent are obligaţia stabilirii contribuţiei anuale de

asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice care realizează, într-un an fiscal,

venituri din următoarele categorii:

a)venituri din activităţi independente;

b)venituri din activităţi agricole, silvicultură, piscicultura;

c)venituri din asocierea cu o persoană juridică, contribuabil potrivit titlului II sau III, pentru

care sunt aplicabile prevederile art. 125 alin. (7)—(9);

d)venituri din cedarea folosinţei bunurilor;

e)venituri din investiţii;

f)venituri din alte surse.

(2) Contribuţia anuală de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se stabileşte,

de organul fiscal competent, în anul următor celui de realizare a veniturilor, prin decizie de

impunere anuală pentru stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, la termenul şi

în forma stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F., pe baza informaţiilor din declaraţiile fiscale

privind veniturile realizate, precum şi pe baza informaţiilor din evidenţa fiscală, după caz.

(3) Contribuţia anuală se calculează prin aplicarea cotei individuale asupra bazei anuale

de calcul, determinată ca sumă a bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează

contribuţia de asigurări sociale de sănătate, aferente veniturilor prevăzute !a alin. (1), Baza

anuală de calcul nu poate fi mai mică decât valoarea a douăsprezece salarii de bază minime

brute pe ţară şi nici mai mare decât valoarea a de 5 ori câştigul salarial mediu brut înmulţită

cu 12 luni. în cazul persoanelor fizice care realizează atât venituri dintre cele prevăzute la

alin. (1), cât şi venituri din salarii sau asimilate salariilor, baza anuală de calcul al contribuţiei

de asigurări sociale de sănătate utilizată la încadrarea în plafonul minim prevăzut se determină

ca sumă a tuturor bazelor lunare de calcul asupra cărora se datorează contribuţia de asigurări

sociale de sănătate.

(4) Pe perioada în care persoanele fizice care realizează veniturile prevăzute la alin. (1)

se încadrează în categoria persoanelor care au calitatea de pensionari sau în categoria celor

prevăzute la art. 154 alin. (1) lit. a), b), d)—g), baza anuală de calcul nu se încadrează în

plafonul minim prevăzut la alin. (3).

(5) în cazul în care baza anuală de calcul este sub nivelul plafonului minim prevăzut la

alin. (3), organul fiscal stabileşte, prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2),

contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuţiei anuale aferentă

plafonului anual minim.

(6) în cazul în care baza anuală de calcul este mai mare decât plafonul maxim prevăzut

la alin. (3), organul fiscal stabileşte, prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2),

contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorată la nivelul contribuţiei anuale aferentă

plafonului anual maxim.

100MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) Sumele de plată stabilite prin decizia de impunere anuală prevăzută la alin. (2) se

plătesc în termen de cel mult 60 de zile de la data comunicării deciziei de impunere, iar cele

achitate în plus se compensează sau se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură

fiscală.

(8) Contribuţia anuală de asigurări sociale de sănătate stabilită prin decizia de impunere

anuală prevăzută la alin. (2) se distribuie proporţional cu ponderea fiecărei baze de calcul în

baza anuală de calcul prevăzută la alin. (3).

(9) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate aferentă fiecărei baze de calcul, distribuită

potrivit alin. (8), se deduce potrivit prevederilor titlului IV „Impozitul pe venit”.

(10) Prevederile prezentului articol se aplică pentru veniturile realizate începând cu data

de 1 ianuarie 2017.

SECŢIUNEA a 10-a

înregistrarea în evidenţa fiscală, declararea, stabilirea fi plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate în cazul

în care persoanele fizice nu realizează venituri de natura celor menponate la art 155 şi nu se încadrează în categoriile

de persoane exceptate de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate prevăzute la art 154 sau în categoriile

de persoane prevăzute fa art. 153 alin. (1) lit. g)—o), pentru care pfata contribuţiei se suportă din alte surse

înregistrarea în evidenţa Art. 180. — (1) Persoanele fizice care nu realizează venituri de natura celor menţionate la

fiscali a persoanelor fizice art. 155 şi nu se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuţiei sau

care nu realizează venituriîn categoriile de persoane pentru care plata contribuţiei se suportă din alte surse, datorează,

lunar, contribuţie de asigurări sociale de sănătate şia u obligaţia să solicite înregistrarea la

organul fiscal competent, în termen de 15 zile de ia data la care se încadrează în această

categorie.

(2) Contribuţia prevăzută la afin. (1) se calculează prin aplicarea cotei individuale de

contribuţie asupra bazei de calcu! reprezentând valoarea salariului minim brut pe ţară şi se

datorează pe toată perioada în care sunt încadrate în această categorie,

(3} Pentru persoanele fizice prevăzute la alin. (1)care nu au realizat venituri pe o perioadă

mai mare de 5 luni şi nu au efectuat plata contribuţiei lunare pentru această perioadă,

contribuţia datorată pentru luna în care solicită înregistrarea se calculează prin aplicarea cotei

prevăzute la art. 156 lit. a) asupra bazei de calcul reprezentând valoarea a de 7 ori salariul

minim brut pe ţară. Dacă perioada în care nu s-au realizat venituri este mai mică de 6 luni şi

nu s-a efectuat plata contribuţiei Sunare pentru această perioadă, contribuţia datorată pentru

luna în care solicită înregistrarea se stabileşte proporţional cu perioada respectivă.

Depunerea declaraţieiArt. 181. — (1) Persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1) au obligaţia să depună la

organul fiscal competent, în termen de 15 zile de la data la care se încadrează în această

categorie, o declaraţie în vederea stabilirii obligaţiilor de plată.

(2) Persoanele fizice care se încadrează în situaţia prevăzută la art. 180 alin, (3) depun

declaraţia prevăzută la alin. (1) la data solicitării înregistrării.

(3} Modelul, conţinutul, modalitatea de depunere şi de gestionare a declaraţiei prevăzute

la alin. {1) se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F,

Stabilirea şi plata contribuţieiArt. 182. — (1) Organul fiscal competent stabileşte contribuţia de asigurări sociale de

sănătate datorată de persoanele prevăzute la art. 180, pe baza informaţiilor din declaraţia

prevăzută la art. 181 afin. (1) şi emite anual decizia de impunere la termenul şi în forma

stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(2) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 180 alin. (1), plata contribuţiei de asigurări

sociale de sănătate stabilite potrivit alin, (1) se efectuează trimestrial, până la data de 25

inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru.

(3} Pentru persoanele fizice care se încadrează în situaţia prevăzută la art. 180 alin. (3),

plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate stabilite potrivit alin. (1), datorată pentru

luna în care solicită înregistrarea, se efectuează în termen de 30 de zile de la data comunicării

deciziei de impunere.

Prevederi privind scoaterea Art. 183. — Persoanele prevăzute la art. 180 care încep să realizeze venituri de natura

din evidenţa fiscală

celor menţionate la art. 155 sau se încadrează în categoriile de persoane exceptate de la

a persoanelor fizice care

plata contribuţiei ori cu plata contribuţiei suportată din alte surse vor depune la organul fiscal

nu realizează venituri

competent, în termen de 15 zile de la data la care a intervenit evenimentul, o cerere de

încetare a obligaţiei de plată a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, în vederea

scoaterii din evidenţa fiscală. Modelul cererii se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015101

CAPITOLUL IV

Contribuţiile asigurărilor pentru şomaj datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj

SECŢIUNEA 1

Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări pentru şomaj

Contribuabilii/plătitorii Art. 184. — Următoarele persoane au calitatea de contribuabili/plătitori de venit la sistemul

de venit la sistemul de asigurări pentru şomaj, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în

de asigurări pentru şomaj

domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la

care România este parte, după caz:

a)cetăţenii români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform legii,

domiciliul sau reşedinţa în România, precum şi cetăţenii români, cetăţenii altor state sau

apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România în condiţiile prevăzute de legislaţia

europeană aplicabilă în domeniul securităţii sociale, precum şi în acordurile privind sistemele

de securitate socială la care România este parte;

b)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii şi bazele de calcul

Categorii de venituri Art. 185. — (1) Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări pentru şomaj,

supuse contribuţiilor prevăzuţi la art. 184, datorează, după caz, contribuţii de asigurări pentru şomaj pentru veniturile

de asigurări pentru şomaj

din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76.

(2) Pentru veniturile prevăzute la alin, (1) se datorează contribuţii de asigurări pentru şomaj

şi în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la

art. 60 alin. (1) şi (2).

Cotele de contribuţii Art. 186. — Cotele de contribuţii de asigurări pentru şomaj sunt următoarele:

de asigurări pentru şomaja)0,5% pentru contribuţia individuală;

b)0,5% pentru contribuţia datorată de angajator,

Baza de calcul al contribuţiei Art. 187. — (1) Baza lunară de calcul al contribuţiei individuale de asigurări pentru şomaj,

individuale de asigurări în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor, reprezintă

pentru şomaj în cazul

câştigul brut realizat din salarii şi venituri asimilate salariilor în ţară şi în alte state, cu

persoanelor fizice

respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum

care realizează venituri

şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care

din salarii sau asimilate

include:

salariilor

a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

c)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de

la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii,

precum şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de

lege;

e)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

f)sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

g)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

h)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi

de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România,

în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul

102MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor

misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a

angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar

deplasa în ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în

domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la

care România este parte;

i)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit

legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai

consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului

de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit

astfel:

(1) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în

interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice

stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna

acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii, de care ar

beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă;

k)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii;

I)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii.

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări pentru şomaj sumele

prevăzute la art. 142.

Baza de calcul al contribuţieiArt, 188. — Pentru persoanele prevăzute la art. 184 lit. b), baza lunară de calcul pentru

i

de asigurări pentru şomaj contribuţia de asigurări pentru şomaj prevăzută de lege reprezintă suma câştigurilor brute

datorate de angajatori

prevăzute la art. 187, acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau

sau persoane asimilate

asimilate salariilor, asupra cărora există, potrivit legii, obligaţia de plată a contribuţiei individuale

acestora

la bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Excepţii specifice Art, 189. —Se exceptează de !a plata contribuţiilor de asigurări pentru şomaj următoarele

contribuţiilor de asigurări venituri:

pentru şomaj

1.prestaţiile suportate din bugetui asigurărilor sociale de stat;

2.veniturile obţinute de pensionari;

3.veniturile realizate de persoanele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

şi nu se mai regăsesc în raporturi juridice cu persoanele fizice şi juridice care au calitatea de

angajatori sau sunt asimilate acestora prevăzute la art, 184 lit, b), dar încasează venituri ca

urmare a faptului că au avut încheiate raporturi juridice şi respectivele venituri se acordă, potrivit

legii, ulterior sau la data încetării raporturilor juridice; în această categorie nu se includ sumele

reprezentând salarii, diferenţe de salarii, venituri asimilate salariilor sau diferenţe de venituri

asimilate salariilor, asupra cărora există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurare pentru şomaj,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti

definitive şi executorii;

4.compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de

muncă, persoanelor cărora le încetează raporturile de muncă ori de serviciu sau care, potrivit

legii, sunt trecute în rezervă ori în retragere;

5.veniturile aferente perioadei în care raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor

care au încheiat astfel de raporturi sunt suspendate potrivit legii, altele decât cele aferente

perioadei de incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite ori de accidente în

afara muncii şi perioadei de incapacitate temporară de muncă în cazul accidentului de muncă

sau al bolii profesionale, în care plata indemnizaţiei se suportă de unitate, conform legii;

6.drepturile de soldă/salariu lunar acordate personalului militar, poliţiştilor şi funcţionarilor

publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, potrivit legii.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015103

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea, plata şi declararea contribuţiilor de asigurări pentru şomaj în cazul persoanelor fizice fi juridice

care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora, precum şi în cazul persoanelor fizice care realizează

în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din alte state

Stabilirea şi plata contribuţiilor Art. 190. — (1) Persoanele prevăzute la art. 184 lit. b) au obligaţia de a calcula şi de a

de asigurări pentru şomajreţine la sursă contribuţiile individuale de asigurări pentru şomaj, precum şi obligaţia de a

calcula contribuţiile de asigurări pentru şomaj datorate de aceştia, după caz.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa

legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind

sistemele de securitate socială la care România este parte.

(3) Contribuţiile de asigurări pentru şomaj individuale, calculate şi reţinute potrivit alin. (1),

se plătesc până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile

sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se datorează, după

caz, împreună cu contribuţia angajatorului ori a persoanelor asimilate angajatorului datorată

potrivit legii.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu

permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii

pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii

sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este

parte, au obligaţia de a calcula şi de a reţine contribuţiile individuale şi pe cele ale

angajatorului, precum şi de a le plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu

angajatorul.

(5) Calculul contribuţiilor de asigurări pentru şomaj individuale se realizează prin aplicarea

cotei prevăzute la art. 186 lit. a) asupra bazei lunare de calcul prevăzute la art. 187, cu

respectarea prevederilor art. 189

(6) Calculul contribuţiilor de asigurări pentru şomaj datorate de persoanele prevăzute la

art. 184 lit. b) se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 186 lit. b) asupra bazei de

calcul prevăzute la art, 188, cu respectarea prevederilor art. 189.

(7) Calculul contribuţiilor de asigurări pentru şomaj datorate de persoanele prevăzute la

alin. (2) se realizează de către acestea prin aplicarea cotei integrale de contribuţie, rezultată

din însumarea cotelor individuale cu cele datorate de angajator prevăzute la art. 186, asupra

bazei lunare de calcul prevăzute la art. 187, cu respectarea prevederilor art. 189. Contribuţia

se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

(8) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor de şomaj acordate de

sistemul de asigurări pentru şomaj, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă

şi se utilizează cotele de contribuţii de asigurări pentru şoma] care erau în vigoare în acea

perioadă. Contribuţiile de asigurări pentru şomaj datorate potrivit legii se calculează, se reţin

la data efectuării plăţii şi se plătesc până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost

plătite aceste sume.

Depunerea Declaraţiei Art. 191. — (1) Persoanele prevăzute îa art. 184 lit. b)t precum şi persoanele fizice care

privind obligaţiile de plată a realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care

contribuţiilor sociale,

nu intră sub incidenţa legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi

impozitului pe venit

a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte sunt obligate

şi evidenţa nominală

să depună lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

a persoanelor asigurate

veniturile, declaraţia prevăzută la art. 147 alin. (1).

(2) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor de şomaj acordate de

sistemul asigurărilor pentru şomaj, contribuţiile de asigurări pentru şomaj datorate potrivit legii

se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume, prin

depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele respective.

(3) Prevederile art. 147 alin. (4)—(22) sunt aplicabile în mod corespunzător.

104MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

CAPITOLUL V

Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

SECŢIUNEA 1

Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate, în cazul veniturilor supuse contribuţiei

pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

Contribuabilii/plătitorii Art. 192. — Contribuabilii/plătitorii de venit obligaţi la plata contribuţiei pentru concedii şi

de venit la sistemul indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate sunt, după caz:

de asigurări sociale a)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,

de sănătate, obligaţi pentru cetăţenii români, cetăţeni ai altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform

la plata contribuţiei legii, domiciliul sau reşedinţa în România, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene

pentru concedii aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de

securitate socială la care România este parte;

şi indemnizaţii

b)persoanele fizice cetăţeni români, cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care

de asigurări sociale

au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România, şi care realizează în România venituri

de sănătate

din salarii sau asimilate salariilor de’ la angajatori din state care nu intră sub incidenţa legislaţiei

europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele

de securitate socială la care România este parte;

c)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de

indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alte drepturi de protecţie socială care se acordă din

bugetul asigurărilor pentru şomaj, potrivit legii, şi pentru care dispoziţiile legale prevăd plata

contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate din bugetul

asigurărilor pentru şomaj.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii şi bazele de calcul

Categorii de venituri supuse Art, 193. — (1) Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de sănătate,

contribuţiei pentru concedii şi prevăzuţi la art. 192, datorează, după caz, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de

indemnizaţii de asigurări sociale asigurări sociale de sănătate pentru următoarele categorii de venituri:

de sănătatea)veniturile din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;

b)indemnizaţiile de şomaj;

c)indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă

sau unei boii profesionale.

(2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţia pentru concedii şi

indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate şi în cazul în care acestea sunt realizate de

persoanele fizice aflate în situaţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (2).

Cota de contribuţie pentru Art. 194. — Cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de

concedii si indemnizaţii desănătate este de 0,85%.

j »

asigurări sociale de sănătate

Baza de calcul Art. 195, — (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 192 lit. a) baza lunară de calcul al

al contribuţiei pentru contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o reprezintă suma

concedii si indemnizaţiicâştigurilor brute realizate din salarii şi venituri asimilate salariilor, în ţară şi în străinătate, cu

5 S

de asigurări sociale respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum

de sănătateşi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include:

a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

c)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul

persoanelor juridice fără scop patrimonial;

d)remuneraţia administratorilor societăţilor, companiilor/societăţilor naţionale şi regiilor

autonome, desemnaţi/numiţi în condiţiile legii, precum şi sumele primite de reprezentanţii în

adunarea generală a acţionarilor şi în consiliul de administraţie;

e)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de

la societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum

şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

f)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

g)sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

h)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele’decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015105

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

i)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţii care au stabilite raporturi

de muncă cu angajatori din străinătate, pe perioada delegării/detaşării, după caz, în România,

în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul

legal pentru diurna acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor

misiuni cu caracter temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a

angajatorului, de care ar beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar

deplasa în ţara respectivă, cu respectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în

domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la

care România este parte;

j)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic, de către administratorii stabiliţi potrivit actului constitutiv, contractului de

administrare/mandat, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului

de mandat potrivit legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem

dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza

contractului de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul

neimpozabil stabilit astfel:

(1) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul iegal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

k)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării în România, în

interesul desfăşurării activităţii, de către administratori sau directori, care au raporturi juridice

stabilite cu entităţi din străinătate, astfel cum este prevăzut în raporturile juridice respective,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit la nivelul legal pentru diurna

acordată personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter

temporar, prin hotărâre a Guvernului, corespunzător ţării de rezidenţă a entităţii, de care ar

beneficia personalul din instituţiile publice din România dacă s-ar deplasa în ţara respectivă.

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de

asigurări sociale de sănătate sumele prevăzute la art. 142.

(3) Baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale

de sănătate nu poate fi mai mare decât produsul dintre numărul asiguraţilor din luna pentru

care se calculează contribuţia şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară

garantate în plată.

(4) Prevederile alin. (1)—(3) se aplică şi In cazul persoanelor prevăzute la art. 192 lit. b).

Prevederi specifice Art. 196. — (1) în baza lunară de calcul al contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de

contribuţiei pentru concedii asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la art. 192 lit. a) se includ şi

şi indemnizaţii de asigurări următoarele venituri:

sociale de sănătatea)indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă, acordate în baza Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 158/2005, aprobată cu modificări şi completări prin Legea

nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru zilele suportate de

angajator;

b)indemnizaţiile de incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă

sau a unei boli profesionale, acordate în baza Legii nr. 346/2002, republicată, cu modificările

ulterioare, suportate de angajator sau din Fondul naţional de asigurare pentru accidente de

muncă şi boli profesionale.

(2) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată

pentru indemnizaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute

la art. 194 asupra indemnizaţiei pentru incapacitate de muncă şi se suportă de către

persoanele prevăzute la art. 192 lit. a) ori din fondul de asigurare pentru accidente de muncă

şi boli profesionale, constituit în condiţiile legii, după caz.

(3) Persoanele prevăzute la art. 192 lit. a) vor reţine din contribuţia datorată fondului de

asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale sumele calculate potrivit alin. (2).

Excepţii specifice contribuţiei Art. 197. — Se exceptează de la plata contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de

pentru concedii şi indemnizaţii asigurări sociale de sănătate veniturile acordate, potrivit legii, personalului militar în activitate,

de asigurări sociale de sănătate

rp io » liiţ işi tilorr si funr cţioi nai rilor publiici cu statut special care îsi desfăsoară activitatea în institutiile

din sectorul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

106MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Baza de calculArt. 198. — (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 192 lit. c), baza lunară de calcul pentru

al contribuţiei pentru concedii contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate o reprezintă

şi indemnizaţii de asigurări totalitatea drepturilor reprezentând indemnizaţii de şomaj.

sociale de sănătate datorate (2) Prevederile art. 195 alin. (3) referitoare la plafonarea bazei de calcul al contribuţiei

pentru persoanele care pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se aplică în mod corespunzător

beneficiază de drepturi şi în cazul persoanelor prevăzute la alin. (1).

băneşti lunare ce se suportă (3) Pentru persoanele prevăzute la art. 192 lit. c), contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii

din bugetul asigurărilor se aplică şi asupra indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui

pentru şomajaccident de muncă sau a unei boli profesionale şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru

şomaj sau din fondul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale constituit

în condiţiile legii, după caz.

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea, plata şl declararea contribuţiei pentru concedii şl Indemnlzapi de asigurări sociale de sănătate

Stabilirea şi plata contribuţiei Art. 199. — (1) Persoanele prevăzute la art. 192 lit. a) şi c) au obligaţia de a calcula

pentru concedii şi indemnizaţii contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

de asigurări sociale de sănătate(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul persoanelor fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori din state care nu intră sub incidenţa

legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale şi nici a acordurilor privind

sistemele de securitate socială la care România este parte, prevăzute la art. 192 lit. b).

(3) Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate calculată

potrivit alin. (1) se plăteşte până la data 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se

plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se

datorează, după caz.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoanele fizice care realizează în România

venituri din salarii sau asimilate salariilor de la angajatori care nu au sediu social, sediu

permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii

pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii

sociale, precum şi ale acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este

parte, au obligaţia de a calcula contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale

de sănătate, precum şi de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

pentru care se plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu

angajatorul.

(5) Calculul contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate se

realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art, 194 asupra bazelor lunare de calcul prevăzute

la art. 195 şi 198, după caz, cu respectarea prevederilor art. 196 şi 197.

(6) Calculul contribuţiei pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate

datorate de persoanele prevăzute la alin. (2) se realizează de către acestea prin aplicarea

cotei prevăzute la art. 194 asupra bazei lunare de caicul prevăzute la art. 195. Contribuţia se

plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile.

(7) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfei de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul

de asigurări sociale de sănătate, sumele respective se defalcă pe lunile la care se referă şi

se utilizează cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii care era în vigoare în acea

perioadă. Contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii datorată potrivit legii se calculează şi se

plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

(8) în cazul în care au fost acordate cumulat sume reprezentând indemnizaţii de şomaj, în

vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul de asigurări sociale de sănătate, sumele

respective se defalcă pe lunile la care se referă şi se utilizează cota de contribuţie pentru

concedii şi indemnizaţii care era în vigoare în acea perioadă. Contribuţia pentru concedii şi

indemnizaţii datorată potrivit legii se calculează şi se plăteşte până la data de 25 a lunii

următoare celei în care au fost plătite aceste sume.

Depunerea declaraţiei Art. 200. — (1) Persoanele prevăzute la art. 192 sunt obligate să depună lunar, până la

privind obligaţiile de plată data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declaraţia

a contribuţiilor sociale, prevăzută la art. 147 alin. (1).

impozitului pe venit (2) în cazul în care au fost acordate sume de natura celor prevăzute la art. 199 alin. (8),

şi evidenţa nominală a precum şi sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

persoanelor asiguratejudecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii,

precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus reîncadrarea în muncă a unor

persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul de asigurări sociale de

sănătate, contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate datorată

potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste

sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele

respective.

(3) Prevederile art. 147 alin. (4)—(22) sunt aplicabile în mod corespunzător.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015107

CAPITOLUL VI

Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

SECŢIUNEA 1

Contribuabilii/plătitorii de venit ta sistemul de asigurări sociale de stat, în cazul veniturilor supuse contribupei de asigurare

pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Contribuabilii/plătitorii Art. 201. — Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de stat, obligaţi

de venit la sistemul de la plata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sunt, după

asigurări sociale de stat, caz:

obligaţi la plata contribuţiei a)persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajatori sau sunt asimilate acestora,

de asigurare pentru pentru cetăţenii români,' cetăţenii altor state sau apatrizii, pe perioada în care au, conform

accidente de muncă şi legii, domiciliul sau reşedinţa în România cu respectarea prevederilor legislaţiei europene

boli profesionaleaplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a acordurilor privind sistemele de

securitate socială la care România este parte;

b)Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, prin agenţiile pentru ocuparea

forţei de muncă judeţene şi a municipiului Bucureşti, pentru persoanele care beneficiază de

indemnizaţie de şomaj pe toată durata efectuării’practicii profesionale în cadrul cursurilor

organizate potrivit legii.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cotele de contribuţii şi bazele de calcul

Categorii de venituri supuse Art. 202. — Contribuabilii/plătitorii de venit la sistemul de asigurări sociale de stat, prevăzuţi

contribuţiei de asigurare la art. 201, datorează, după caz, contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

pentru accidente de muncă profesionale pentru următoarele categorii de venituri:

şi boli profesionalea)veniturile din salarii sau asimilate salariilor, definite conform art. 76;

b)indemnizaţia de şomaj primită de şomeri pe toată durata efectuării practicii profesionale

în cadrul cursurilor organizate potrivit legii.

Cotele de contributie deArt. 203. — (1) Cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

f

asigurare pentru accidente profesionale este cuprinsă între 0,15% şi 0,85%, diferenţiată în funcţie de clasa de risc,

de muncă şi boli profesionaleconform legii.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), cota de contribuţie de asigurare pentru

accidente de muncă şi boli profesionale în cazul şomerilor pe toată durata efectuării practicii

profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit fegii este de 1%.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 204. — (1) Pentru persoanele prevăzute la art. 201 lit. a) baza lunară de calcul al

de asigurare pentru accidente contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale o reprezintă suma

de muncă şi boli profesionalecâştigurilor brute realizate de angajaţii acestora, în ţară şi în alte state, cu respectarea

prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum şi a

acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care include:

a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevăzut de lege;

b)indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate publică,

stabilite potrivit legii;

c)remuneraţia obţinută de directorii cu contract de mandat şi de membrii directoratului de la

societăţile administrate în sistem dualist şi ai consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum

şi drepturile cuvenite managerilor, în baza contractului de management prevăzut de lege;

d)sumele reprezentând participarea salariaţilor la profit, potrivit legii;

e)sume reprezentând salarii, diferenţe de salarii, stabilite în baza unor hotărâri

judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

f)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit !egii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfel:

(i) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

g)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite pe perioada deplasării, în altă localitate,

în ţară şi în străinătate, în interesul desfăşurării activităţii, astfel cum este prevăzut în raportul

juridic, de către directorii care îşi desfăşoară activitatea în baza contractului de mandat potrivit

legii, de către membrii directoratului de la societăţile administrate în sistem dualist şi ai

108MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

consiliului de supraveghere, potrivit legii, precum şi de către manageri, în baza contractului

de management prevăzut de lege, pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit

astfel:

(1) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

h)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii;

i)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de

asigurări sociale de sănătate, potrivit legii;

j)veniturile reprezentând plăţi compensatorii suportate de angajator potrivit contractului

colectiv sau individual de muncă.

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de

muncă şi boli profesionale sumele prevăzute la art. 142.

Excepţii specifice Art. 205. — Sunt exceptate de la plata contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă

contribuţiei de asigurare şi boli profesionale următoarele venituri:

pentru accidente de muncă a)veniturile realizate de personalul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor

şi boli profesionaleInterne, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Bcteme, Serviciului de Protecţie

şi Pază, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi cel al Ministerului Justiţiei —

Administraţia Naţională a Penitenciarelor;

b)prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat;

c)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii.

Baza de calcul al contribuţiei Art. 206. — Baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă

de asigurare pentru şi boli profesionale, în cazul şomerilor, care beneficiază de indemnizaţia de şomaj pe durata

accidente de muncă efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii, o reprezintă

şi boli profesionale indemnizaţia de şomaj acordată din bugetul asigurărilor pentru şomaj conform prevederilor

datorată pentru persoanele legale.

care beneficiază de drepturi

băneşti lunare ce se suportă

din bugetul asigurărilor

pentru şomaj, potrivit legii

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea, plata şi declararea contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale

Stabilirea şi plata contribuţiei de Art. 207. — (1) Persoanele prevăzute la art. 201 au obligaţia de a calcula contribuţia de

asigurare pentru accidente de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

muncă şi boli profesionale(2) Contribuţia de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale calculată potrivit

alin. (1) se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc

veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se

datorează, după caz.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), persoanele care îşi desfăşoară activitatea în

România şi obţin venituri sub formă de salarii de la angajatori care nu au sediu social, sediu

permanent sau reprezentanţă în România şi care datorează contribuţiile sociale obligatorii

pentru salariaţii lor, potrivit instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, au

obligaţia de a calcula contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale,

precum şi de a o plăti lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se

plătesc veniturile, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(4) Calculul contribuţiei de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se

realizează prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 203 alin. (1) şi (2) asupra bazelor lunara de

calcul prevăzute la art. 204 alin. (1) şi 206, după caz, cu respectarea prevederilor art. 142 şi 205.

(5) Contribuţia de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, în cazul

şomerilor, se suportă integral din bugetul asigurărilor pentru şomaj, se datorează pe toată

durata efectuării practicii profesionale în cadrul cursurilor organizate potrivit legii şi se

stabileşte prin aplicarea cotei prevăzute la art. 203 alin. (2) asupra cuantumului drepturilor

acordate pe perioada respectivă reprezentând indemnizaţia de şomaj.

(6) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se

referă şi se utilizează cota de contribuţie de asigurare pentru accidente de muncă şi boli

profesionale care era în vigoare în acea perioadă. Contribuţia datorată potrivit legii se

calculează şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite

aceste sume.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015109

Depunerea Declaraţiei Art. 208. — (1) Persoanele prevăzute la art. 201 sunt obligate să depună lunar, până la

privind obligaţiile de plată data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declaraţia

a contribuţiilor sociale, prevăzută la art. 147 alin. (1).

impozitului pe venit (2) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

şi evidenţa nominală stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

a persoanelor asiguratejudecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, în vederea stabilirii prestaţiilor acordate de sistemul

de asigurări sociale, contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale datorată potrivit

legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost plătite aceste sume,

prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile cărora le sunt aferente sumele

respective.

(3) Prevederile art. 147 sunt aplicabile în mod corespunzător.

CAPITOLUL VII

Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, datorată de persoanele fizice şi juridice

care au calitatea de angajator potrivit art. 4 din Legea nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea

Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale, cu modificările ulterioare

SECŢIUNEA 1

§

Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru piaţa creanţelor salariale, obligaţi la plata contribuţiei

Contribuabilii/plătitorii Art. 209. — Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

de venit ia Fondul salariale, obligaţi la plata contribuţiei sunt persoanele fizice şi juridice, cu excepţia instituţiilor

de garantare pentru plata publice definite conform Legii nr, 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi

creanţelor safarialecompletările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi

completările ulterioare, ce pot să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de

muncă, în condiţiile prevăzute de Legea nr, 53/2003 — Codu! muncii, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 2-a

Veniturile pentru care se datorează contribuţia, cota de contribuţie şi baza de calcul

Categorii de venituri Art. 210. — (1) Contribuabilii/plătitorii de venit la Fondul de garantare pentru plata

supuse contribuţiei creanţelor salariale, prevăzuţi la art. 209, datorează, după caz, contribuţia la Fondul de

la Fondul de garantare garantare pentru plata creanţelor salariale pentru veniturile din salarii, definite conform art. 76.

pentru plata creanţelor (2) Pentru veniturile prevăzute la alin. (1) se datorează contribuţia la Fondul de garantare

salarialepentru plata creanţelor salariale şi în cazul în care acestea sunt realizate de persoanele fizice

aflate în situaţiile prevăzute la art. 60 alin. (1) şi (2).

Cota de contributieArt. 211. — Cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale,

>

la Fondul de garantare datorată de angajator, este de 0,25%.

pentru plata creanţelor salariale

Baza de calcul al contribuţiei la Art, 212 —(1) Pentru persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator prevăzute

Fondul de garantare pentru plata la art. 209, baza lunară de calcul al contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

creanţelor salariale, datorată de salariale o reprezintă suma câştigurilor brute realizate de angajaţii care au la bază un contract

angajatori sau persoane individual de muncă, din salarii sau venituri asimilate salariilor, în ţară şi în alte state, cu

asimilate acestorarespectarea prevederilor legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale, precum

şi a acordurilor privind sistemele de securitate socială la care România este parte, care

include:

a)veniturile din salarii, în bani şi/sau în natură, obţinute în baza unui contract individual de

muncă;

b)sume reprezentând salarii, stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive

şi irevocabile/hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii;

c)indemnizaţiile şi orice alte sume de aceeaşi natură, altele decât cele acordate pentru

acoperirea cheltuielilor de transport şi cazare, primite de salariaţi, potrivit legii, pe perioada

delegării/detaşării, după caz, în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului,

pentru partea care depăşeşte plafonul neimpozabil stabilit astfef:

(1) în ţară, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţie, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;

(ii) în străinătate, 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru diurnă, prin hotărâre a Guvernului,

pentru personalul român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu

caracter temporar;

d)indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii;

e)indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de

muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator, potrivit legii.

(2) Nu se cuprind în baza lunară de calcul al contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata

creanţelor salariale sumele prevăzute la art. 142.

110MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Excepţii specifice Art. 213. — Contribuţia la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariate nu se

contribuţiei la Fondul datorează pentru:

de garantare pentru a)veniturile care nu au la bază un contract individual de muncă;

plata creanţelor salarlaleb)prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat sau Fondul naţional unic

pentru asigurări de sănătate, inclusiv cele acordate pentru accidente de muncă şi boli

profesionale;

c)compensaţiile acordate, în condiţiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de

muncă, persoanelor concediate pentru motive care nu ţin de persoana lor.

SECŢIUNEA a 3-a

Stabilirea, plata şl declararea contrlbupel la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salarlale

Stabilirea şi plata Art. 214. — (1) Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de angajator, prevăzute la

contribuţiei la Fondul art. 209, au obligaţia de a calcula contribuţia de asigurare la Fondul de garantare pentru plata

de garantare pentru creanţelor salariale.

plata creanţelor salariale(2) Contribuţia calculată potrivit alin. (1) se plăteşte până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare celei pentru care se plătesc veniturile sau până la data de 25 inclusiv a lunii

următoare trimestrului pentru care se datorează, după caz.

(3) Calculul contribuţiei la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale datorate

potrivit alin. (1) se realizează prin aplicarea cotei prevăzute la art. 211 asupra bazei de calcul

prevăzute la art. 212, cu respectarea prevederilor art. 213.

(4) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

stabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, sumele respective se defalcă pe lunile la care se

referă şi se utilizează cota de contribuţie la Fondul de garantare pentru plata creanţelor

salariale care era în vigoare în acea perioadă. Contribuţia datorată potrivit legii se calculează

la data efectuării plăţii şi se plăteşte până la data de 25 a lunii următoare celei în care au fost

plătite aceste sume.

Depunerea Declaraţiei privind Art, 215. — (1) Persoanele prevăzute la art. 209 sunt obligate să depună lunar, până la

obligaţiile de plată a data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, declaraţia

contribuţiilor sociale, impozitului prevăzută la art. 147 alin. (1).

pe venit şi evidenţa nominală a (2) în cazul în care au fost acordate sume reprezentând salarii sau diferenţe de salarii,

persoanelor asiguratestabilite în baza unor hotărâri judecătoreşti rămase definitive şi irevocabile/hotărâri

judecătoreşti definitive şi executorii, precum şi în cazul în care prin astfel de hotărâri s-a dispus

reîncadrarea în muncă a unor persoane, contribuţia la Fondul de garantare pentru plata

creanţelor salariale datorată potrivit legii se declară până la data de 25 a lunii următoare celei

în care au fost plătite aceste sume, prin depunerea declaraţiilor rectificative pentru lunile

cărora le sunt aferente sumele respective.

(3) Prevederile art. 147 alin. (4)—(22) sunt aplicabile în mod corespunzător.

CAPITOLUL VIII

Prevederi comune în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

şi/sau din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene,

al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene pentru care sunt incidente

prevederile legislaţiei europene aplicabile în domeniul securităţii sociale

SECŢIUNEA 1

Contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

şi/sau din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru

al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene

Contribuţiile sociale obligatorii Art, 216 — (1) Persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor

datorate în România şi/sau din activităţi independente, atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al

Uniunii Europene, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei

Elveţiene pentru care autorităţile competente ale acestor state sau organismele desemnate

ale acestor autorităţi stabilesc că, pentru veniturile realizate în afara României, legislaţia

aplicabilă în domeniul contribuţiilor sociale obligatorii este cea din România, au obligaţia plăţii

contribuţiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2), după caz.

(2) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care realizează venituri din salarii sau asimilate

salariilor atât în România, cât şi în alte state membre ale Uniunii Europene, într-un stat

membru al Spaţiului Economic European sau Confederaţia Elveţiană datorează pentru

veniturile din afara României contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2).

(3) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care realizează venituri din desfăşurarea unei

activităţi independente atât în România, cât şi pe teritoriul unui stat membru al Uniunii

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015111

Europene, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene

datorează pentru veniturile din afara României contribuţiile sociale obligatorii prevăzute la

art. 2 alin. (2) lit. a) şi b).

(4) Persoanele fizice prevăzute la alin. (1) care realizează venituri din salarii sau asimilate

salariilor în România şi venituri din desfăşurarea unei activităţi independente pe teritoriul unui

stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spaţiului Economic European sau

al Confederaţiei Elveţiene datorează pentru veniturile din afara României contribuţiile sociale

obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) şi b).

SECŢIUNEA a 2-a

înregistrarea în evidenţa fiscală, baza de calcul, declararea, stabilirea plata contrlbupilor sociale obligatorii

înregistrarea în evidenţa fiscală Art. 217. — Persoanele prevăzute la art. 216 alin. (3) şi (4) au obligaţia să se înregistreze

fiscal la organul fiscal competent potrivit Codului de procedură fiscală, ca plătitor de contribuţii

sociale obligatorii, în termen de 30 de zile de la data la care se încadrează în această

categorie.

Baza de calcul Art. 218. — Pentru persoanele prevăzute la art. 216 baza lunară de calcul al contribuţiilor

sociale obligatorii datorate pentru veniturile realizate în afara României este venitul realizat

declarat, pe fiecare categorie de venit.

Stabilirea şi plata Art, 219, — (1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin. (2) contribuţiile sociale

contribuţiiior sociale obligatorii datorate pentru veniturile din afara României se calculează, se reţin şi se plătesc

obligatoriide către angajatorii acestora.

(2) Prin derogare de la alin. (1), persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin. (2) au obligaţia

de a calcula, de a reţine şi plăti contribuţiile sociale obligatorii individuale şi pe cele ale

angajatorului, numai dacă există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2) modul de stabilire şi de plată a

contribuţiilor sociale datorate este cel prevăzut ia cap. II—VII aplicabil angajatorilor, respectiv

cel aplicabil persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate

salariilor de la angajatori care nu au sediul social sau reprezentanţă în România şi care

datorează contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei

europene aplicabile In domeniul securităţii sociale, şi au un acord încheiat în acest sens cu

angajatorul.

(4) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin, (3) şi (4), modul de stabilire şi plată

a contribuţiilor datorate pentru veniturile din afara României este cei prevăzut la cap, II şi III

aplicabil în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente în

România.

Depunerea declaraţiilor Art. 220, — (1) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin. (2), contribuţiile sociale

obligatorii datorate pentru veniturile din afara României se declară de către angajatorii

acestora.

(2) Prin derogare de la alin. (1), persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin. (2) au obligaţia

de a declara contribuţiile sociale obligatorii individuale şi pe cele ale angajatorului, numai dacă

există un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(3) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi (2), modul de declarare a contribuţiilor

datorate este cel prevăzut la cap. II—VII aplicabil angajatorilor, respectiv cei aplicabil

persoanelor fizice care realizează în România venituri din salarii sau asimilate salariilor de la

angajatori care nu au sediul social sau reprezentanţă în România şi care datorează

contribuţiile sociale obligatorii pentru salariaţii lor, potrivit prevederilor legislaţiei europene

aplicabile în domeniul securităţii sociale, şi au un acord încheiat în acest sens cu angajatorul.

(4) Pentru persoanele fizice prevăzute la art. 216 alin. (3) şi (4), modul de declarare a

contribuţiilor datorate pentru veniturile din afara României este cel prevăzut ia cap. II şi III aplicabil

în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din activităţi independente în România.

TITLUL VI

Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi şi impozitul

pe reprezentanţele firmelor străine înfiinţate în România

CAPITOLUL I

Impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

Contribuabili Art. 221. — Nerezidenţii care obţin venituri impozabile din România au obligaţia de a plăti

impozit conform prezentului capitol şi sunt denumiţi în continuare contribuabili.

Sfera de cuprindere a Impozitului Art. 222. — Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit în continuare impozit pe

veniturile obţinute din România de nerezidenţi, se aplică asupra veniturilor brute impozabile

obţinute din România.

112MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Venituri impozabile obţinute din Art. 223. — (1) Veniturile impozabile obţinute din România, indiferent dacă veniturile sunt

România primite în România sau în străinătate, sunt:

a)dividende de la un rezident;

b)dobânzi de la un rezident;

c)dobânzi de la un nerezident care are un sediup ermanent în România, dacă dobânda

este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat;

d)redevenţe de la un rezident;

e)redevenţe de la un nerezident care are un sediu permanent în România, dacă redevenţa

este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat;

f)comisioane de la un rezident;

g)comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent în România, daca

comisionul este o cheltuială a sediului permanent/a sediului permanent desemnat;

h)venituri din activităţi sportive şi de divertisment desfăşurate în România, indiferent dacă

veniturile sunt primite de către persoanele care participă efectiv la asemenea activităţi sau de

către alte persoane;

i)venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanţă din orice domeniu,

dacă aceste venituri sunt obţinute de la un rezident sau dacă veniturile respective sunt

cheltuieli ale unui sediu permanent în România;

j)venituri reprezentând remuneraţii primite de persoane juridice străine care acţionează în

calitate de administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane

juridice române;

k)venituri din servicii prestate în România, exclusiv transportul internaţional şi prestările

de servicii accesorii acestui transport;

I)venituri din profesii independente desfăşurate în România — medic, avocat, inginer,

dentist, arhitect, auditor şi alte profesii similare — în cazul când sunt obţinute în alte condiţii

decât prin intermediul unui sediu permanent sau într-o perioadă ori în mai multe perioade

care nu depăşesc în total 183 de zile pe parcursul oricărui interval de 12 luni consecutive

care se încheie în anul calendaristic vizat;

m)venituri din premii acordate la concursuri organizate în România;

n)venituri obţinute la jocurile de noroc practicate în România, pentru toate câştigurile

primite de un participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc,

exclusiv jocurile de noroc prevăzute ia art. 110 alin. (7);

o)venituri realizate de nerezidenţi din lichidarea unei persoane juridice române. Venitul brut

realizat din lichidarea unei persoane juridice române reprezintă suma excedentului distribuţiilor

în bani sau în natură care depăşeşte aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice

beneficiare. Se consideră venituri din lichidarea unei persoane juridice, din punct de vedere

fiscal, şi veniturile obţinute în cazul reducerii capitalului social, potrivit legii, altele decât cele

primite ca urmare a restituirii cotei-părţi din aporturi. Venitul impozabil reprezintă diferenţa

dintre distribuţiile în bani sau în natură efectuate peste valoarea fiscală a titlurilor de valoare;

p)venituri realizate din transferul masei patrimoniale fiduciare de la fiduciar la beneficiarul

nerezident în cadrul operaţiunii de fiducie,

(2) Următoarele venituri impozabile obţinute din România nu sunt impozitate potrivit

prezentului capitol şi se impozitează conform titlului II sau IV, după caz;

a)veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent/sediu permanent

desemnat în România;

b)veniturile unei persoane juridice străine obţinute din transferul proprietăţilor imobiliare

situate în România sau a oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv închirierea

sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile din

exploatarea resurseîor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-

cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;

c)venituri obţinute din România de persoana juridică rezidentă într-un stat cu care

România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri din activităţi desfăşurate de

artişti şi sportivi;

d)venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obţinute dintr-o activitate dependentă

desfăşurată în România;

e)venituri primite de persoane fizice nerezidente care acţionează în calitatea lor de

administrator, fondator sau membru al consiliului de administraţie al unei persoane juridice

române;

0 veniturile din pensii definite la art. 99, în măsura în care pensia lunară depăşeşte plafonul

prevăzut la art. 100;

g)veniturile unei persoane fizice nerezidente obţinute din închirierea sau din altă formă de

cedare a dreptului de folosinţă a unei proprietăţi imobiliare situate în România, din transferul

proprietăţilor imobiliare situate în România, din transferul titlurilor de participare deţinute la o

persoană juridică română şi din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români;

h)venituri obţinute din România de persoane fizice rezidente într-un stat cu care România

are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri în calitate de artişti sau sportivi.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015113

(3) Tratamentul fiscal al veniturilor realizate din administrarea masei patrimoniale de către

fiduciar, altele decât remuneraţia acestuia, este stabilit în funcţie de natura venitului respectiv

şi supus impunerii conform prezentului titlu, respectiv titlurilor II şi IV, după caz. Obligaţiile

fiscale ale constituitorului nerezident vor fi îndeplinite de fiduciar.

Reţinerea impozitului din Art. 224. — (1) Impozitul datorat de nerezidenţi pentru veniturile impozabile obţinute din

veniturile impozabile obţinute România se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte la bugetul de stat de către plătitorii

din România de nerezidenţide venituri. Impozitul reţinut se declară până la termenul de plată a acestuia la bugetul de

stat.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul datorat de nerezidenţi, membri în

asocierea/entitatea transparentă fiscal, care desfăşoară activitate în România, pentru

veniturile impozabile obţinute din România, se calculează, se reţine, se plăteşte la bugetul de

stat şi se declară de către persoana desemnată din cadrul asocierii/entităţii transparente fiscal,

prevăzută la art. 233 şi art. 234 alin. (1). Reţinerea la sursă nu se aplică în cazul

contribuabililor nerezidenţi a căror activitate în cadrul asocierii/entităţii transparente fiscal

generează un sediu permanent în România.

(3) Prin plată a unui venit se înţelege îndeplinirea obligaţiei de a pune fonduri la dispoziţia

creditorului în maniera stabilită prin contract sau prin alte înţelegeri convenite între părţi care

conduc la stingerea obligaţiilor contractuale.

(4) Impozitul datorat se calculează prin aplicarea următoarelor cote asupra veniturilor brute:

a)1% pentru veniturile obţinute la jocurile de noroc practicate în România, primite de un

participant de la un organizator sau plătitor de venituri din jocuri de noroc, prevăzute la art. 223

alin. (1) lit. n);

b)16% pentru veniturile din dividende prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. a). începând cu

1 ianuarie 2017, cota de impozit este de 5%;

c)50% pentru veniturile prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b)—g), i), k), I) şi o), dacă

veniturile sunt plătite într-un cont dintr-un stat cu care România nu are încheiat un instrument

juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii. Aceste prevederi se aplică numai

în situaţia în care veniturile de natura celor prevăzute la art. 223 alin. (1) lit. b)—g), i), k), I) şi o)

sunt plătite ca urmare a unor tranzacţii calificate ca fiind artificiale conform art. 11 alin. (3);

d)16% în cazul oricăror altor venituri impozabile obţinute din România, aşa cum sunt

enumerate la art. 223 alin. (1).

(5} Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului, se declară şi

se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a

plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la bugetul de

stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, pentru

ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi. în cazul dividendelor distribuite,

dar care nu au fost plătite acţionarilor sau asociaţilor până la sfârşitul anului în care s-au

aprobat situaţiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declară şi se plăteşte până la

data de 25 ianuarie a anului următor.

(6) Pentru veniturile sub formă de dobânzi la depozitele la vedere/conturi curente, la

depozitele la termen, certificate de depozit şi alte instrumente de economisire la bănci şi la alte

instituţii de credit autorizate şi situate în România, impozitul se calculează şi se reţine de către

plătitorii de astfel de venituri la momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit

a! titularului, respectiv la momentul răscumpărării, în cazul certificatelor de depozit şi al

instrumentelor de economisire. Plata şi declararea impozitului pentru veniturile din dobânzi se

fac lunar, până fa data de 25 inclusiv a lunii următoare înregistrării/răscumpărării.

(7) Reînnoirea depozitelor/instrumentelor de economisire va fi asimilată cu constituirea

unui nou depozit/achiziţionarea unui nou instrument de economisire.

(8) Impozitul asupra dobânzilor capitalizate se calculează de plătitorul acestor venituri în

momentul înregistrării în contul curent sau în contul de depozit al titularului, respectiv în

momentul răscumpărării în cazul unor instrumente de economisire sau în momentul în care

dobânda se transformă în împrumut ori în capital, după caz.

(9) Pentru orice venit impozitul care trebuie reţinut, în conformitate cu prezentul capitol,

este impozit final.

Tratamentul fiscal al veniturilor Art. 225. — (1) Veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană

din dobânzi obtinute

>juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic

din România de persoane European, stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri,

juridice rezidente într-un

cu excepţia dobânzilor care intră sub incidenţa prevederilor cap. V din prezentul titlu, se impun

stat membru al Uniunii

cu cota şi în condiţiile prevăzute de convenţia aplicabilă, dacă persoana juridică prezintă un

Europene sau al Spaţiului

certificat de rezidenţă fiscală valabil.

Economic European

(2) Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului

Economic European, care obţine venituri reprezentând dobânzi în condiţiile prevăzute la

alin. (1), poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform alin. (1) prin declararea şi

plata impozitului pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor

stabilite în titlul II. Impozitul reţinut la sursă potrivit alin. (1) constituie plată anticipată în contul

impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat.

114MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Constituie plată anticipată în contul impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe

profit datorat şi impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 224, în condiţiile în care

persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic

European, stat cu care România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri,

prezintă certificatul de rezidenţă fiscală ulterior realizării venitului.

(4) Veniturile reprezentând dobânzi obţinute din România de o persoană juridică rezidentă

într-un stat al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European cu care România nu are

încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri se impun conform prevederilor art. 224.

Dacă persoana juridică prevăzută în prezentul alineat este rezidentă a unui stat din Uniunea

Europeană sau din Spaţiul Economic European cu care este încheiat un instrument juridic în

baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, această persoană poate opta pentru

regularizarea impozitului plătit conform prevederilor art. 224 prin declararea şi plata impozitului

pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor'stabilite în titlul II.

Impozitul reţinut la sursă conform prevederilor art. 224 constituie plată anticipată în contul

impozitului pe profit şi se scade din impozitul pe profit datorat.

Tratamentul fiscal al Art. 226. — (1) Veniturile din activităţi independente care sunt obţinute din România de o

categoriilor de venituri persoană fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic

din activităţi independente European, stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri şi

impozabile în România care prezintă un certificat de rezidenţă fiscală, se vor impune cu cota şi/sau în condiţiile

obţinute de persoane fizice prevăzute de convenţia aplicabilă.

rezidente într-un stat membru (2) Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului

al Uniunii Europene sau Economic European, stat cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei

al Spaţiului Economic impuneri, care obţine venituri din activităţi independente în condiţiile prevăzute la alin. (1),

poate opta pentru regularizarea impozitului plătit conform alin. (1) prin declararea şi plata

European

impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite

în titlul IV, Impozitul reţinut la sursă potrivit alin. (1) constituie plată anticipată în contul

impozitului pe venit şi se scade din impozitul pe venit datorat.

(3) Pentru a beneficia de prevederile aplicabile rezidenţilor români, constituie plată

anticipată în contul impozitului pe venit şi se scade din impozitul pe venit datorat şi impozitul

reţinut la sursă conform prevederilor art. 224 în condiţiile în care persoana fizică rezidentă

într-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, stat cu care

România are încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, prezintă certificatul de

rezidenţă fiscală ulterior realizării venitului.

(4) Veniturile din activităţi independente obţinute din România de o persoană fizică rezidentă

într-un stat al Uniunii Europene sau a Spaţiului Economic European, stat cu care România nu

are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri, se impun conform prevederilor art. 224.

Dacă persoana fizică prevăzută în prezentul alineat este rezidentă a unui stat al Uniunii

Europene sau a Spaţiului Economic European cu care este încheiat un instrument juridic în

baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii, această persoană poate opta pentru

regularizarea impozitului plătit conform art. 224 prin declararea şi plata impozitului pe venit

pentru venitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul IV. Impozitul

reţinut la sursă potrivit art. 224 constituie plată anticipată în contul impozitului pe venit,

Reţinerea impozitului Art. 227. — (1) Veniturile obţinute de artişti sau sportivi, persoane fizice sau juridice,

din veniturile obţinute rezidenţi într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu care România are

din România de persoane încheiată o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, pentru activităţile desfăşurate în această

rezidente într-un stat membru calitate în România şi în condiţiile prevăzute în convenţie se impun cu o cotă de 16%, aplicată

al Uniunii Europene asupra veniturilor brute. Impozitul se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului,

sau într-un stat cu care se declară şi se plăteşte la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

România are încheiată în care s-a plătit venitul. Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la

oconvenţie de evitarebugetul de stat, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României

a dublei impuneri pentru ziua în care se efectuează plata venitului către nerezidenţi. Obligaţia calculării, reţinerii,

din activităti desfăşuratedeclarării şi plăţii impozitului la bugetul de stat revine plătitorului de venit.

* 9

de artişti şi sportivi(2) Persoana juridică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu

care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care obţine venituri din

activităţi desfăşurate în România de artişti de spectacol sau sportivi poate opta pentru

regularizarea impozitului plătit conform alin. (1) prin declararea şi plata impozitului pe profit

pentru profitul impozabil aferent acestor venituri, conform regulilor stabilite în titlul II. Impozitul

reţinut la sursă potrivit alin, (1) constituie plată anticipată în contul impozitului anual pe profit

şi se scade din impozitul pe profit datorat.

(3) Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat cu

care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri care realizează venituri

din România în calitate de artist de spectacol sau ca sportiv, din activităţile artistice şi sportive,

indiferent dacă acestea sunt plătite direct artistului sau sportivului ori unei terţe părţi care

acţionează în numele acelui artist sau sportiv poate opta pentru regularizarea impozitului plătit

conform alin. (1) prin declararea şi plata impozitului pe venit pentru venitul impozabil aferent

acestor venituri, conform regulilor’stabilite în titlul IV. Impozitul reţinut la sursă potrivit alin. (1)

constituie plată anticipată în contul impozitului anual pe venit şi se scade din impozitul pe

venit datorat.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015115

Venituri neimpozabile în Art. 228. — Următoarele venituri nu sunt impozabile în România:

Româniaa)veniturile obţinute de organismele nerezidente de plasament colectiv fără personalitate

juridică sau de alte organisme asimilate acestora, recunoscute de autoritatea competentă de

reglementare care autorizează activitatea pe acea piaţă, din transferul titlurilor de valoare,

respectiv al titlurilor de participare, deţinute direct sau indirect într-o persoană juridică română;

b)veniturile obţinute de nerezidenţi pe pieţe de capital străine din transferul titlurilor de

participare, deţinute la o persoană juridică română, precum şi din transferul titlurilor de valoare,

emise de rezidenţi români;

c)venitul obţinut de la un fiduciar rezident de către un beneficiar nerezident atunci când

acesta este constituitor nerezident, din transferul masei patrimoniale fiduciare în cadrul

operaţiunii de fiducie.

Scutiri de la impozitul prevăzut Art. 229. — (1) Sunt scutite de impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi

în prezentul capitolurmătoarele venituri:

a)dobânda aferentă instrumentelor de datorie publică în lei şi în valută, veniturile obţinute

din tranzacţiile cu instrumente financiare derivate utilizate pentru realizarea operaţiunilor de

administrare a riscurilor asociate obligaţiilor de natura datoriei publice guvernamentale şi

veniturile obţinute din tranzacţionarea titlurilor de stat şi a obligaţiunilor emise de către unităţile

administrativ-teritoriale, în lei şi în valută, pe piaţa internă şi/sau pe pieţele financiare

internaţionale, precum şi dobânda aferentă instrumentelor emise de către Banca Naţională a

României în scopul atingerii obiectivelor de politică monetară şi veniturile obţinute din

tranzacţionarea valorilor mobiliare emise de către Banca Naţională a României;

b)dobânda la instrumente/titluri de creanţă emise de societăţile române, constituite potrivit

Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă

instrumentele/titlurile de creanţă sunt emise în baza unui prospect aprobat de autoritatea de

reglementare competentă şi dobânda este plătită unei persoane care nu este o persoană

afiliată a emitentului instrumentelor/titlurilor de creanţă respective;

c)dividendele plătite de o persoană juridică română sau persoană juridică cu sediul social

în România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, unei persoane juridice rezidente într-un alt

stat membru al Uniunii Europene ori unui sediu permanent al unei întreprinderi dintr-un stat

membru al Uniunii Europene, situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, dacă:

1.persoana juridică străină beneficiară a dividendelor îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii:

(i) este rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene şi are una dintre formele de

organizare prevăzute în anexa nr. 1 la titlul II;

(ii) este considerată a fi rezidentă a statului membru al Uniunii Europene, în conformitate

cu legislaţia fiscală a statului respectiv şi, în temeiul unei convenţii privind evitarea

dublei impuneri încheiate cu un stat terţ, nu se consideră că este rezidentă în scopul

impunerii în afara Uniunii Europene;

(iii) plăteşte, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, fără posibilitatea unei

opţiuni sau exceptări, unul dintre impozitele prevăzute în anexa nr. 2 la titlul II sau un

impozit similar impozitului pe profit reglementat la titlul II;

(iv) deţine minimum 10% din capitalul social al întreprinderii persoană juridică română pe

operioadă neîntreruptă de cel puţin un an, care se încheie ta data plăţii dividendului.

2.beneficiarul dividendelor este un sediu permanent al unei persoane juridice rezidente

într-un stat membru al Uniunii Europene situat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, iar

persoana juridică străină pentru care sediul permanent îşi desfăşoară activitatea trebuie să

întrunească cumulativ condiţiile prevăzute la pct. 1, subpct. (i)—(iv) şi profiturile înregistrate

de sediul permanent să fie impozabile în statul membru în care acesta este stabilit, în baza

unei convenţii pentru evitarea dublei impuneri sau în baza legislaţiei interne a acelui stat

membru;

3.persoana juridică română care plăteşte dividendul îndeplineşte cumulativ următoarele

condiţii:

(i) este o societate înfiinţată în baza legii române şi are una dintre următoarele forme de

organizare: societate pe acţiuni, societate în comandită pe acţiuni, societate cu

răspundere limitată, societate în nume colectiv, societate în comandită simplă;

(ii) plăteşte impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni

sau exceptări. Pentru acordarea acestei scutiri, persoana juridică cu sediul social în

România, înfiinţată potrivit legislaţiei europene, care plăteşte dividendul, trebuie să

plătească impozit pe profit, potrivit prevederilor titlului II, fără posibilitatea unei opţiuni

sau exceptări;

d)premiile unei persoane fizice nerezidente obţinute din România, ca urmare a participării

la festivalurile naţionale şi internaţionale artistice, culturale şi sportive finanţate din fonduri

publice;

e)premiile acordate elevilor şi studenţilor nerezidenţi la concursurile finanţate din fonduri

publice;

116MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

f)veniturile persoanelor juridice străine care desfăşoară în România activităţi de

consultanţă în cadrul unor acorduri de finanţare gratuită, încheiate de Guvernul

României/autorităţi publice cu alte guverne/autorităţi publice sau organizaţii internaţionale

guvernamentale ori neguvernamentale;

g)veniturile din dobânzi şi redevenţe, care intră sub incidenţa cap. V din prezentul titlu;

h)dobânzile şi/sau dividendele plătite către fonduri de pensii, astfel cum sunt ele definite

în legislaţia statului membru al Uniunii Europene sau în unul dintre statele Spaţiului Economic

European, cu condiţia existenţei unui instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul

de informaţii;

i)veniturile obţinute de persoane fizice nerezidente ca urmare a participării în alt stat la un

joc de noroc, ale cărui fonduri de câştiguri provin şi din România.

(2) Prevederile alin. (1) lit. c) nu se aplică unui demers sau unor serii de demersuri care,

fiind întreprinse cu scopul principal sau cu unul dintre scopurile principale de a obţine un

avantaj fiscal care contravine obiectului sau scopului prezentului articol, nu sunt oneste având

în vedere toate faptele şi circumstanţele relevante. Un demers poate cuprinde mai multe etape

sau părţi. în înţelesul prezentului alineat, un demers sau o serie de demersuri sunt considerate

ca nefiind oneste în măsura în care nu sunt întreprinse din motive comerciale valabile care

reflectă realitatea economică. Dispoziţiile prezentului alineat se completează cu prevederile

existente în legislaţia internă sau în acorduri referitoare la prevenirea evaziunii fiscale, a

fraudei fiscale sau a abuzurilor.

Coroborarea prevederilor Art. 230. — (1) în înţelesul art. 224, dacă un contribuabil este rezident al unei ţări cu care

Codului fiscal cu cele ale România a încheiat o convenţie pentru evitarea dublei impuneri, cota de impozit care se aplică

convenţiilor de evitare a dublet venitului impozabil obţinut de către acel contribuabil din România nu poate depăşi cote de

impuneri şi a legislaţiei Uniunii impozit prevăzută în convenţia care se aplică asupra acelui venit. în situaţia în care sunt cote

Europenediferite de impozitare în legislaţia internă sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri, se

aplică cotele de impozitare mai favorabile. Dacă un contribuabil este rezident al unei ţări din

Uniunea Europeană, cota de impozit care se aplică venitului impozabil obţinut de acel

contribuabil din România este cota mai favorabilă prevăzută în legislaţia internă, legislaţia

Uniunii Europene sau în convenţiile de evitare a dublei impuneri. Legislaţia Uniunii Europene

se aplică în relaţia României cu statele membre ale Uniunii Europene, respectiv cu statele cu

care Uniunea Europeană are încheiate acorduri de stabilire a unor măsuri echivalente.

(2) Pentru aplicarea prevederilor convenţiei de evitare a dublei impuneri şi a legislaţiei

Uniunii Europene, nerezidentul are obligaţia de a prezenta plătitorului de venit, în momentul

plăţii venitului, certificatul de rezidenţă fiscală eliberat de către autoritatea competentă din

statul său de rezidenţă, precum şi, după caz, o declaraţie pe propria răspundere în care se

indică îndeplinirea condiţiei de beneficiar în situaţia aplicării legislaţiei Uniunii Europene. Dacă

certificatul de rezidenţă fiscală, respectiv declaraţia ce va indica calitatea de beneficiar nu se

prezintă în acest termen, se aplică prevederile prezentului titlu. în momentul prezentării

certificatului de rezidenţă fiscală şi, după caz, a declaraţiei prin care se indică calitatea de

beneficiar se aplică prevederile convenţiei de evitare a dublei impuneri sau ale legislaţiei

Uniunii Europene şi se face regularizarea impozitului în cadru! termenului legal de prescripţie,

în acest sens, certificatul de rezidenţă fiscală trebuie să menţioneze că beneficiarul venitului

a avut, în termenul de prescripţie, rezidenţa fiscală în statul contractant cu care este încleiată

convenţia de evitare a dublei impuneri, într-un stat al Uniunii Europene sau într-un stat cu

care Uniunea Europeană are încheiat un acord de stabilire a unor măsuri echivalente pentru

toată perioada în care sau realizat veniturile din România. Calitatea de beneficiar în scopul

aplicării legislaţiei Uniunii Europene va fi dovedită prin certificatul de rezidenţă fiscală şi, după

caz, declaraţia pe propria răspundere a acestuia de îndeplinire cumulativă a condiţiilor

referitoare la: perioada minimă de deţinere, condiţia de participare minimă în capitalul

persoanei juridice române, încadrarea în una dintre formele de organizare prevăzute în titlul II

sau în prezentul titlu, după caz, calitatea de contribuabil plătitor de impozit pe profit sau un

impozit similar acestuia, fără posibilitatea unei opţiuni sau exceptări. Certificatul de rezidenţă

fiscală prezentat în cursul anului pentru care se fac plăţile este valabil şi în primele 60 de zile

calendaristice din anul următor, cu excepţia situaţiei în care se schimbă condiţiile de rezidenţă.

(3) Persoanele fizice care sosesc în România şi au o şedere în statul român pe o perioadă

sau mai multe perioade ce depăşesc în total 183 de zile, pe parcursul oricărui interval de

12 luni consecutive, care se încheie în anul calendaristic vizat au obligaţia completării

formularelor prevăzute la alin. (7), la termenele stabilite prin norme.

(4) în cazul în care s-au făcut reţineri de impozit ce depăşesc cotele din convenţiile de

evitare a dublei impuneri, respectiv din legislaţia Uniunii Europene, suma impozitului reţinut

în plus se restituie potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

(5) Intermediarii, definiţi potrivit legislaţiei în materie, prin care persoanele fizice

nerezidente obţin venituri din transferul titlurilor de valoare emise de rezidenţi români au

următoarele obligaţii:

a)să solicite organului fiscal din România codul de identificare fiscală pentru persoana

nerezidentă care nu deţine acest număr;

i 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015117

b)să păstreze originalul sau copia legalizată a certificatului de rezidenţă fiscală sau un alt

document eliberat de către o altă autoritate decât cea fiscală, care are atribuţii în domeniul

certificării rezidenţei conform legislaţiei interne a acelui stat, însoţit/însoţită de o traducere

autorizată în limba română;

c)să calculeze câştigul/pierderea la fiecare tranzacţie efectuată pentru contribuabilul

persoană fizică nerezidentă;

d)să calculeze totalul câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului

pentru fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă;

e)să transmită în formă scrisă către fiecare contribuabil persoană fizică nerezidentă

informaţiile privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului,

până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat;

f)să depună la organul fiscal competent declaraţia informativă privind totalul

câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii februarie a anului

curent, pentru anul expirat.

Persoana fizică nerezidentă nu are obligaţia de a declara câştigurile/pierderile, pentru

tranzacţiile efectuate în cursul anului, dacă prin convenţia de evitare a dublei impuneri

încheiată între România şi statul de rezidenţă al persoanei fizice nerezidente nu este

menţionat dreptul de impunere pentru România şi respectiva persoană prezintă certificatul

de rezidenţă fiscală.

(6) Macheta certificatului de rezidenţă fiscală pentru persoane rezidente în România,

precum şi termenul de depunere de către nerezidenţi a documentelor de rezidenţă fiscală,

emise de autoritatea din statul de rezidenţă al acestora, se stabilesc prin norme.

(7) Machetele Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei fizice la sosirea

în România şi Chestionar pentru stabilirea rezidenţei fiscale a persoanei ftzice la plecarea din

România se stabilesc prin norme.

Declaraţii anuale privind Art. 231. — (1) Plătitorii de venituri cu regim de reţinere la sursă a impozitelor, cu excepţia

reţinerea la sursăplătitorilor de venituri din salarii, conform prezentului titlu, au obligaţia să depună o declaraţie

privind calcularea şi reţinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal

competent» până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Declaraţia informativă se va depune de către plătitorii de venit la organul fiscal competent în

format electronic.

(2) Plătitorii de venituri sub forma dobânzilor au obligaţia să depună o declaraţie

informativă referitoare la plăţile de astfel de venituri făcute către persoane fizice rezidente în

statele membre ale Uniunii Europene. Declaraţia se depune până în ultima zi a lunii februarie

inclusiv a anului curent, pentru informaţii referitoare la plăţile de dobânzi făcute în cursul anului

precedent. Modelul şi conţinutul declaraţiei informative, precum şi procedura de declarare a

veniturilor din dobânzile realizate din România de către persoane fizice rezidente In statele

membre ale Uniunii Europene se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N A.F., potrivit Codului

de procedură fiscală.

Certificatele de atestare Art. 232. — (1) Orice nerezident poate depune o cerere la organul fiscal competent, prin

a impozituiui plătit care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozituiui plătit către bugetul de stat.

de nerezidenti(2) Organul fiscal competent are obligaţia de a elibera certificatul de atestare a impozitului

plătit de nerezidenţi.

(3) Forma cererii şi a certificatului de atestare a impozitului plătit de nerezident, precum şi

condiţiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

CAPITOLUL I!

Asocieri/Entităti care desfăsoară activitate/obtine venituri în/din România

Asociere/Entitate Art. 233. — (1) Asocierea/Entitatea transparentă fiscal fără personalitate juridică se poate

transparentă fiscal fără constitui între persoane nerezidente sau între una sau mai multe persoane nerezidente şi

personalitate juridică,

una sau mai multe persoane rezidente.

constituită conform

(2) Orice asociere/entitate transparentă fiscal fără personalitate juridică ce îşi desfăşoară

legislaţiei din România

activitatea în România trebuie să desemneze unul dintre asociaţi/participanţi, după caz, care

şi care desfăşoară activitate

să îndeplinească obligaţiile ce îi revin fiecărui asociat/participant potrivit prezentului titlu.

în România

Persoana desemnată este responsabilă pentru:

a)înregistrarea fiecărui asociat/participant dacă acesta nu deţine un cod de identificare

fiscală atribuit de organul fiscal din România;

b)conducerea evidenţei contabile a asocierii/entităţii şi păstrarea/arhivarea documentelor

justificative aferente activităţii asocierii, în condiţiile legii;

c)furnizarea de informaţii în scris, pe bază de decont de asociere, către fiecare

asociat/participant, persoană juridică sau fizică, cu privire la partea din veniturile şi/sau

cheltuielile realizate/efectuate care îi sunt repartizate în baza contractului de asociere;

decontul de asociere pe baza căruia se repartizează veniturile/cheltuielile reprezintă document

justificativ la nivel de asociat/participant;

118MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

d)deţinerea şi prezentarea autorităţii competente din România a contractului de asociere

care cuprinde date referitoare la părţile contractante, obiectul de activitate al asocierii/entităţii,

cota de participare în asociere/entitate a fiecărui asociat/participant, dovada înregistrării la

organul fiscal competent din România a sediului permanent al asociatului/participantului

nerezident şi certificatul de rezidenţă fiscală al fiecărui asociat/participant nerezident.

Contractul de asociere se înregistrează la organul fiscal competent în raza căruia este

înregistrat asociatul desemnat pentru îndeplinirea obligaţiilor fiscale ale asocierii;

e)calculul, reţinerea, plata la bugetul statului şi declararea impozitul pentru veniturile cu

regim de reţinere la sursă datorat de fiecare asociat/participant nerezident potrivit convenţiei

de evitare a dublei impuneri, respectiv a prezentului cod, după caz;

f)îndeplinirea obligaţiilor privind depunerea declaraţiei prevăzute la art. 231 alin. (1), pentru

veniturile cu regim de reţinere la sursă.

(3) Impozitul reţinut la sursă de persoana desemnată din cadrul asocierii/entităţii

transparente fiscal fără personalitate juridică, prevăzută la alin. (1) este impozit final. Impozitul

se calculează, respectiv se reţine în momentul plăţii venitului, se declară şi se plăteşte la

bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a plătit venitul.

Impozitul se calculează, se reţine, se declară şi se plăteşte, în lei, la bugetul de stat, la cursul

de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua în care

se efectuează plata venitului către nerezidenţi.

(4) Asociatul/Participantul nerezident, persoană juridică sau fizică, ce desfăşoară

activitate în România prin intermediul unui sediu permanent/sediu permanent desemnat,

respectiv obţine venituri pentru care România are drept de impunere, precum şi

asociatul/participantul persoană juridică sau fizică, rezident în România are obligaţia de a

calcula, plăti şi declara impozitul pe profit/venit pentru profitul impozabil/venitul net impozabil,

potrivit titlului II sau IV, după caz, pe baza veniturilor şi cheltuielilor determinate de

operaţiunile asocierii.

Asociere/Entitate nerezidentă Art. 234. — (1) Asocierea/Entitatea nerezidentă care nu este tratată ca rezidentă în scopuri

constituită conform legislaţiei fiscale în statul străin în care este înregistrată este considerată asociere/entitate transparentă

unui stat străin si carefără personalitate juridică din punct de vedere fiscal în România. Acesteia îi sunt aplicabile

»

desfăşoară activitate/obţine prevederile art. 233, dacă cel puţin unul dintre asociaţi/participanţi nerezidenţi desfăşoară

venituri în/din Româniaactivitate în România prin intermediul unui sediu permanent, respectiv obţine venituri pentru

care România are drept de impunere.

(2) Pentru veniturile impozabile obţinute din România de asocierea/entitatea nerezidentă

care nu este tratată ca rezidentă în scopuri fiscale în statul străin în care este înregistrată,

plătitorul de venit din România calculează, reţine, plăteşte la bugetul statului şi declară impozitul

pentru veniturile cu regim de reţinere la sursă datorat de fiecare asociat/participant nerezident

potrivit convenţiei de evitare a dublei impuneri, respectiv prezentului cod, după caz.

(3) Asocierea/Entitatea nerezidentă tratată ca rezidentă în scopuri fiscale în statul străin în

care este înregistrată, stat cu care România are încheiată convenţie de evitare a dublei

impuneri, nu este considerată asociere/entitate transparentă fără personalitate juridică din

punct de vedere fiscal în România, fiind impusă pentru profitul impozabil/venitul brut, după

caz, care îi revine acestei asocieri/entităţi potrivit convenţiei de evitare a dubîei impuneri,

respectiv titlului II.

(4) Prevederile referitoare la persoana juridică străină care desfăşoară activitate prin

intermediul unui sediu permanent în România se aplică şi asocierii/entităţii nerezidente tratată

ca rezidentă în scopuri fiscale în statul străin cu care România are încheiată convenţie de

evitare a dublei impuneri dacă asocierea/entitatea desfăşoară activitate în România printr-un

sediu permanent.

(5) Pentru a beneficia de prevederile convenţiei de evitare a dubiei impuneri încheiate de

România cu statul străin, asocierea/entitatea nerezidentă tratată ca rezidentă în scopuri fiscale

în statul străin în care este înregistrată trebuie să prezinte certificatul de rezidenţă fiscala emis

de autoritatea competentă a statului străin.

(6) Prevederile prezentului articol şi ale art. 233 nu se aplică organismelor de plasament

colectiv fără personalitate juridică sau altor organisme asimilate acestora, constituite potrivit

legislaţiei în materie şi fondurilor de pensii, constituite potrivit legislaţiei în materie.

CAPITOLUL III

Impozitul pe reprezentanţe

ContribuabiliArt. 235. — Orice persoană juridică străină, care are o reprezentanţă autorizată să

funcţioneze în România, potrivit legii, are obligaţia de a plăti un impozit anual, conform

prezentului capitol.

Stabilirea impozituluiArt. 236. — (1) Impozitul pe reprezentanţă pentru un an fiscal este egal cu echivalentul în

lei al sumei de 4.000 euro, stabilită pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pieţei valutare,

comunicat de Banca Naţională a României, pentru ziua în care se efectuează plata impozitului

către bugetul de stat, respectiv până la 25 iunie şi 25 decembrie inclusiv a anului de impunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015119

(2) în cazul unei persoane juridice străine, care în cursul unui an fiscal înfiinţează sau

desfiinţează o reprezentanţă în România, impozitul datorat pentru acest an se calculează

proporţional cu numărul de luni de existenţă a reprezentanţei în anul fiscal respectiv.

Plata impozitului şi depunerea Art. 237. — (1) Orice persoană juridică străină are obligaţia de a plăti impozitul pe

declaraţiei fiscale reprezentanţă la bugetul de stat, în două tranşe egale, până la datele de 25 iunie şi

25 decembrie inclusiv a anului de impunere.

(2) Orice persoană juridică străină care datorează impozitul pe reprezentanţă are obligaţia

de a depune o declaraţie anuală la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie

inclusiv a anului de impunere.

(3) Orice persoană juridică străină, care înfiinţează sau desfiinţează o reprezentanţă în

cursul anului fiscal, are obligaţia de a depune o declaraţie fiscală la organul fiscal competent,

în termen de 30 de zile de la data la care reprezentanţa a fost înfiinţată sau desfiinţată.

(4) Reprezentanţele sunt obligate să conducă evidenţa contabilă prevăzută de legislaţia

în vigoare din România.

CAPITOLUL IV

Modul de impozitare a veniturilor din economii obţinute din România de persoane fizice rezidente în state membre

şi aplicarea schimbului de informaţii în legătură cu această categorie de venituri

Definiţia beneficiarului efectiv Art. 238. — (1) în sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se înţelege orice

persoană fizică ce primeşte o plată de dobândă sau orice persoană fizică pentru care o plată

de dobândă este garantată, cu excepţia cazului când această persoană dovedeşte că plata

nu a fost primită sau garantată pentru beneficiul său propriu, respectiv atunci când:

a)acţionează ca un agent plătitor, în înţelesul art. 240 alin. (1); sau

b)acţionează în numele unei persoane juridice, al unei entităţi care este impozitată pe

profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament

colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE din

20 decembrie 1985 de coordonare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative

privind anumite organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), sau în numele

unei entităţi la care se face referire la art. 240 alin. (2), iar în acest din urmă caz, dezvăluie

numele şi adresa acelei entităţi operatorului economic care efectuează plata dobânzii şi

operatorul transmite aceste informaţii autorităţii competente a statului membru în care este

stabilită entitatea; sau

c)acţionează în numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv şi dezvăluie

agentului plătitor identitatea acelui beneficiar efectiv, în conformitate cu art. 239 alin. (2).

(2) Atunci când un agent plătitor are informaţii care arată că persoana fizică ce primeşte o

plată de dobândă sau pentru care o plată de dobândă este garantată, poate să nu fie

beneficiarul efectiv, iar atunci când nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b)

nu se aplică acelei persoane fizice, se vor lua măsuri rezonabile pentru stabilirea identităţii

beneficiarului efectiv, conform prevederilor art. 239 alin (2) Dacă agentul plătitor nu poate

identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizică în discuţie drept beneficiar efectiv.

Identitatea si determinareaArt. 239. — (1) România adoptă şi asigură aplicarea pe teritoriul său a procedurilor

9

locului de rezidentă a

»necesare, care să permită agentului plătitor să identifice beneficiarii efectivi şi locul lor de

beneficiarilor efectivirezidenţă, în scopul aplicării prevederilor art. 244—248.

(2) Agentul plătitor stabileşte identitatea beneficiarului efectiv în funcţie de cerinţele minime

care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii, la data începerii

relaţiei, astfel:

a)pentru relaţiile contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004 şi care continuă

în prezent, agentul plătitor stabileşte identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele şi

adresa sa, prin utilizarea informaţiilor de care dispune, în special conform reglementărilor 1h

vigoare din statul său de stabilire şi dispoziţiilor Directivei 91/308/CEE din 10 iunie 1991 privind

prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor;

b)în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenta relaţiilor

• \ i » t

contractuale, începând cu data de 1 Ianuarie 2004, agentul plătitor stabileşte identitatea

beneficiarului efectiv, constând In nume, adresă şi, dacă există, numărul fiscal de identificare,

atribuit de către statul membru de rezidenţă pentru scopurile fiscale. Aceste detalii sunt

stabilite pe baza paşaportului sau a cârdului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul

efectiv. Dacă adresa nu apare nici în paşaport, nici în cârdul de identitate oficială, atunci se

stabileşte pe baza oricărui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul

efectiv. Dacă numărul fiscal de identificare nu este menţionat iii paşaport, în cârdul de

identitate oficială sau în oricare alt document doveditor de identitate, incluzând, posibil,

certificatul de rezidenţă fiscală eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul

efectiv, identitatea sa se va completa prin menţionarea datei şi a locului naşterii, stabilite pe

baza paşaportului sau a cârdului de identitate oficial.

120MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Agentul plătitor stabileşte rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza cerinţelor minime

care sunt conforme cu relaţiile dintre agentul plătitor şi primitorul dobânzii la data începerii

relaţiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se consideră că rezidenţa se află în ţara în care

beneficiarul efectiv îşi are adresa permanentă:

a)în cazul relaţiilor contractuale încheiate înainte de data de 1 ianuarie 2004, dar care

continuă şi în prezent, agentul plătitor stabileşte rezidenţa beneficiarului efectiv pe baza

informaţiilor de care dispune, în special ca urmare a reglementărilor în vigoare în statul său

de stabilire şi a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b)în cazul relaţiilor contractuale încheiate sau al tranzacţiilor efectuate în absenţa relaţiilor

contractuale, începând cu data de 1 ianuarie 2004, agentul plătitor stabileşte rezidenţa

beneficiarului efectiv pe baza adresei menţionate în paşaport, în cârdul de identitate oficiaiă

sau, dacă este necesar, pe baza oricărui alt document doveditor de identitate, prezentat de

beneficiarul efectiv, şi în concordanţă cu următoarea procedură: pentru persoanele fizice care

prezintă paşaportul sau cârdul de identitate oficială emisă de către un stat membru şi care

declară ele însele că sunt rezidente într-o ţară terţă, rezidenţa lor se stabileşte prin intermediul

unui certificat de rezidenţă fiscală, emis de o autoritate competentă a ţării terţe în care

persoana fizică a declarat că este rezidentă. în lipsa prezentării acestui certificat, se consideră

că rezidenţa este situată în statul membru care a emis paşaportul, cârdul de identitate oficială

sau un alt document de identitate oficial.

Definiţia agentului plătitorArt. 240. — (1) în sensul prezentului capitol, prin agent plătitor se înţelege orice operator

economic care plăteşte dobânda sau garantează plata dobânzii pentru beneficiul imediat al

beneficiarului efectiv, indiferent dacă operatorul este debitorul creanţei care produce dobândă

sau operatorul însărcinat de către debitor ori de către beneficiarul efectiv cu plata dobânzii sau

cu garantarea plăţii de dobândă.

(2) Orice entitate stabilită într-un stat membru către care se plăteşte dobândă sau pentru

care plata este garantată în beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerată

agent plătitor, la momentul plăţii sau garantării unei astfel de plăţi. Prezenta prevedere nu se

aplică dacă operatorul economic are motive să creadă, pe baza dovezilor oficiale prezentate

de acea entitate, că:

a)este o persoană juridică, cu excepţia celor prevăzute la alin. (5); sau

b)profitul său este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea

profiturilor; sau

c)este un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizat conform Directivei

nr 85/611/CEE. Un operator economic care plăteşte dobândă sau garantează plata dobânzii

pentru o astfel de entitate stabilită în alt stat membru şi care este considerată agent plătitor, în

temeiul prezentului alineat, va comunica numele şi adresa entităţii şi suma totală a dobânzii plătite

sau garantate entităţii autorităţii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite

mai departe aceste informaţii autorităţii competente din statul membru unde este stabilită entitatea.

(3) Entitatea prevăzută la alin. (2) poate totuşi să aleagă să fie tratată, în scopul aplicării

prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, aşa cum acesta

este prevăzut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilităţi face obiectul unui certificat emis

de statul membru în care entitatea este stabilită, certificat care este prezentat operatorului

economic de către entitate. în ceea ce priveşte această opţiune ce poate fi exercitată de

entităţile stabilite pe teritoriul României se vor emite norme.

(4) Atunci când operatorul economic şi entitatea vizate la alin. (2) sunt stabilite în România,

România ia măsurile necesare pentru a da asigurări că acea entitate îndeplineşte prevederile

prezentului capitol atunci când acţionează ca agent plătitor.

(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:

a)în Finlanda: avoinyhtio (y) şi kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag şi kommanditbolag;

b)în Suedia: handelsbolag (HB) şi kommanditbolag (KB).

Definiţia autorităţii competenteArt. 241. — In sensul prezentului capitol, prin autoritate competentă se înţelege:

a)pentru România —A.N.A.F.;

b)pentru ţările terţe — autoritatea competentă definită pentru scopul convenţiilor bilaterale

sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, în lipsa acestora, oricare altă autoritate

competentă pentru emiterea certificatelor de rezidenţă fiscală.

Definiţia plăţii dobânzilorArt. 242. — (1) în sensul prezentului capitol, prin plata dobânzii se înţelege:

a)dobânda plătită sau înregistrată în cont, referitoare la creanţele de orice natură, fie că

este garantată sau nu de o ipotecă ori de o clauză de participare la beneficiile debitorului, şi,

în special, veniturile din obligaţiuni guvernamentale şi veniturile din obligaţiuni de stat, inclusiv

primele şi premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligaţiuni sau titluri de creanţă;

penalităţile pentru plata cu întârziere nu sunt considerate plăţi de dobânzi;

b)dobânzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea

creanţelor prevăzute la lit. a);

c)venitul provenit din plăţile dobânzilor fie direct, fie prin intermediul unei entităţi prevăzute

la art. 240 alin. (2), distribuit prin:

— organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu

Directiva nr. 85/611/CEE;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015121

— entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 240 alin. (3);

— organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale prevăzute la art. 243;

d)venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau răscumpărarea acţiunilor ori unităţilor în

următoarele organisme şi entităţi, dacă aceste organisme şi entităţi investesc direct sau

indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau prin entităţi la care se

face referire mai jos, mai mult de 25% din activele lor în creanţe de natura celor prevăzute la

lit. a), cu condiţia ca acest venit să corespundă câştigurilor care, direct sau indirect, provin din

plăţile dobânzilor care sunt definite la lit. a) şi b). Entităţile la care se face referire sunt:

— organisme de plasament colectiv în valori mobiliare, autorizate în conformitate cu

Directiva nr. 85/611/CEE;

— entităţi care beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 240 alin. (3);

— organisme de plasament colectiv stabilite în afara sferei teritoriale prevăzute la art. 243.

(2) în ceea ce priveşte alin. (1) lit. c) şi d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio

informaţie cu privire la proporţia veniturilor care provin din plăţi de dobânzi, suma totală a

venitului se consideră plată de’dobândă.

(3) în ceea ce priveşte alin. (1) lit. d), atunci când un agent plătitor nu dispune de nicio

informaţie privind procentul activelor investite în creanţe, în acţiuni sau în unităţi, acest procent

este considerat a fi superior celui de 25%. Atunci când nu se poate determina’ suma venitului

realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursării

sau răscumpărării acţiunii ori unităţilor.

(4) Atunci când dobânda, aşa cum este prevăzută la alin, (1), este plătită sau creditată

într-un cont deţinut de o entitate prevăzută la art, 240 alin. (2), această entitate nefiind

beneficiara opţiunii prevăzute la art. 240 alin. (3), dobânda respectivă se consideră ca plată

de dobândă de către această entitate.

(5) în ceea ce priveşte alin. (1) lit b) şi d), România cere agenţilor plătitori situaţi pe teritoriul

ei să anualizeze dobânda peste o anumită perioadă de timp, care nu poate depăşi un an, şi

să trateze aceste dobânzi anualizate ca plăţi de dobândă, chiar dacă nicio cesiune,

răscumpărare sau rambursare nu intervine în decursul acestei perioade.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1} lit. c) şi d), din definiţia plăţii dobânzii se exclude

orice venit menţionat în prevederile legate de organisme sau entităţi stabilite pe teritoriul

României, dacă investiţia acestor entităţi în creanţele prevăzute îa alin. (1) lit. a) nu depăşeşte

15% din activele tor. în acelaşi feî. prin derogare de la alin. (4), se exclude din definiţia plăţii

dobânzii prevăzute la alin. (1) plata dobânzii sau creditarea într-un cont al unei entităţi

prevăzute la art, 240 alin. (2), care nu beneficiază de opţiunea prevăzută la art. 240 alin. (3)

şi este stabilită pe teritoriul României, în cazul în care investiţia acestei entităţi în creanţele

prevăzute la alin. (1) lit. a) nu depăşeşte 15% din activele sale.

(7) Procentele prevăzute la alin. (1 j lit. d) şi alin. (6) sunt determinate în funcţie de politica

de investiţii, aşa cum este definită în regulile de finanţare sau în documentele constitutive ale

organismelor ori entităţilor, iar în lipsa acestora, în funcţie de componenta reală a activelor

acestor organisme sau entităţi.

Sfera teritorialăArt. 243. — Prevederile acestui capitol se aplică dobânzilor plătite de către un agent plătitor

stabilit în teritoriul în care Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene se aplică potrivit

art. 349 şi art. 355.

Informaţiile comunicate de un Art. 244. — (1) Atunci când beneficiarul efectiv este rezident într-un stat membru, altul

agent plătitordecât România, unde este agentul plătitor, informaţiile minime pe care agentul plătitor trebuie

să le comunice autorităţii competente din România sunt următoarele:

a)identitatea şi rezidenţa beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 239;

b)numele şi adresa agentului plătitor;

c)numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în fipsa acestuia, identificarea creanţei

generatoare de dobândă;

d)informaţii referitoare la plata dobânzii, în conformitate cu alin. (2).

(2) Conţinutul minim de informaţii referitoare la plata dobânzii, pe care agentul plătitor le

comunică, se referă la următoarele categorii de dobândă:

a)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art, 242 alin. (1) lit. a) — suma dobânzii

plătite sau creditate;

b)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. b) şi d) — fie suma

dobânzii sau a venitului prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a venitului din cesiune,

răscumpărare sau rambursare;

c)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. c) — fie suma venitului

prevăzut la respectivul alineat, fie suma totală a distribuţiei;

d)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (4)—suma dobânzii care revine

fiecărui membru din entitatea prevăzută la art. 240 alin. (2), care îndeplineşte condiţiile

prevăzute la art. 238 alin. (1);

e)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (5)—suma dobânzii anualizate.

(3) Informaţiile care privesc plăţile de dobânzi raportate de către agentul plătitor sunt

limitate la informaţia referitoare la suma totală a dobânzii sau a venitului şi la suma totală a

veniturilor obţinute din cesiune, răscumpărare sau rambursare.

122MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Schimbul automat de InformaţiiArt. 245. — (1) Autoritatea competentă din România comunică autorităţii competente din

statul membru de rezidenţă al beneficiarului electiv informaţiile prevăzute la art. 244.

(2) Comunicarea de informaţii are un caracter automat şi' are loc cel puţin o dată pe an, în

decursul a 6 luni următoare sfârşitului anului fiscal, pentru toate plăţile de dobândă efectuate

în cursul acestui an.

(3) Dispoziţiile prezentului capitol se completează cu cele ale Codului de procedură fiscală.

Perioada de tranziţieArt. 246. — (1) în cursul unei perioade de tranziţie, începând cu data la care se face referire

la alin. (2) şi (3), Austria va primi informaţii din România. în cursul perioadei de tranziţie, scopul

prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectivă a veniturilor din

economii sub forma plăţilor de dobândă efectuate în favoarea beneficiarilor efectivi persoane

fizice rezidenţi români. ’

(2) Beneficiarii electivi persoane fizice rezidenţi români vor avea în vedere perioada de

tranziţie stabilită pentru Austria, perioadă care se va termina la sfârşitul primului an fiscal

încheiat care urmează după definitivarea ultimului dintre următoarele evenimente:

a)data de intrare în vigoare a acordului dintre Uniunea Europeană, după decizia în

unanimitate a Consiliului, şi Confederaţia Elveţiană, Principatul Liechtenstein, Republica San

Marino, Principatul Monaco şi Principatul Andorra, care prevede schimbul de informaţii la

cerere, aşa cum este definit în Modelul Acordului OECD privind schimbul de informaţii în

materie fiscală, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit în continuare Modelul Acordului

OECD, în ceea ce priveşte plăţile de dobândă, aşa cum sunt definite în prezentul capitol,

efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul acestor ţâri către beneficiarii efectivi rezidenţi

pe teritoriul pentru care se aplică prezentul capitol, în plus faţă de aplicarea simultană de

către aceste ţări a unei reţineri la sursă cu o cotă definită pentru perioadele corespunzătoare

prevăzute la art. 247;

b)data !a care Consiliul convine, în unanimitate, ca Statele Unite ale Americii să schimbe

informaţii, la cerere, în conformitate cu Modelul Acordului OECD, în ceea ce priveşte plăţile

de dobânzi efectuate de agenţii plătitori stabiliţi pe teritoriul lor către beneficiarii efectivi

rezidenţi pe teritoriul în care se aplică prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat

de informaţii privind veniturile din economii.

(3) La sfârşitul perioadei de tranziţie, beneficiarii efectivi persoane fizice rezidenţi români

nu vor fi supuşi impozitării prin reţinere asupra veniturilor din economii distribuit la sursă în

Austria, întrucât acest stat va efectua schimb automat de informaţii privind veniturile din

economii cu România.

Reţinerea la sursăArt. 247, — (1) în decursul perioadei de tranziţie prevăzute la art. 246, beneficiarilor efectivi

persoane fizice rezidenţi români li se va percepe o reţinere la sursă de 35% în Austria.

(2) Reţinerea la sursă asupra veniturilor din economii obţinute din Austria de către

beneficiari efectivi persoane fizice rezidenţi români se va face după cum urmează;

a)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. a) — la suma dobânzii

plătite sau creditate;

b)în cazul unei plăţi de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. b) sau d) — la suma

dobânzii sau venitului prevăzute/prevăzut la aceste litere sau prin perceperea unui efect

echivalent care să fie suportat de primitor pe suma totală a venitului din cesiune,

răscumpărare şi rambursare;

c)în cazul plăţii de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. c) — pe suma venitului

prevăzut la respectivul alineat;

d)în cazul plăţii de dobândă, în înţelesul art. 242 alin. (4) — pe suma dobânzii care revine

fiecărui membru al entităţii la care s-a făcut referire la art. 240 alin. (2), care îndeplineşte

condiţiile art. 238 alin. (1);

e)în cazul exercitării de către Austria a opţiunii prevăzute la art. 242 alin. (5) — pe suma

dobânzii anualizate.

(3) în scopul aplicării prevederilor alin. (2) lit. a) şi b), reţinerea la sursă este percepută la

pro rata pentru perioada de deţinere a creanţei de către beneficiarul efectiv.

(4) Perceperea unei reţineri la sursă de către Austria nu împiedică România, ca stat de

rezidenţă fiscală al beneficiarului efectiv al veniturilor din economii să impoziteze venitul,

conform prevederilor prezentului Cod.

Distribuirea venituluiArt. 248. — (1) România va primi prin transfer 75% din venitul obţinut de Austria din

reţinerea la sursă efectuată de agenţii plătitori rezidenţi ai acestor state asupra veniturilor din

economii ale beneficiarilor efectivi persoane fizice rezidenţi români.

(2) România primeşte veniturile menţionate la alin. (1) prin transfer din Austria nu mai târziu

de 6 luni de la sfârsitul anului fiscal.

•

Excepţii de la sistemul de Art. 249. — (1) Beneficiarii efectivi persoane fizice rezidenţi români care obţin venituri din

reţinere la sursăeconomii din Austria pot cere în acest stat ca reţinerea la sursă să nu fie aplicată atunci când

urmează în acest stat una dintre procedurile de mai jos:

a) o procedură care permite beneficiarului efectiv rezident român să autorizeze în mod expres

agentul plătitor rezident în Austria să comunice informaţiile, în conformitate cu art. 244 şi 245.

Această autorizaţie acoperă toate dobânzile plătite de către respectivul agent plătitor către

beneficiarul efectiv persoană fizică rezident român. în acest caz se aplică prevederile art. 245;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015123

b) o procedură care garantează că reţinerea la sursă nu este percepută atunci când

beneficiarul efectiv rezident român prezintă agentului său plătitor din Austria un certificat emis

pe numele său de autorităţile fiscale competente române, în concordanţă cu prevederile

alin. (2).

(2) La cererea beneficiarului efectiv persoană fizică rezident român, autoritatea fiscală

competentă română emite un certificat care indică:

a)numele, adresa şi numărul de identificare fiscală sau alt număr ori, în lipsa acestuia, data

şi locul naşterii beneficiarului efectiv;

b)numele şi adresa agentului plătitor;

c)numărul de cont al beneficiarului efectiv sau, în lipsa acestuia, identificarea garanţiei.

(3) Acest certificat este valabil pentru o perioadă care nu depăşeşte 3 ani. Certificatul este

eliberat fiecărui beneficiar efectiv care îl solicită, în termen de două luni de la solicitare.

Măsuri luate de România pentru Art. 250. — Procedura administrării prezentului capitol în relaţia cu Austria, care are

efectuarea schimbului de perioadă de tranziţie în aplicarea prevederilor prezentului capitol, se va stabili prin norme

informaţii cu statele care au elaborate de Ministerul Finanţelor Publice sau A.N.A.F., după caz.

perioadă de tranziţie la

impozitarea economiilor

Eliminarea dublei impuneriArt. 251. — (1) România asigură pentru beneficiarii efectivi persoane fizice rezidenţi români

eliminarea oricărei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea reţinerii la sursă în

Austria,

(2) România restituie beneficiarului efectiv rezident în România impozitul retinut conform

art. 247.

Titluri de creanţe negociabileArt. 252. — (1) Pe parcursul perioadei de tranziţie, prevăzută la art. 246, dar nu mai târziu

de data de 31 decembrie 2010, obligaţiunile naţionale şi internaţionale şi alte titluri de creanţe

negociabile, a căror primă emisiune este anterioară datei de 1 martie 2001 sau pentru care

prospectele emisiunii de origine au fost aprobate înainte de această dată de autorităţile

competente, în înţelesul Directivei nr, 80/390/CEE privind cerinţele de redactare, verificare şi

distribuire a informaţiilor necesare listării ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor

mobiliare la cota oficială a bursei, sau de către autorităţile competente ale ţărilor terţe, nu sunt

considerate creanţe, în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. a), cu condiţia ca niciun fel de emisiuni

noi ale acestor titluri de creanţe negociabile să nu fi fost realizate începând cu data de 1 martie

2002. Totuşi, dacă perioada de tranziţie se prelungeşte după data de 31 decembrie 2010,

prevederile prezentului alineat continuă să se aplice doar în ceea ce priveşte aceste titluri de

creanţe negociabile:

a)care conţin clauzele de sumă brută sau de restituire anticipată; şi

b)atunci când agentul plătitor, aşa cum este definit la art. 240 alin. (1) şi (2), este stabilit

în unul dintre statele membre care aplică reţinerea la sursă şi atunci când agentul plătitor

plăteşte dobânda direct sau garantează dobânda pentru beneficiul imediat al beneficiarului

efectiv rezident în România. Dacă o nouă emisiune pentru titlurile de creanţe negociabile

menţionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilată, care acţionează ca

autoritate publică sau al cărei rol este recunoscut de un tratat internaţional, în înţelesul

art. 253, este realizată începând cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise,

constând în emisiunea de origine şl în oricare alta ulterioară, este considerat ca fiind o creanţă,

în înţelesul art. 242 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile alin. (1) nu împiedică impozitarea veniturilor obţinute din titlurile de creanţe

negociabile la care se face referire la alin. (1), conform prevederilor prezentului cod.

Anexa referitoare la lista Art. 253. — Pentru scopurile art. 252, următoarele entităţi sunt considerate ca fiind entităţi

entităţilor asimilate la care se care acţionează ca autoritate publică sau al căror rol este recunoscut de un tratat internaţional:

face referire la art. 2521.entităţi din Uniunea Europeană:

Belgia

— Vlaams Gewest (Regiunea Flamandă);

— Region wallonne {Regiunea Valonă);

— Region bruxelIoise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

— Communaute frangaise (Comunitatea Franceză);

— Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamandă);

— Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limbă germană);

Bulgaria

— municipalităţi;

Spania

— Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

— Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

— Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

— Junta de Castilia — La Mancha (Executivul Regional Castilia — La Mancha);

— Junta de Castilia — Leon (Executivul Regional Castilia — Leon);

— Gobierno Forai de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

124MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

— Govern de Ies llles Balears (Guvernul Insulelor Baleare);

— Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

— Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

— Diputacion General de Ajagon (Consiliul Regional al Aragonului);

— Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

— Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

— Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

— Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunităţii

Autonome a Ţărilor Bascilor);

— Diputacion Forai de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

— Diputacion Forai de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

— Diputacion Forai de Alava (Consiliul Regional Alava);

—Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orăşenesc al Madridului);

—Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orăşenesc al Barcelonei);

— Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

— Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

— Instituto de Credito Oficial (Oficiul de creditare al Statului);

— Instituto Catalan de Finanzas (Instituţia Financiară Publică a Cataloniei);

— Instituto Valenciano de Finanzas (Instituţia Financiară Publică a Valenciei);

Grecia

— Organisnnos Tegepikoinonion Ellados (Organizaţia Telecomunicaţiilor din Grecia);

— Organisnnos Siderodromon Ellados (Organizaţia Naţională a Căilor Ferate);

— Demosia Epikeirese Elektrismou (Compania Publică de Energie Electrică);

Franţa

■

— La Caisse d'amortissement de la dette sociale (CADES) (Casa de Amortizare a

Deficitului Public);

— LAgence frangaise de developpement (AFD) (Agenţia Franceză pentru Dezvoltare);

— Reseau Ferre de France (RFF) (Reţeaua Căilor Ferate Franceze);

— Caisse Naţionale des Autoroutes (CAN) (Casa Naţională a Autostrăzilor);

— Assistance pubîique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenţa Publică a Spitalelor din

Paris);

— Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Cărbunelui);

— Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Minieră şi Chimică);

italia

— regiuni;

— provincii;

— municipalităţi;

— Cassa Depositi e Prestiti (Casa de Depozite şi împrumuturi);

Letonia

— Pasvaldibas (autorităţi locale);

Polonia

— gminy (comune);

— powiaty (districte);

— wojewodztwa (provincii);

— zwiazki gmîn (asociaţii de comune);

— powiatow (asociaţii de districte);

— wojewodztw (asociaţii de provincii);

— miasto stoleczne Warszawa (capitala Varşovia);

— Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agenţia pentru Restructurare şi

Modernizare a Agriculturii);

— Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agenţia Proprietăţilor Agricole);

Portugalia

— Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonomă a Madeirei);

— Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonomă a Azoreîor);

— municipalităţi;

România

— autorităţile administraţiei publice locale;

Slovacia

— mesta a obce (municipalităţi);

— Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Căilor Ferate Slovace);

— Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

— Slovenske elektrarne (Centralele electrice slovace);

— Vodohospodarska vystavba (Compania pentru utilizarea raţională a apelor).

2.entităţi internaţionale:

— Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare;

— Banca Europeană de Investiţii;

— Banca Asiatică de Dezvoltare;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015125

— Banca Africană de Dezvoltare;

— Banca Mondială — Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare — Fondul

Monetar Internaţional;

— Societatea Financiară Internaţională;

— Banca InterAmericană de Dezvoltare;

— Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei;

— Euratom;

— Uniunea Europeană;

— Societatea Andină de Dezvoltare (CAF);

— Eurofima;

— Comunitatea Economică a Cărbunelui şi Oţelului;

— Banca Nordică de Investiţii;

— Banca de Dezvoltare din Caraibe.

Prevederile art. 252 nu aduc atingere niciuneia dintre obligaţiile internaţionale pe care

România şi le-a asumat în relaţiile cu entităţile internaţionale menţionate mai sus.

3.entităţi din state terţe:

— acele entităţi care îndeplinesc următoarele criterii:

a)entitatea este considerată în mod cert ca fiind o entitate publică, conform criteriilor

naţionale;

b)entitatea publică este un producător fără caracter comercial din afara Uniunii Europene,

care administrează şi finanţează un grup de activităţi, furnizând în principal bunuri şi servicii

fără caracter comercial destinate beneficiului Uniunii Europene şi care sunt efectiv controlate

de guvernul central;

c)entitatea publică realizează emisiuni/titluri de creanţă de mari dimensiuni şi cu

regularitate;

d)statul vizat poate să garanteze că o asemenea entitate publică nu va exercita o

răscumpărare înainte de termen, în cazul clauzelor de reîntregire a sumei brute.

Data aplicăriiArt. 254. — Dispoziţiile prezentului capitol transpun prevederile Directivei 2003/48/CE a

Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăţilor de

dobânzi, cu amendamentele ulterioare.

CAPITOLUL V

Redevenţe şi dobânzi la întreprinderi asociate

Sfera de aplicare şi proceduraArt. 255. — (1) Plăţile de dobânzi şi redevenţe ce provin din România sunt exceptate de

la orice impozite aplicate asupra acelor plăţi în România, fie prin reţinere la sursă, fie prin

declarare, cu condiţia ca beneficiarul efectiv al dobânzilor sau redevenţelor să fie o societate

din alt stat membru sau un sediu permanent, situat în alt stat membru, al unei societăţi dintr-un

stat membru.

(2) O plată făcută de o societate rezidentă în România sau de către un sediu permanent

situat în România trebuie să fie considerată ca provenind din România, denumită în continuare

stat sursă.

(3) Un sediu permanent este tratat ca plătitor al dobânzilor sau redevenţelor doar în

măsura în care acele plăţi reprezintă cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din

România.

(4) O societate a unui stat membru va fi tratată ca beneficiar efectiv al dobânzilor şi

redevenţelor doar dacă primeşte acele plăţi pentru beneficiul său propriu, şi nu ca un

intermediar pentru o altă persoană, cum ar fi un agent, un fiduciar sau semnatar autorizat.

(5) Un sediu permanent trebuie să fie tratat ca beneficiar efectiv al dobânzilor sau

redevenţelor:

a)dacă creanţa, dreptul sau utilizarea informaţiei, în legătură cu care iau naştere plăţile de

dobânzi sau redevenţe, este efectiv legată de acel sediu permanent; şi

b)dacă plăţile de dobânzi sau redevenţe reprezintă venituri cu privire la care acel sediu

permanent este supus, în statul membru în care este situat, unuia dintre impozitele menţionate

la art. 258 lit. a) pct. (iii) sau, în cazul Belgiei, impozitului nerezidenţilor/belasting der niet-

verblijfhouders ori, în cazul Spaniei, impozitului asupra venitului nerezidenţilor sau unui impozit

care este identic sau în mod substanţial similar şi care este aplicat după data de intrare în

vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau tn locul acelor impozite existente.

(6) Dacă un sediu permanent al unei societăţi a unui stat membru este considerat ca

plătitor sau ca beneficiar efectiv al dobânzilor ori redevenţelor, nicio altă parte a societăţii nu

va fi tratată ca plătitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobânzi ori redevenţe, în sensul

prezentului articol.

(7) Prezentul articol se aplică numai în cazul în care societatea care este plătitor sau

societatea al cărei sediu permanent este considerat plătitor al dobânzilor ori redevenţelor este

osocietate asociată a societăţii care este beneficiarul efectiv sau al cărei sediu permanent

este tratat ca beneficiarul electiv al acelor dobânzi ori al acelor redevenţe.

126MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplică dacă dobânzile sau redevenţele sunt plătite

de către ori către un sediu permanent al unei societăţi dintr-un stat membru situat într-un stat

terţ şi activitatea societăţii este, în întregime sau parţial, desfăşurată prin acel sediu

permanent.

(9) Prevederile prezentului articol nu împiedică România să ia în considerare, la

determinarea impozitului pe profit, atunci când aplică legislaţia sa fiscală, dobânzile sau

redevenţele primite de către societăţile rezidente, de sediile permanente ale societăţilor

rezidente în România sau de către sediile permanente situate în România.

(10) Prevederile prezentului capitol nu se aplică unei societăţi a altui stat membru sau unui

sediu permanent al unei societăţi a altui stat membru, atunci când condiţiile stabilite la art. 258

lit. b) nu au fost menţinute pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin ani.

(11) îndeplinirea cerinţelor stabilite de prezentul articol şi de art. 258 se dovedeşte la data

plăţii dobânzilor sau redevenţelor printr-o atestare. Dacă’îndeplinirea cerinţelor stabilite în

prezentul articol nu a fost atestată la data plăţii, se va aplica reţinerea impozitului la sursă.

(12) în sensul alin. (11), atestarea care va fi prezentată în legătură cu fiecare contract de

plată trebuie să fie valabilă pentru un an de la data emiterii acestei atestări şi va conţine

următoarele informaţii:

a)dovada rezidenţei fiscale, în scopul impozitării, pentru societatea care primeşte dobânzi

sau redevenţe din România şi, când este necesar, dovada existenţei unui sediu permanent

atestat de autoritatea fiscală a statului membru în care societatea care primeşte dobânzi ori

redevenţe este rezidentă pentru scopuri fiscale sau în care este situat sediul permanent;

b)indicarea calităţii de beneficiar efectiv ai dobânzilor sau redevenţelor de către societatea

care primeşte astfel de plăţi, în conformitate cu prevederile alin. (4), sau a existenţei condiţiilor

prevăzute la alin, (5), când un sediu permanent este beneficiarul plăţii;

c)îndeplinirea cerinţelor, în conformitate cu prevederile art. 258 lit. a) pct. (iii), în cazul

societăţii primitoare;

d)deţinerea participaţiei minime, în conformitate cu prevederile art. 258 lit. b);

e)perioada pentru care deţinerea la care se face referire la lit. d) există.

Se poate solicita în plus justificarea legală pentru plăţile efectuate din cadrul contractului,

de exemplu se poate solicita contractul de împrumut sau contractul de licenţă.

(13) Daca cerinţele pentru acordarea scutirii încetează să fie îndeplinite, societatea

primitoare sau sediul permanent informează imediat societatea plătitoare sau sediul

permanent plătitor.

(14) Dacă societatea plătitoare sau sediul permanent a reţinut impozitul la sursă asupra

venitului ce urma să fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o

cerere pentru restituirea acestui impozit reţinut la sursă. în acest sens se va solicita informaţia

specificată la alin. (12). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie să fie transmisă în cadrul

termenului legal de prescripţie.

(15) Impozitul reţinut la sursă în plus va fi restituit într-un interval de un an de la primirea

cererii de restituire a impozitului şi a informaţiilor doveditoare pe care le poate solicita în mod

rezonabil. Dacă impozitul reţinut la sursă nu a fost restituit în perioada menţionată, societatea

primitoare sau sediul permanent este îndreptăţit, la expirarea anului în cauză, să solicite

dobânda asupra sumei reprezentând impozitul care trebuie restituit. Dobânda solicitată seva

calcula corespunzător prevederilor Codului de procedură fiscală.

Definiţia dobânziiArt. 256. — în sensul prezentului capitol, termenul dobândă înseamnă venitul din creanţe

de orice fel, însoţite sau nu de garanţii ipotecare ori de o clauză de participare ia profiturile

debitorului şi, în special, venitul din efecte publice, titluri de creanţă sau obligaţiuni, inclusiv

primele şi premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanţă sau obligaţiuni; penalităţile

pentru plata cujntârziere nu vor fi considerate dobânzi.

Art. 257. —în sensul prezentului capitol, termenul redevenţe înseamnă plăţile de orice fel

Definiţia redevenţei

primite pentru folosirea sau concesionarea utilizării oricărui drept de autor asupra unei opere

literare, artistice sau ştiinţifice, inclusiv asupra filmelor cinematografice şi programele

informatice, orice brevet, marcă de comerţ, desen ori model, plan, formulă sau procedeu

secret de fabricaţie, ori pentru informaţii referitoare la experienţa în domeniul industrial,

comercial sau ştiinţific; plăţile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului

industrial, comercial ori ştiinţific.

Definiţia întreprinderii, Art. 258. —în sensul prezentului capitol:

întreprinderii asociate şi a a)sintagma societate a unui stat membru înseamnă orice societate:

sediului permanent(i) care îmbracă una dintre formele enumerate în lista prevăzută la art. 263; şi

(ii) care, în conformitate cu legislaţia fiscală a unui stat membru, este considerată ca fiind

rezidentă în acel stat membru şi nu este considerată, în înţelesul unei convenţii de

evitare a dublei impuneri pe venit şi pe capital încheiată cu un stat terţ, ca fiind rezident

în scopul impozitării în afara Uniunii Europene; şi

(iii) care este supusă unuia dintre următoarele impozite, fără a fi scutită de impozit, sau

unui impozit care este identic ori, în esenţă, similar si care este stabilit după data de

intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în focul acelor impozite existente:

— impozitul societăţilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

— selskabsskat, în Danemarca;

— Korperschaftsteuer, în Germania;

— phdros eisodematos uomikou prosopon, în Grecia;

— impuesto sobre sociedades, în Spania;

— impflt sur Ies sociâtâs, în Franţa;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015127

— Corporation tax, în Irlanda;

— imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

— impdt sur le revenu des collectivitâs, în Luxemburg;

— vennootschapsbelasting, în Olanda;

— Korperschaftsteuer, în Austria;

— imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

— vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

— statlîn g în komstskatt, în Suedia;

— Corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;

— dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehă;

— tulumaks, în Estonia;

— phdros eisodematos, în Cipru;

— uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

— pelno mokestis, în Lituania;

— tarsasagi ado, în Ungaria;

— taxxa fuq l-income, în Malta;

— todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

— davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

— dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

— impozitul pe profit, în România;

— korporativen danăk, în Bulgaria;

— porez na dobit, în Croaţia;

b) o societate este o societate asociată a unei alte societăţi dacă, cel puţin:

(1) prima societate are o participare minimă directă de 25% în capitalul'celei de-a doua

întreprinderi; sau

(ii) cea de-a doua societate are o participare minimă directă de 25% în capitalul primei

societăţi; sau

(iii) o societate terţă are o participare minimă directă de 25% atât în capitalul primei

societăţi, cât şi în al celei de~a doua.

Participările în capitalul social trebuie să fie deţinute numai la întreprinderile rezidente pe

teritoriul Uniunii Europene;

c)sintagma sediu permanent înseamnă un loc fix de afaceri situat într-un stat membru, prin

care se desfăşoară în întregime sau în parte activitatea unei societăţi rezidente într-un alt stat

membru.

Exceptarea plăţilor Art. 259. — (1} Nu se acordă beneficiile prezentului capitol în următoarele cazuri:

de dobânzi sau de redeventea)atunci când plăţile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital,

conform legislaţiei române;

b)pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile

debitorului;

c)pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul creditorului să îşi schimbe dreptul

de a primi dobânda contra unui drept de participare în profiturile debitorului;

d)pentru plăţile rezultate din creanţe care nu conţin niciun fel de prevederi referitoare la

restituirea datoriei principale sau dacă restituirea este datorată pentru o perioadă mai mare

de 50 de ani de la data emisiunii.

(2) Când datorită relaţiilor speciale existente între debitor şi beneficiarul efectiv al dobânzii

sau redevenţelor ori între unul dintre ei şi o altă persoană, suma dobânzilor sau redevenţelor

depăşeşte suma care s-ar fi convenit între debitor şi beneficiarul efectiv, în lipsa unor astfel

de relaţii, prevederile prezentului articol se aplică numai în această ultimă sumă menţionată,

dacă există o astfel de sumă.

Fraudă şi abuzArt. 260. — (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislaţiei

naţionale sau a celor bazate pe tratate, la care România este parte, care sunt necesare pentru

prevenirea fraudei sau abuzului constatate în condiţiile legii.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică atunci când tranzacţiile au drept consecinţă

frauda, evaziunea fiscală sau abuzui, constatate în condiţiile legii.

Clauza de delimitareArt. 261. — Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naţionale sau

a celor bazate pe tratatele Ia care România este parte şi ale căror prevederi au în vedere

eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dobânzilor şi a redevenţelor.

Măsuri luate de RomâniaArt. 262. — Procedura administrării prezentului capitol se va stabili prin norme, elaborate

de Ministerul Finanţelor Publice sau A.N.A.F., după caz.

Lista societăţilor acoperite Art. 263. — Societăţile acoperite de prevederile art. 258 lit. a) pct. (iii) sunt următoarele:

de prevederile art. 258 a)societăţi cunoscute în legislaţia belgiană ca — „naamloze vennootschap/societe

lit. a) pct. (iii)anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/sociâtâ en commandite par actions,

besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/sociâte priv6e â responsabilii limitâe”

şi acele entităţi publice legislative care desfăşoară activitate conform dreptului privat;

b)societăţi cunoscute în legislaţia daneză ca — „aktieselskab" şi „anpartsselskab”;

128MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)societăţi cunoscute în legislaţia germană ca — „Aktiengesellschaft,

Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftungu şi „bergrechtliciie

Gewerkschaff;

d)societăţi cunoscute în legislaţia grecească ca — „anonume etairia”;

e)societăţi cunoscute în legislaţia spaniolă ca — „sociedad anonima, sociedad

comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada” şi acele entităţi publice

legale care desfăşoară activitate conform dreptului privat;

f)societăţi cunoscute în legislaţia franceză ca—„soci6t6 anonyme, sociât6 en commandite

par actions, sociâtâ â responsabilii limitâe” şi entităţi publice şi întreprinderi industriale şi

comerciale;

g)persoanele juridice irlandeze denumite „public companies limited by shares or by

guarantee”, „private companies limited by shares or by guarantee”, instituţiile înregistrate în

regimul „Industrial and Provident Societies Acts", sau „building societies” înregistrate în regimul

„Building Societies Acts";

h)societăţi cunoscute în legislaţia italiană ca — „societa per azioni, societa in accomandita

per azioni, societa a responsabilita limitata” şi entităţi publice şi private care desfăşoară

activităţi industriale şi comerciale;

i)societăţi cunoscute în legislaţia luxemburgheză ca — „societe anonyme, societe en

commandite par actions" şi „soci6t6 â responsabilii Iimit6e”;

j)societăţi cunoscute în legislaţia olandeză ca — „noomloze vennootschap” şi „besloten

vennootschap met beperkte aansprakelijkheid”;

k)societăţi cunoscute în legislaţia austriacă ca — „Aktiengesellschaft” şi „Gesellschaft mit

beschrankter Haftung”;

I)societăţi comerciale sau societăţi înfiinţate conform legii civile, având formă comercială,

şi cooperative şi entităţi publice înregistrate conform legii portugheze;

m)societăţi cunoscute în legislaţia finlandeză ca — „osakeyhtio/aktiebolag,

osuuskunta/andelsiag, saastopankki/sparbank” şi „vakuutusyhtio/forsakrîn gsbolag”;

n)societăţi cunoscute în legislaţia suedeză ca — „aktieboiag" şi „forsakrin gsaktiebolag”;

o)societăţi înregistrate conform legislaţiei Marii Britanii;

p)societăţi cunoscute în legislaţia cehă ca — „akciova spolecnost”, „spolecnost s rucenim

omezenym”, „verejna obchodni spolecnnost”, „komanditni spolecnost", „druzstvo”;

q)societăţi cunoscute în legislaţia estoniană ca — „taisuhin g”, „usaldusuhin g", „osauhin

g”, „aktsiaselts”, „tulundusuhistu”;

r)societăţi cunoscute în legislaţia cipriotă ca societăţi înregistrate în conformitate cu legea

companiilor, entităţi publice corporatiste, precum şi alte entităţi care sunt considerate societăţi,

conform legii impozitului pe venit;

s)societăţi cunoscute în legislaţia letonă ca — „akciju sabiedriba”, „sabiedriba ar

ierobezotu atbildibu”;

ş) societăţi înregistrate conform legislaţiei lituaniene;

t)societăţi cunoscute în legislaţia ungară ca — „kozkereseti tarsasag", „beteti tarsasag",

„kozos valialat", „korlatolt felelossegu tarsasag", „reszvenytarsasag”, „egyesules”, „kozhasznu

tarsasag”, „szovetkezet”;

ţ) societăţi cunoscute în legislaţia malteză ca — „Kumpaniji ta' Responsabilita'Limitata",

„Socjetajiet în akkomandita li l-kapital taghhom maqsum f azzjonitjief;

u)societăţi cunoscute în legislaţia poloneză ca — „spolka akcyjna", „spolka z ofraniczona

odpowiedzialnoscia";

v)societăţi cunoscute în legislaţia slovenă ca — „deiniska druzba", „komanditna delniska

druzba", „komanditna druzba", „druzba z omejeno odgovornostjo'', „druzba z neomejeno

odgovomostjo";

w)societăţi cunoscute în legislaţia slovacă ca — „akciova spoiocnos", „spolocnost’s

rucenim obmedzenym", „komanditna spoiocnos", „verejna obchodna spoiocnos11, „druzstvo”;

x)societăţi cunoscute în legislaţia română ca — „societăţi în nume colectiv”, „societăţi în

comandită simplă”, „societăţi pe acţiuni", „societăţi în comandită pe acţiuni", „societăţi cu

răspundere limitată”;

y)societăţi cunoscute în legislaţia bulgară ca — „Akţionerno drujestvo11, „Komanditno

drujestvo s akţii”, „Drujestvo s ogranicena otgovomosf;

z)societăţi aflate sub incidenţa legislaţiei croate, denumite „dionicko drustvo”, „drustvo s

ogranicenom odgovomoscu” şi alte societăţi constituite în conformitate cu legislaţia croată şi

care sunt supuse impozitului pe profit în Croaţia.

Data aplicăriiArt. 264. — Dispoziţiile prezentului capitol transpun prevederile Directivei 2003/49/CE a

Consiliului din 3 iunie 2003 privind sistemul comun de impozitare, aplicabil plăţilor de dobânzi

şi de redevenţe efectuate între societăţi asociate din state membre diferite, cu amendamentele

ulterioare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015129

TITLUL VII

Taxa pe valoarea adăugată

CAPITOLUL I

Definiţii

Definiţia taxei pev aloarea Art. 265. — Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect datorat la bugetul statului

adăugată şi care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

Semnificaţia unor termeni şi Art. 266. — (1) în sensul prezentului titlu, termenii şi expresiile de mai jos auu rmătoarele

expresii semnificaţii:

1.achiziţie reprezintă bunurile şi serviciile obţinute sau care urmează a fi obţinute de o

persoană impozabilă, prin următoarele operaţiuni: livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii,

efectuate sau care urmează a fi efectuate de altă persoană către această persoană

impozabilă, achiziţii intiacomunitare şi importuri de bunuri;

2.achiziţie intracomunitară are înţelesul art. 273;

3.active corporale fixe reprezintă orice imobilizare corporală amortizabilă, construcţiile şi

terenurile de orice fel, deţinute pentru a fi utilizate în producţia sau livrarea de bunuri ori în

prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative;

4.activitate economică are înţelesul prevăzut la art. 269 alin. (2). Atunci când o persoană

desfăşoară mai multe activităţi economice, prin activitate economică se înţelege toate

activităţile economice desfăşurate de aceasta;

5.baza de impozitare reprezintă contravaloarea unei livrări de bunuri sau prestări de

servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achiziţii intracomunitare impozabile,

stabilită conform cap. VII al prezentului titlu;

6.bunuri reprezintă bunuri corporale mobile şi imobile. Energia electrică, energia termică,

gazele naturale, agentul frigorific şi altele de această natură se consideră bunuri corporale

mobile;

7.produse accizabile sunt produsele energetice, alcoolul şi băuturile alcoolice, precum şi

tutunul prelucrat, astfel cum sunt definite la titlul VIII, cu excepţia gazului livrat prin intermediul

unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin orice reţea

conectată la un astfel de sistem;

8.codul de înregistrare în scopuri de TVA reprezintă codul prevăzut la art. 318 alin. (1),

atribuit de către autorităţile competente din România persoanelor care au obligaţia să se

înregistreze conform art. 316 sau 317, sau un cod de înregistrare similar, atribuit de autorităţile

competente dintr-un alt stat membru;

9.codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, astfel cum sunt

prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind

Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vama! Comun, astfel cum a fost modificat prin

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1.101/2014 al Comisiei din 16 octombrie 2014.

Ori de câte ori intervin modificări în nomenclatura combinată stabilită prin Regulamentul (CEE)

nr. 2.658/87, corespondenţa dintre codurile NC prevăzute în prezentul titlu şi noile coduri NC

se realizează potrivit prevederilor din normele metodologice;

10.data aderării României la Uniunea Europeană este data de 1 ianuarie 2007;

11.decont de taxă reprezintă decontul care se întocmeşte şi se depune conform art. 323;

12.decontul special de taxă reprezintă decontul care se întocmeşte şi se depune conform

art. 324;

13.Directiva 112 este Directiva 2006/112/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2006 privind

sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor

Europene (JOCE), seria L, nr. 347 din 11 decembrie 2006, cu modificările şi completările

ulterioare. Referirile din facturile transmise de furnizori/prestatori din alte state membre la

articolele din Directiva a 6-a, respectiv Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977

privind armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri —

Sistemul comun privind taxa pe valoarea adăugată: baza unitară de stabilire, publicată în

Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L, nr. 145 din 3 iunie 1977, vor fi

considerate referiri la articolele corespunzătoare din Directiva 112, conform tabelului de

corelări din anexa XII la această directivă;

14.factura reprezintă documentul prevăzut la art. 319;

15.importator reprezintă persoana pe numele căreia sunt declarate bunurile, în momentul

în care taxa la import devine exigibilă, conform art. 285 şi care în cazul importurilor taxabile

este obligată la plata taxei conform art. 309;

16.întreprindere mică reprezintă o persoană impozabilă care aplică regimul special de

scutire prevăzut la art. 310 sau, după caz, un regim de scutire echivalent, în conformitate cu

prevederile legale ale statului membru în care persoana este stabilită, potrivit art. 281—292

din Directiva 112;

17.livrare intracomunitară are înţelesul prevăzut la art. 270 alin. (9);

130MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

18.livrare către sine are înţelesul prevăzut la art. 270 alin. (4);

19.operaţiuni imobiliare reprezintă operaţiunile constând în livrarea, închirierea, leasingul,

arendarea, concesionarea de bunuri imobile sau alte operaţiuni prin care un bun imobil este

pus la dispoziţia altei persoane, precum şi acordarea cu plată pe o anumită perioadă a unor

drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia, asupra unui bun imobil;

20.perioada fiscală este perioada prevăzută la art. 322;

21.persoană impozabilă are înţelesul art. 269 alin. (1) şi reprezintă persoana fizică, grupul

de persoane, instituţia publică, persoana juridică, precum şi orice entitate capabilă să

desfăşoare o activitate economică;

22.persoană juridică neimpozabilă reprezintă instituţia publică, organismul internaţional de

drept public si orice altă persoană juridică, care nu este persoană impozabilă, în sensul

art. 269 alin. (1);

23.persoană parţial impozabilă are înţelesul prevăzut la art. 300;

24.persoană reprezintă o persoană impozabilă sau o persoană juridică neimpozabilă sau

opersoană neimpozabilă;

25.plafon pentru achiziţii intracomunitare reprezintă plafonul stabilit conform art. 268

alin. (4) lit. b);

26.plafon pentru vânzări la distanţă reprezintă plafonul stabilit conform art. 275 alin. (2)

lit. a);

27.prestarea către sine are înţelesul prevăzut Ia art. 271 alin. (4);

28.serviciile furnizate pe cale electronică includ, în special, serviciile prevăzute în Anexa II

a Directivei 112 şi la art. 7 alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011

ai Consiliului din 15 martie 2011 de stabilire a măsurilor de punere în aplicare a Directivei

2006/112/CE privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, cu modificările şi

completările ulterioare;

29.serviciile de telecomunicaţii sunt serviciile având ca obiect transmiterea, emiterea şi

recepţia de semnale, înscrisuri, imagini şi sunete sau informaţii de orice natură, prin cablu,

radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare

a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau recepţii. Serviciile de telecomunicaţii

cuprind, de asemenea, şi furnizarea accesului la reţeaua mondială de informaţii;

30.serviciile de radiodifuziune şi televiziune includ, în special, serviciile prevăzute la art. 6b

alin. (1) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011, cu modificările şi

completările ulterioare;

31.taxă înseamnă taxa pe valoarea adăugată, aplicabilă conform prezentului titlu;

32.taxă colectată reprezintă taxa aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii

taxabile la momentul exigibilităţii taxei, efectuate sau care urmează a fi efectuate de persoana

impozabilă, precum şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata

taxei, conform art. 307—309;

33.taxă deductibilă reprezintă suma totală a taxei datorate sau achitate de câtre o

persoană impozabilă pentru achiziţiile efectuate sau care urmează a fi efectuate;

34.taxă dedusă reprezintă taxa deductibilă care a fost efectiv dedusă;

35.vânzarea la distanţă reprezintă o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate

dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de altă persoană în numele

acestuia către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, care

beneficiază de excepţia prevăzută la art. 268 alin. (4), sau către orice altă persoană

neimpozabilă, în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (2)—(7).

(2) în înţelesul prezentului titlu:

a) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în România este considerată

a fi stabilită în România;

b) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în afara României se

consideră că este stabilită în România dacă are un sediu fix în România, respectiv dacă

dispune în România de suficiente resurse tehnice şi umane pentru a efectua regulat livrări de

bunuri şi/sau prestări de servicii impozabile;

c) o persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în afara României şi care are

un sediu fix în România conform lit. b) este considerată persoană impozabilă care nu este

stabilită în România pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate la care sediul

fix de pe teritoriul României nu participă.

(3) Mijloacele de transport noi la care se face referire la art. 268 alin. (3) lit. b) şi la art. 294

alin. (2) lit. b) sunt cele prevăzute la lit. a) şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute la lit. b),

respectiv:

a)mijloacele de transport reprezintă o navă care depăşeşte 7,5 m lungime, o aeronavă a

cărei greutate la decolare depăşeşte 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a cărui

capacitate depăşeşte 48 cm3 sau ’a cărui putere depăşeşte 7,2 kW, destinate transportului de

pasageri sau bunuri, cu excepţia:

1.navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul de

călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum şi

a navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă; şi

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015131

2.aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport

internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată;

b)condiţiile care trebuie îndeplinite sunt:

1.în cazul unui vehicul terestru, acesta să nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data

intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat deplasări care depăşesc 6.000 km;

2.în cazul unei nave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data intrării

în funcţiune sau să nu fi efsctuat deplasări a căror durată totală depăşeşte 100 de ore;

3.în cazul unei aeronave, aceasta să nu fi fost livrată cu mai mult de 3 luni de la data

intrării în funcţiune sau să nu fi efectuat zboruri a căror durată totală depăşeşte 40 de ore.

Aplicare teritorialăArt. 267. — (1) în sensul prezentului titlu:

a)Uniunea Europeană şi teritoriul Uniunii Europene înseamnă teritoriile statelor membre,

astfel cum sunt definite în prezentul articol;

b)stat membru şi teritoriul statului membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al

Uniunii Europene pentru care se aplică Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în

conformitate cu art. 349 din acesta, cu excepţia teritoriilor prevăzute la alin. (2) şi (3);

c)teritorii terţe sunt teritoriile prevăzute la alin. (2) şi (3);

d)ţară terţă înseamnă orice stat sau teritoriu pentru care nu se aplică prevederile Tratatului

privind funcţionarea Uniunii Europene.

(2) Următoarele teritorii care nu fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene se exclud

din teritoriul Uniunii Europene din punctul de vedere al taxei:

a)Republica Federală Germania:

1.Insula Heligoland;

2.teritoriul Busingen;

b)Regatul Spaniei:

1.Ceuta;

2.Melilla;

c)Republica Italiană:

1.Livigno;

2.Campione d'ltalia;

3.apele italiene ale Lacului Lugano.

(3) Următoarele teritorii care fac parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene se exclud din

teritoriul Uniunii Europene din punctul de vedere al taxei:

a)Insulele Canare;

b)teritoriile franceze menţionate la art, 349 şi art, 355 alin. (1) din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene;

c)Muntele Athos;

d)Insulele Aland;

e)Insulele anglo-normande.

(4) Se consideră ca fiind incluse în teritoriile următoarelor state membre teritoriile

menţionate mai jos:

a)Republica Franceză: Principatul Monaco;

b)Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord: Insula Man;

c)Republica Cipru: zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al

Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

CAPITOLUL II

Operaţiuni impozabile

Operaţiuni impozabileArt. 268 — (1) Din punctul de vedere al taxei sunt operaţiuni impozabile în România cele

care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

a)operaţiunile care, în sensul art. 270—272, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de

bunuri sau o prestare de servicii, în sfera taxei, efectuate cu plată;

b)locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România,

în conformitate cu prevederile art. 275 şi 278;

c)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă, astfel

cum este definită la art. 269 alin. (1), acţionând ca atare;

d)livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile economice

prevăzute la art. 269 alin. (2).

(2) Este, de asemenea, operaţiune impozabilă şi importul de bunuri efectuat în România

de orice persoană, dacă locul importului este în România, potrivit art. 277.

(3) Sunt, de asemenea, operaţiuni impozabile şi următoarele operaţiuni efectuate cu plată,

pentru care locul este considerat a fi în România, potrivit art. 276:

132MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

a) o achiziţie intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport noi sau produse

accizabile, efectuată de o persoană impozabilă ce acţionează ca atare sau de o persoană

juridică neimpozabilă, care nu beneficiază de excepţia prevăzută la alin. (4), care urmează

unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce

acţionează ca atare şi care nu este considerată întreprindere mică în statul său membru, şi

căreia nu i se aplică prevederile art. 275 alin. (1) lit. b) cu privire la livrările de bunuri care fac

obiectul unei instalări sau unui montaj sau ale art. 275 alin. (2) cu privire la vânzările la

distanţă;

b) o achiziţie intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

c) o achiziţie intracomunitară de produse accizabile, efectuată de o persoană impozabilă,

care acţionează ca atare, sau de o persoană juridică neimpozabilă.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operaţiuni impozabile

în România achiziţiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiţii:

a)sunt efectuate de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau

prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă sau de o persoană juridică

neimpozabilă;

b)valoarea totală a acestor achiziţii intracomunitare nu depăşeşte pe parcursul anului

calendaristic curent sau nu a depăşit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de

10.000 euro, al cărui echivalent în lei este stabilit prin normele metodologice.

(5) Plafonul pentru achiziţii intracomunitare prevăzut la alin. (4) lit. b) este constituit din

valoarea totală, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, datorată sau achitată în statul membru

din care se expediază ori se transportă bunurile, a achiziţiilor intracomunitare de bunuri, altele

decât mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

(6) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru excepţia

prevăzută la aiin. (4), au dreptul să opteze pentru regimul general prevăzut la alin. (3) lit. a).

Opţiunea se aplică pentru cel puţin doi ani calendaristici.

(7} Regulile aplicabile în cazul depăşirii plafonuiui pentru achiziţii intracomunitare, prevăzut

la alin. (4) lit. b), sau al exercitării opţiunii sunt stabilite prin normele metodologice.

(8) Nu sunt considerate operaţiuni impozabile în România:

a} achiziţiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România ar fi scutită conform

art. 294 alin. (1) lit. h)—n);

b)achiziţia intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operaţiuni triunghiulare,

pentru care locul este în România în conformitate cu prevederile art. 276 alin. (1), atunci când

sunt îndeplinite următoarele condiţii:

1.achiziţia de bunuri este efectuată de către o persoană impozabilă, denumită cumpărător

revânzător, care nu este stabilită în România, dar este înregistrată în scopuri de TVA în alt stat

membru:

2.achiziţia de bunuri este efectuată în scopul unei livrări ulterioare a bunurilor respective

în România, de către cumpărătorul revânzător prevăzut la pct. 1;

3.bunurile astfel achiziţionate de către cumpărătorul revânzător prevăzut la pct. 1 sunt

expediate sau transportate direct în România, dintr-un alt stat membru decât cel în care

cumpărătorul revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, către persoana căreia urmează

să îi efectueze livrarea ulterioară, denumită beneficiarul livrării ulterioare;

4.beneficiarul livrării ulterioare este o altă persoană impozabilă sau o persoană juridică

neimpozabilă, înregistrată în scopuri de TVA în România;

5.beneficiarul livrării ulterioare a fost desemnat în conformitate cu art. 307 alin. (4) ca

persoană obligată la plata taxei pentru livrarea efectuată de cumpărătorul revânzător prevăzut

la pct. 1;

c)achiziţiile intracomunitare de bunuri second-hand. opere de artă, obiecte de colecţie şi

de antichităţi, în sensul prevederilor art. 312, atunci când vânzătorul este o persoană

impozabilă revânzătoare, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în

statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane

impozabile, în sensul art. 313 şi 326 din Directiva 112, sau vânzătorul este organizator de

vânzări prin licitaţie publică, care acţionează în această calitate, iar bunurile au fost taxate în

statul membru furnizor, conform regimului special, în sensul art. 333 din Directiva 112;

d)achiziţia intracomunitară de bunuri care urmează unei livrări de bunuri aflate în regim

vamal suspensiv sau sub o procedură de tranzit intern, dacă pe teritoriul României se încheie

aceste regimuri sau această procedură pentru respectivele bunuri.

(9) Operaţiunile impozabile pot fi:

a)operaţiuni taxabile, pentru care se aplică cotele prevăzute la art. 291;

b)operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa, dar

este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. în prezentul titlu aceste

operaţiuni sunt prevăzute la art. 294—296;

c)operaţiuni scutite de taxă fără drept de deducere, pentru care nu se datorează taxa şi

nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii. în prezentul titlu aceste

operaţiuni sunt prevăzute la art. 292;

d)importuri şi achiziţii intracomunitare, scutite de taxă, conform art. 293;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015133

e)operaţiuni prevăzute la lit. a)—c), care sunt scutite fără drept de deducere, fiind

efectuate de întreprinderile mici care aplică regimul special de scutire prevăzut la art. 310,

pentru care nu se datorează taxa şi nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate

pentru achiziţii.

CAPITOLUL III

Persoane impozabile

Persoane impozabile Art. 269. — (1) Este considerată persoană impozabilă orice persoană care desfăşoară,

şi activitatea economicăde o manieră independentă şi indiferent de loc, activităţi economice de natura celor prevăzute

la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activităţi.

(2) în sensul prezentului titlu, activităţile economice cuprind activităţile producătorilor,

comercianţilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activităţile extractive, agricole şi activităţile

profesiilor liberale sau asimilate acestora. De asemenea constituie activitate economică

exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obţinerii de venituri cu caracter de

continuitate.

(3) Situaţiile în care persoanele fizice care efectuează livrări de bunuri imobile devin

persoane impozabile se prevăd prin normele metodologice.

(4) Nu acţionează de o manieră independentă angajaţii sau oricare alte persoane legate

de angajator printr-un contract Individual de muncă sau prin orice alte instrumente juridice

care creează un raport angajator/angajat în ceea ce priveşte condiţiile de muncă, remunerarea

sau alte obligaţii ale angajatorului.

(5) Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public nu sunt. persoane

impozabile pentru activităţile care sunt desfăşurate în calitate de autorităţi pubiice, chiar dacă

pentru desfăşurarea acestor activităţi se percep cotizaţii, onorarii, redevenţe, taxe sau alte

plăţi, cu excepţia acelor activităţi care ar produce distorsiuni concurenţiale dacă instituţiile

publice şi organismele internaţionale de drept public ar fi tratate ca persoane neimpozabile,

precum şi a celor prevăzute la alin. (6) şi (7). în sensul prezentului articol, prin organisme

internaţionale de drept public se înţelege organizaţiile internaţionale interguvernamentale,

constituite de către state care sunt părţi la acestea, în baza unor tratate sau a altor instrumente

juridice specifice dreptului internaţional public şi care funcţionează conform actelor lor

constitutive, statutelor lor sau altor documente care emană de la acestea, fiind guvernate de

normele dreptului internaţional public şi nu de dreptul intern al vreunui stat.

(6) Instituţiile publice şi organismeie internaţionale de drept public prevăzute Ia alin. (5)

sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de autorităţi publice, dar

care sunt scutite de taxă, conform art. 292.

(7) Instituţiile publice şi organismele internaţionale de drept public prevăzute Ia alin. (5)

sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru următoarele activităţi:

a)telecomunicaţii;

b)furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de

aceeaşi natură;

c)transport de bunuri şi de persoane;

d)servicii prestate în porturi şi aeroporturi;

e)livrarea de bunuri noi, produse pentru vânzare;

f)activitatea târgurilor şi expoziţiilor comerciale;

g)depozitarea;

h)activităţile organismelor de publicitate comercială;

i)activităţile agenţiilor de călătorie;

j)activităţile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante şi alte localuri

asemănătoare;

k)operaţiunile posturilor publice de radio şi televiziune;

I)operaţiunile agenţiilor agricole de intervenţie efectuate asupra produselor agricole şi în

temeiul regulamentelor privind organizarea comună a pieţei respectivelor produse.

(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), orice persoană care efectuează ocazional o

livrare intracomunitară de mijloace de transport noi va fi considerată persoană impozabilă

pentru orice astfel de livrare.

(9) în condiţiile şi în limitele prevăzute în normele metodologice, este considerat drept grup

fiscal unic un grup de persoane impozabile stabilite în România care, independente fiind din

punct de vedere juridic, sunt în relaţii strânse una cu alta din punct de vedere organizatoric,

financiar şi economic.

(10) Orice asociat sau partener al unei asocieri ori organizaţii fără personalitate juridică

este considerat persoană impozabilă separată pentru acele activităţi economice care nu sunt

desfăşurate în numele asocierii sau organizaţiei respective.

(11) Asocierile în participaţiune nu dau naştere unei persoane impozabile separate.

Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere în scopuri comerciale,

care nu au personalitate juridică şi sunt constituite în temeiul legii, indiferent dacă sunt tratate

sau nu drept asocieri în participaţiune, nu dau naştere unei persoane impozabile separate.

134MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

CAPITOLUL IV

Operaţiuni cuprinse fn sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuriArt. 270. — (1) Este considerată livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de

bunuri ca şi un proprietar.

(2) Se consideră că o persoană impozabilă, care acţionează în nume propriu, dar în contul

altei persoane, în calitate de intermediar, într-o livrare de bunuri, a achiziţionat şi livrat bunurile

respective ea însăşi, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

(3) Următoarele operaţiuni sunt considerate, de asemenea, livrări de bunuri, în sensul

alin. (1):

a)predarea efectivă a bunurilor către o altă persoană, ca urmare a unui contract care

prevede că plata se efectuează în rate sau a oricărui alt tip de contract care prevede că

proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume scadente, cu excepţia

contractelor de leasing;

b)transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, în urma executării silite;

c)trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, în

condiţiile prevăzute de legislaţia referitoare la proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia,

în schimbul unei despăgubiri.

(4) Sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată următoarele operaţiuni:

a)preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse

de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legătură cu activitatea economică

desfăşurată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă

total sau parţial;

b)preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziţionate sau produse

de către aceasta pentru a fi puse !a dispoziţia altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă

bunurilor respective sau părţilor lor componente a fost dedusă total sau parţial;

c)preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziţionate sau

produse de către aceasta, altele decât bunurile de capital prevăzute la art. 305 alin. (1) lit. a),

pentru a fi utifizate în scopul unor operaţiuni care nu dau drept integral de deducere, dacă taxa

aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parţial la data achiziţiei.

(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile către asociaţii sau

acţionarii săi, inclusiv o distribuire de bunuri legată de lichidarea sau de dizolvarea fără

lichidare a persoanei impozabile, cu excepţia transferului prevăzut la alin. (7), constituie livrare

de bunuri efectuată cu plată, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părţilor lor

componente a fost dedusă total sau parţial.

(6) în cazul a două sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra

unui bun, fiecare tranzacţie este considerată o livrare separată a bunului.

(7) Transferul tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia transferului

de active sau, după caz, şi de pasive, realizat ca urmare a altor operaţiuni decât divizarea sau

fuziunea, precum vânzarea sau aportul în natură la capitalul unei societăţi, nu constituie livrare

de bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul

art. 266 alin. (2), în condiţiile stabilite prin normele metodologice. Transferul tuturor activelor

sau al unei părţi a acestora, efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, nu constituie livrare de

bunuri dacă primitorul activelor este o persoană impozabilă stabilită în România în sensul

art. 266 alin. (2). Atât în cazul transferufui tuturor activelor sau al unei părţi a acestora, efectuat

cu ocazia transferului de active sau, după caz, şi de pasive, realizat ca urmare a altor

operaţiuni decât divizarea sau fuziunea, cât şi în cazul transferului tuturor activelor sau al unei

părţi a acestora efectuat cu ocazia divizării sau fuziunii, primitorul activelor este considerata

fi succesorul cedentului în ceea ce priveşte ajustarea dreptului de deducere prevăzută de

lege.

(8) Nu constituie livrare de bunuri, în sensul alin. (1):

a)bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

b)acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor

sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, în condiţiile stabilite

prin normele metodologice;

c)acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadru! acţiunilor de sponsorizare,

de mecenat, de protocol/reprezentare, în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

(9) Livrarea intracomunitară reprezintă o livrare de bunuri, în înţelesul alin. (1), care sunt

expediate sau transportate dintr-un stat membru în alt stat membru de către furnizor sau de

persoana către care se efectuează livrarea ori de altă persoană în contul acestora.

(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană

impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat

membru, cu excepţia nontransferurilor prevăzute la alin. (12).

(11) Transferul prevăzut la alin. (10) reprezintă expedierea sau transportul oricăror bunuri

mobile corporale din România către alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă

persoană în contul său, pentru a fi utilizate în scopul desfăşurării activităţii sale economice.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015135

(12) în sensul prezentului titlu, nontransferui reprezintă expedierea sau transportul unui

bun din România în alt stat membru, de persoana impozabilă sau de altă persoană în contul

său, pentru a fi utilizat în scopul uneia dintre următoarele operaţiuni:

a)livrarea bunului respectiv realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru

de destinaţie a bunului expediat sau transportat în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (5)

şi (6) privind vânzarea la distanţă;

b)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă pe teritoriul statului membru

de destinaţie a bunului expediat sau transportat, în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1)

lit. b) privind livrările cu instalare sau asamblare, efectuate de către furnizor sau în numele

acestuia;

c)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă la bordul navelor,

aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat în teritoriul Uniunii

Europene, în condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. d);

d)livrarea bunului respectiv, realizată de persoana impozabilă, în condiţiile prevăzute la

art. 294 alin. (2) cu privire la livrările intracomunitare scutite, la art. 294 alin. (1) lit. a) şi b) cu

privire la scutirile pentru livrările la export şi la art. 294 alin. (1) lit. h), i), j), I) şi n) cu privire la

scutirile pentru livrările destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice şi oficiilor

consulare, precum şi organizaţiilor internaţionale şi forţelor NATO;

e)livrarea de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau

prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, livrarea de electricitate, livrarea de energie

termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire sau de răcire, în conformitate

cu condiţiile prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) şi f) privind locul livrării acestor bunuri;

f)prestarea de servicii în beneficiul persoanei impozabile, care implică evaluarea bunurilor

mobile corporale sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale efectuate în statul membru în

care se termină expedierea ori transportul bunului, cu condiţia ca bunurile, după prelucrare,

să fie reexpediate persoanei impozabile din România de la care fuseseră expediate sau

transportate iniţial;

g)utilizarea temporară a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinaţie a

bunului expediat sau transportat, în scopul prestării de servicii în statul membru de destinaţie,

de către persoana impozabilă stabilită în România;

h)utilizarea temporară a bunului respectiv, pentru o perioadă care nu depăşeşte 24 de

luni, pe teritoriul unui alt stat membru, în condiţiiie în care importul aceluiaşi bun dintr-un stat

terţ, în vederea utilizării temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporară cu

exonerare totală de drepturi de import.

(13) în cazul în care nu mai este îndeplinită una dintre condiţiile prevăzute la alin. (12),

expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din România în alt

stat membru. în acest caz, transferul se consideră efectuat în momentul în care condiţia nu

mai este îndeplinită.

(14) Prin ordin al ministruiui finanţelor publice se pot introduce măsuri de simplificare cu

privire ia aplicarea alin. (10)—(13).

Prestarea de serviciiArt. 271, — (1) Se consideră prestare de servicii orice operaţiune care nu constituie livrare

de bunuri, aşa cum este definită la art. 270.

(2) Atunci când o persoană impozabilă care acţionează în nume propriu, dar în contul altei

persoane, ia parte la o prestare de servicii, se consideră că a primit şi a prestat ea însăşi

serviciile respective,

(3) Prestările de servicii cuprind operaţiuni cum sunt:

a)închirierea de bunuri sau transmiterea folosinţei bunurilor în cadrul unui contract de

leasing;

b)cesiunea bunurilor necorporale, indiferent dacă acestea fac sau nu obiectul unui drept

de proprietate, cum sunt: transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor,

mărcilor comerciale şi a altor drepturi similare;

c)angajamentul de a nu desfăşura o activitate economică, de a nu concura cil altă

persoană sau de a tolera o acţiune ori o situaţie;

d)prestările de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau în numele unei autorităţi

publice sau potrivit legii;

e)servicii de intermediere efectuate de persoane care acţionează în numele şi în contul

altei persoane, atunci când intervin într-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

(4) Sunt asimilate prestării de servicii efectuate cu plată următoarele:

a)utilizarea bunurilor, altele decât bunurile de capital, care fac parte din activele folosite

în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către

personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziţie, în vederea utilizării în mod gratuit, altor

persoane, pentru alte scopuri decât desfăşurarea activităţii sale economice, dacă taxa pentru

bunurile respective a fost dedusă total sau parţial, cu excepţia bunurilor a căror achiziţie face

obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor art. 298;

b)serviciile prestate în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu

sau al personalului acesteia ori pentru uzul altor persoane, pentru alte scopuri decât

desfăşurarea activităţii sale economice.

136MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată în sensul alin. (4), fără a se limita

la acestea, operaţiuni precum:

a)utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a

persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de

sponsorizare, mecenat sau protocol, în condiţiile stabilite prin normele metodologice;

b)serviciile prestate în mod gratuit în scop de reclamă sau în scopul stimulării vânzărilor

sau, mai general, în scopuri legate de desfăşurarea activităţii economice, în condiţiile stabilite

prin normele metodologice;

c)serviciile prestate în mod gratuit în cadrul perioadei de garanţie de către persoana care

a efectuat iniţial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

(6) Prevederile art. 270 alin. (5) şi (7) se aplică în mod corespunzător şi prestărilor de

servicii.

Schimbul de bunuri Art. 272. — în cazul unei operaţiuni care implică o livrare de bunuri şi/sau o prestare de

sau serviciiservicii în schimbul unei livrări de bunuri şi/sau prestări de servicii, fiecare persoană impozabilă

se consideră că a efectuat o livrare de bunuri şi/sau o prestare de servicii cu plată.

Achiziţiile intracomunitare Art. 273. — (1) Se consideră achiziţie intracomunitară de bunuri obţinerea dreptului de a

de bunuridispune, ca şi un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la

destinaţia indicată de cumpărător, de către furnizor, de către cumpărător sau de către altă

persoană, în contul furnizorului sau al cumpărătorului, către un stat membru, altul decât cel

de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

(2) Sunt asimilate unei achiziţii intracomunitare cu plată următoarele:

a)utilizarea în România, de către o persoană impozabilă, în scopul desfăşurării activităţii

economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de altă persoană,

în numele acesteia, din statui membru pe teritoriul căruia aceste bunuri au fost produse,

extrase, achiziţionate, dobândite ori importate de către aceasta, dacă transportul sau

expedierea acestor bunuri, în cazul în care ar fi fost efectuat din România în alt stat membru,

ar fi fost tratat ca transfer de bunuri în alt stat membru, în conformitate cu prevederile art. 270

afin. (10) şi (11);

b)preluarea de către forţele armatei române, pentru uzul acestora sau pentru personalul

civil din cadrul forţelor armate, de bunuri pe care le-au dobândit în alt stat membru, care este

parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, şi la a căror

achiziţie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel stat membru în situaţia în

care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevăzută la art. 293 alin. (1)

lit. h).

(3) Se consideră, de asemenea, că este efectuată cu plată achiziţia intracomunitară de

bunuri a căror livrare, dacă ar fi fost realizată în România, ar fi fost tratată drept o livrare de

bunuri efectuată cu plată.

(4) Este asimilată unei achiziţii intracomunitare şi achiziţionarea de către o persoană

juridică neimpozabilă a unor bunuri importate de acea persoană în Uniunea Europeană şi

transportate sau expediate într-un alt stat membru decât cei în care s-a efectuat importul.

Persoana juridică neimpozabilă va beneficia de rambursarea taxei plătite în România pentru

importul bunurilor, dacă dovedeşte că achiziţia sa intracomunitară a fost supusă taxei în statul

membru de destinaţie a bunurilor expediate sau transportate.

(5) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se pot reglementa măsuri de simplificare cu

privire la aplicarea prevederilor alin. (2) lit. a).

Importul de bunuriArt. 274, — Importul de bunuri reprezintă:

a)intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de bunuri care nu se află în liberă circulaţie în

înţelesul art. 29 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene;

b)pe lângă operaţiunile prevăzute la lit. a), intrarea în Uniunea Europeană a bunurilor care

se află în liberă circulaţie, provenite dintr-un teritoriu terţ, care face parte din teritoriul vamal

a! Uniunii Europene.

CAPITOLUL V

Locul operaţiunilor cuprinse în sfera de aplicare a taxei

Locul livrării de bunuriArt. 275. — (1) Se consideră a fi locul livrării de bunuri:

a)locul unde se găsesc bunurile în momentul când începe expedierea sau transportul, în

cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumpărător sau de un

terţ. Dacă locul livrării, stabilit conform prezentei prevederi, se situează în afara teritoriului

european, locul livrării realizate de către importator şi locul oricărei livrări ulterioare se

consideră în statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se consideră a fi transportate

sau expediate din statul membru de import;

b)locul unde se efectuează instalarea sau montajul, de către furnizor ori de către altă

persoană în numele furnizorului, în cazul bunurilor care fac obiectul unei instalări sau unui

montaj;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015137

c)locul unde se găsesc bunurile atunci când sunt puse la dispoziţia cumpărătorului, în

cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d)locul de plecare a transportului de pasageri, în cazul în care livrările de bunuri sunt

efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri

efectuată în interiorul Uniunii Europene, dacă:

1. partea transportului de pasageri efectuată în interiorul Uniunii Europene reprezintă

partea transportului, efectuată fără nicio oprire în afara Uniunii Europene, între locul de plecare

şi locul de sosire ale transportului de pasageri;

2.locul de plecare a transportului de pasageri reprezintă primul punct de îmbarcare a

pasagerilor în interiorul Uniunii Europene, eventual după o oprire în afara Uniunii Europene;

3.locul de sosire a transportului de pasageri reprezintă ultimul punct de debarcare

prevăzut în interiorul Uniunii Europene pentru pasagerii care s-au îmbarcat în interiorul Uniunii

Europene, eventual înainte de o oprire în afara Uniunii Europene;

e)în cazul livrării de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale situat pe teritoriul

Uniunii Europene sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie

electrică ori al livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de

încălzire ori de răcire către un comerciant persoană impozabilă, locul livrării se consideră a fi

locul în care acel comerciant persoană impozabilă îşi are sediul activităţii economice sau un

sediu fix pentru care se livrează bunurile ori, în absenţa unui astfel de sediu, locul în care

acesta are domiciliul stabil sau reşedinţa sa obişnuită. Comerciantul persoană impozabilă

reprezintă persoana impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările

de gaz, de energie electrică şi de energie termică sau agent frigorific, o reprezintă revânzarea

de astfel de produse şi al cărei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;

f)în cazul livrării de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii

Europene sau prin orice reţea conectată la un astfel de sistem, al livrării de energie electrică

ori a! livrării de energie termică sau agent frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de

răcire, în situaţia în care unei astfel de livrări nu i se aplică lit. e), locul livrării reprezintă locul

în care cumpărătorul utilizează şi consumă efectiv bunurile. Atunci când cumpărătorul nu

consumă efectiv gazul, energia electrică, energia termică sau agentul frigorific ori le consumă

doar parţial, se consideră că bunurile în cauză neconsumate au fost utilizate şi consumate în

locul în care cumpărătorul îşi are sediul activităţii economice ori un sediu fix pentru care se

livrează bunurile. în absenta unui astfel de sediu, se consideră că acesta a utilizat si a

• ■

consumat bunurile în locui în care îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), în cazul unei vânzări la distanţă care se

efectuează dintr-un stat membru spre România, locul livrării se consideră în România dacă

livrarea este efectuată către un cumpărător persoană impozabilă sau persoană juridică

neimpozabilă, care beneficiază de excepţia de la art. 268 alin. (4), sau către orice altă

persoană neimpozabilă şi dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)valoarea totală a vânzărilor la distanţă al căror transport sau expediere în România se

realizează de către un furnizor, în anul calendaristic în care are loc o anumită vânzare la

distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări fa distanţă, sau în anul calendaristic precedent,

depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se

stabileşte prin normele metodologice; sau

b)furnizorul a optat în statul membru din care se transportă bunurile pentru considerarea

vânzărilor sale la distanţă, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru în

România, ca având loc în România.

(3) Locul livrării este întotdeauna în România, în cazul vânzărilor la distanţă de produse

accizabile, efectuate dintr-un stat membru către persoane neimpozabile din România, altele

decât persoanele juridice neimpozabile, fără să se aplice plafonul prevăzut la alin. (2) lit. a).

(4) Excepţia prevăzută la alin. (2) nu se aplică vânzărilor la distanţă efectuate din alt stat

membru în România:

a)de mijloace de transport noi;

b)de bunuri instalate sau asamblate de furnizor ori în numele acestuia;

c)de bunuri taxate în statul membru de plecare, conform regimului special prevăzut la

art. 313, 326 sau art. 333 din Directiva 112, privind bunurile second-hand, operele de artă,

obiectele de colecţie şi antichităţile, astfel cum sunt definite la art. 312 alin. (1);

d)de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin

orice reţea conectată la un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent

frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire;

e)de produse accizabile, livrate către persoane impozabile şi persoane juridice

neimpozabile.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrării pentru vânzările la distanţă

efectuate din România către alt stat membru se consideră în acest alt stat membru, în cazul

în care livrarea este efectuată către o persoană care nu îi comunică furnizorului un cod de

înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de statul membru în care se încheie transportul sau

expedierea, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

138MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

a)valoarea totală a vânzărilor la distanţă, efectuate de furnizor şi care presupun transportul

sau expedierea bunurilor din România către un anumit stat membru, în anul calendaristic în

care are loc o anumită vânzare la distanţă, inclusiv valoarea respectivei vânzări la distanţă,

sau în anul calendaristic precedent, depăşeşte plafonul pentru vânzări la distanţă, stabilit

conform legislaţiei privind taxa pe valoarea adăugată din statul membru respectiv, astfel de

vânzări având locul livrării în statul respectiv; sau

b)furnizorul a optat în România pentru considerarea tuturor vânzărilor sale la distanţă,

care presupun transportul bunurilor din România într-un anumit stat membru, ca având loc în

respectivul stat membru. Opţiunea se exercită în condiţiile stabilite prin normele metodologice

şi se aplică tuturor vânzărilor la distanţă, efectuate către respectivul stat membru, în anul

calendaristic în care se exercită opţiunea şi în următorii 2 ani calendaristici.

(6) în cazul vânzărilor la distanţă de produse accizabile efectuate din România către

persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decât persoanele juridice neimpozabile,

locul livrării este întotdeauna în celălalt stat membru.

(7) Excepţia prevăzută la alin. (5) nu se aplică vânzărilor la distanţă efectuate din România

către un alt stat membru:

a)de mijloace de transport noi;

b)de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de altă persoană în numele acestuia;

c)de bunuri taxate în România, conform regimului special pentru bunuri second-hand,

opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, prevăzut la art. 312;

d)de gaz printr-un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene sau prin

orice reţea conectată ia un astfel de sistem, de energie electrică, de energie termică sau agent

frigorific prin intermediul reţelelor de încălzire ori de răcire;

e)de produse accizabile, livrate către persoane juridice neimpozabile şi persoane

impozabile.

(8) în aplicarea alin. (2)—(7), atunci când o vânzare fa distanţă presupune expedierea sau

transportul bunurilor vândute dintr-un teritoriu terţ şi importul de către furnizor într-un stat

membru, altul decât statul membru în care se expediază sau se transportă în vederea livrării

acestora către cîient, se va considera că bunurile au fost expediate sau transportate din statul

membru în care se efectuează importul.

Locul achiziţiei intracomunitare Art. 276. — (1) Locul achiziţiei intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se

de bunuri găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) în cazul achiziţiei intracomunitare de bunuri, prevăzută la art. 268 alin. (3) lit. a), dacă

cumpărătorul îi comunică furnizorului un cod de înregistrare în scopuri de TVA valabil, emis

de autoritătile unui stat membru, altul decât cel în care are loc achiziţia intracomunitară,

t i 1

conform alin. (1), locul respectivei achiziţii intracomunitare se consideră în statul membru care

a emis codul de înregistrare în scopuri de TVA.

(3} Dacă o achiziţie intracomunitară a fost supusă la plata taxei în alt stat membru, conform

alin. (1), şi în România, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce în mod corespunzător

în România.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplică dacă cumpărătorul face dovada că achiziţia

intracomunitară a fost supusă la plata TVA în statul membru în care are loc achiziţia

intracomunitară, conform alin. (1).

(5) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul operaţiunilor triunghiulare, atunci când

cumpărătorul revânzător înregistrat în scopuri de TVA în România în conformitate cu art. 316

face dovada că a efectuat o achiziţie intracomunitară neimpozabilă pe teritoriul altui stat

membru, în condiţii similare celor prevăzute la art. 268 alin. (8} lit. b), în vederea efectuării unei

livrări ulterioare în acel alt stat membru, Obligaţiile persoanelor implicate în operaţiuni

triunghiulare sunt prevăzute în normele metodologice.

Locul importului de bunuri Art 277 — (1) Locul importului de bunuri se consideră pe teritoriul statului membru în

care se află bunurile când intră pe teritoriul european.

(2) Prin excepţie de la prevederile aitn. (1), atunci când bunurile la care se face referire la

art. 274 lit. a), care nu se află în liberă circulaţie, sunt plasate, la intrarea în Uniunea

Europeană, în unul dintre regimurile sau situaţiile la care se face referire fa art. 295 alin. (1)

lit. a) pct. 1—7, locul importului pentru aceste bunuri se consideră a fi pe teritoriul statului

membru în care bunurile încetează să mai fie plasate in astfel de regimuri sau situaţii.

(3) Atunci când bunurile la care se face referire în art. 274 lit. b), care se află în liberă

circulaţie la intrarea în Uniunea Europeană, sunt în una dintre situaţiile care le-ar permite,

dacă ar fi fost importate în Uniunea Europeană, în sensul art. 274 lit. a), să beneficieze de unul

dintre regimurile sau situaţiile prevăzute la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1—7 sau sunt sub o

procedură de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul

căruia se încheie aceste regimuri sau această procedură.

Locul prestării de servicii Art. 278. — (1) în vederea aplicării regulilor referitoare la locul de prestare a serviciilor:

a) o persoană impozabilă care desfăşoară şi activităţi sau operaţiuni care nu sunt

considerate impozabile în conformitate cu ărt. 268 alin. (1)-^4) este considerată persoană

impozabilă pentru toate serviciile care i-au fost prestate;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015139

b) o persoană juridică neimpozabilă care este înregistrată în scopuri de TVA este

considerată persoană impozabilă.

(2) Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare

este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii

sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat

în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice, locul de prestare

a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile,

în absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde

persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îsi are domiciliul stabil sau reşedinţa

obişnuită.

9

(3)Locul de prestare a serviciilor către o persoană neimpozabilă este locul unde prestatorul

îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt prestate de la un sediu fix

al prestatorului, aflat în alt loc decât locul în care persoana impozabilă şi-a stabilit sediul

activităţii economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu

fix. în absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde

prestatorul îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), pentru următoarele prestări de servicii,

locul prestării este considerat a fi:

a)locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestările de servicii efectuate în legătură

cu bunurile imobile, inclusiv serviciile prestate de experţi şi agenţi imobiliari, de cazare în

sectorul hotelier sau în sectoare cu funcţie similară, precum tabere de vacanţă sau locuri

amenajate pentru camping, de acordare de drepturi de utilizare a bunurilor imobile, pentru

servicii de pregătire şi coordonare a lucrărilor de construcţii, precum serviciile prestate de

arhitecţi şi de societăţile care asigură supravegherea pe şantier;

b)locui unde se efectuează transportul, în funcţie de distanţele parcurse, în cazul serviciilor

de transport de călători,

c)locul prestării efective, pentru serviciile de restaurant şi catering, cu excepţia celor

prestate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor pe parcursul unei părţi a

unei operaţiuni de transport de călători efectuate în cadrul Uniunii Europene;

d)locul unde mijlocul de transport este pus efectiv la dispoziţia clientului, în cazul închirierii

pe termen scurt a unui mijloc de transport, Prin termen scurt se înţelege posesia sau utilizarea

continuă a mijlocului de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile şi, în cazul

ambarcaţiunilor maritime, pe o perioadă de maximum 90 de zile;

e)locul de plecare a transportului de călători, pentru serviciile de restaurant şi catering

furnizate efectiv la bordul navelor, al aeronavelor sau al trenurilor în timpul unei părţi a unei

operaţiuni de transport de călători efectuată în Uniunea Europeană. Parte a unei operaţiuni

de transport de călători efectuată în Uniunea Europeană înseamnă acea parte a operaţiunii

efectuate, fără escală în afara Uniunii Europene, între punctul de plecare şi punctul de sosire

al transportului de călători. Punctul de plecare a unui transport de călători înseamnă primul

punct stabilit pentru îmbarcarea călătorilor în interiorul Uniunii Europene, dacă este cazul,

după o oprire în afara Uniunii Europene. Punctul de sosire a unui transport de călători

înseamnă ultimul punct stabilit pentru debarcarea în interiorul Uniunii Europene a călătorilor

care s-au îmbarcat în Uniunea Europeană, dacă este cazul înaintea unei opriri în afara Uniunii

Europene. în cazul unei călătorii dus-întors, traseul de retur este considerat o operaţiune de

transport separată.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin, (3), locul următoarelor servicii este considerat a fi:

a)locul în care este efectuată operaţiunea principală în conformitate cu prevederile

prezentului titlu, în cazul serviciilor prestate de un intermediar care acţionează în numele şi

în contul altei persoane şi beneficiarul este o persoană neimpozabilă;

b)locul unde are loc transportul, proporţional cu distanţele parcurse, în cazul serviciilor de

transport de bunuri, altul decât transportul intracomunitar de bunuri, către persoane

neimpozabile;

c)locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri, pentru serviciile de transport

intracomunitar de bunuri prestate către persoane neimpozabile. Prin transport intracomunitar

de bunuri se înţelege orice transport de bunuri al cărui loc de plecare şî loc de sosire sunt

situate pe teritoriile a două state membre diferite. Loc de plecare înseamnă iocui unde începe

efectiv transportul de bunuri, indiferent de distanţele parcurse pentru a ajunge la locul unde

se găsesc bunurile, iar loc de sosire înseamnă locul unde se încheie efectiv transportul de

bunuri;

d)locul în care se prestează efectiv serviciile către persoane neimpozabile, în cazul

următoarelor:

1.servicii constând în activităţi accesorii transportului, precum încărcarea, descărcarea,

manipularea şi servicii similare acestora;

2.servicii constând în lucrări asupra bunurilor mobile corporale;

3.evaluări ale bunurilor mobile corporale;

140MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

e)locul unde beneficiarul este stabilit sau îşi are domiciliul stabil ori reşedinţa obişnuită,

dacă respectivul beneficiar este o persoană neimpozabilă care este stabilită sau îşi are

domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în afara Uniunii Europene, în cazul următoarelor

servicii:

1.închirierea bunurilor mobile corporale, cu excepţia tuturor mijloacelor de transport;

2.operaţiunile de leasing având ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu excepţia

tuturor mijloacelor de transport;

3.transferul şi/sau cesiunea drepturilor de autor, brevetelor, licenţelor, mărcilor comerciale

şi a altor drepturi similare;

4.serviciile de publicitate;

5.serviciile consultanţilor, inginerilor, juriştilor şi avocaţilor, contabililor şi experţilor contabili,

ale birourilor de studii şi alte servicii similare, precum şi prelucrarea de date şi furnizarea de

informaţii;

6.operaţiunile de natură financiar-bancară şi de asigurări, inclusiv reasigurări, cu excepţia

închirierii de seifuri;

7.punerea la dispoziţie de personal;

8.acordarea accesului la un sistem de gaze naturale situat pe teritoriul Uniunii Europene

sau la o reţea conectată la un astfel de sistem, la reţeaua de energie electrică ori la reţelele

de încălzire sau de răcire, transportul şi distribuţia prin intermediul acestor sisteme ori reţele,

precum şi alte prestări de servicii legate direct de acestea;

9.obligaţia de a se abţine de la realizarea sau exercitarea, tota! sau parţial, a unei activităţi

economice sau a unui drept prevăzut la prezenta literă;

f)locul în care activităţile se desfăşoară efectiv, în cazul serviciilor principale şi auxiliare

legate de activităţi culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment sau de

activităţi similare, cum ar fi târgurile şi expoziţiile, inclusiv în cazul serviciilor prestate de

organizatorii acestor activităţi, prestate către persoane neimpozabile;

g)locul de închiriere, cu excepţia închirierii pe termen scurt a unui mijloc de transport unei

persoane neimpozabile, este locul în care clientul este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau

reşedinţa obişnuită. Prin închiriere se înţeleg inclusiv serviciile de leasing de mijloace de

transport. Prin excepţie, locul de închiriere a unei ambarcaţiuni de agrement unei persoane

neimpozabile, cu excepţia închirierii pe termen scurt, este locul unde ambarcaţiunea de

agrement este pusă efectiv la dispoziţia clientului, în cazul în care serviciul respectiv este

prestat efectiv de către prestator din locul în care este situat sediul activităţii sale economice

sau sediu! său fix. Prin termen scurt se înţelege deţinerea sau utilizarea continuă a mijlocului

de transport pe o perioadă de maximum 30 de zile şi, în cazul ambarcaţiunilor maritime, pe o

perioadă de maximum 90 de zile;

h)locul unde beneficiarul este stabilit, îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită, în

cazul următoarelor servicii prestate către o persoană neimpozabilă:

1.serviciile de telecomunicaţii;

2.serviciile de radiodifuziune şi televiziune;

3.serviciile furnizate pe cale electronică.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), locul următoarelor servicii este considerat a fi:

a)în România, pentru serviciile constând în activităţi accesorii transportului, precum

încărcarea, descărcarea, manipularea şi servicii similare acestora, servicii constând în lucrări

asupra bunurilor mobile corporale şi evaluări ale bunurilor mobile corporale, servicii de

transport de bunuri efectuate în România, când aceste servicii sunt prestate către o persoană

impozabilă nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, dacă utilizarea şi exploatarea efectivă a

serviciilor au loc în România;

b)locul în care evenimentele se desfăşoară efectiv, pentru serviciile legate de acordarea

accesului la evenimente culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educaţionale, de divertisment

sau alte evenimente similare, cum ar fi târgurile şi expoziţiile, precum şi pentru serviciile

auxiliare legate de acordarea acestui acces, prestate unei persoane impozabile.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), pentru serviciile de transport de bunuri efectuate

în afara Uniunii Europene, când aceste servicii sunt prestate către o persoană impozabilă

stabilită în România, locul prestării se consideră a fi în afara Uniunii Europene, dacă utilizarea

şi exploatarea efectivă a serviciilor au loc în afara Uniunii Europene. în aplicarea prezentului

alineat, serviciile de transport de bunuri efectuate în afara Uniunii Europene sunt serviciile de

transport ale cărui punct de plecare şi punct de sosire se afla în afara Uniunii Europene,

acestea fiind considerate efectiv utilizate şi exploatate în afara Uniunii Europene.

Locul operaţiunilor legate Art. 279. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 275—278 pentru operaţiunile legate de

de podul de frontieră peste podul de frontieră peste fluviul Dunărea între Calafat si Vidin se aplică prevederile alin. (2)

fluviul Dunărea între Calafat

şi (3).

şi Vidin

(2) Pentru a determina locul operaţiunilor impozabile în ceea ce priveşte întreţinerea sau

repararea podului de frontieră, frontiera teritorială este considerată ca fiind la mijlocul podului,

pentru livrările de bunuri, prestările de servicii, achiziţiile intracomunitare şi importurile de

bunuri, destinate întreţinerii sau reparării podului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015141

(3) Pentru a determina locul operaţiunii impozabile în ceea ce priveşte perceperea taxei

de trecere a podului se consideră toată lungimea podului ca fiind:

a)parte a teritoriului României, pentru călătoriile dinspre România spre Bulgaria;

b)parte a teritoriului Bulgariei, pentru călătoriile dinspre Bulgaria spre România.

CAPITOLUL VI

Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată

Faptul generator şi Art. 280. — (1) Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condiţiile legale

exigibilitatea — definiţiinecesare pentru exigibilitatea taxei.

(2) Exigibilitatea taxei reprezintă data la care autoritatea fiscală devine îndreptăţită, în baza

legii, să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei, chiar dacă plata acestei taxe

poate fi amânată.

(3) Exigibilitatea plăţii taxei reprezintă data la care o persoană are obligaţia de a plăti taxa

la bugetul statului, conform prevederilor art. 326 alin. (1).

(4) Regimul de impozitare aplicabil pentru operaţiunile impozabile este regimul în vigoare

la date la care intervine faptul generator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 282 alin. (2),

pentru care se aplică regimul de impozitare în vigoare la data exigibilităţii taxei.

(5) în cazul operaţiunilor pentru care se aplică sistemul de TVA la încasare prevăzut la

art. 282 alin. (3), regimul de impozitare aplicabil este regimul în vigoare la data la care intervine

faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care se emite o factură sau se încasează un avans,

înainte de data îa care intervine faptul generator. în aceste situaţii se aplică regimul de

impozitare în vigoare la data emiterii facturii sau la data încasării avansului, după caz.

(6) în cazul schimbării regimului de impozitare se procedează la regularizare pentru a se

aplica regimul de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii pentru

cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2) lit. a), numai dacă factura este emisă pentru

contravaloarea parţială a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, şi la art, 282 alin. (2) lit b),

dacă a fost încasat un avans pentru valoarea parţială a livrării de bunuri sau a prestării de

servicii, mai puţin în cazul operaţiunilor pentru care se aplică sistemul TVA la încasare, pentru

care se aplică regulile stabilite la art. 282 alin. (7). Prin excepţie, micile întreprinderi prevăzute

la art. 310, care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316, procedează la

regularizare în vederea aplicării regimului de impozitare în vigoare la data livrării de bunuri sau

prestării de servicii în cazurile prevăzute la art, 282 alin. (2) lit. a) şi b), pentru facturile emise

şi/sau avansurile care au fost încasate, înainte de înregistrarea în scopuri de TVA, pentru

contravaloarea parţială sau integrală a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (4)-(6), în cazul modificărilor de cote se aplică

prevederile art. 291 alin. (4) şi (6), iar pentru operaţiunile prevăzute la art. 331 regimul aplicabil

este cel de ia data la care intervine exigibilitatea taxei conform art. 282 alin. (1) şi (2).

Faptul generator pentru Art. 281. — (1) Făptui generator intervine la data livrării bunurilor sau la data prestării

livrări de bunuri şi prestări serviciilor, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.

de servicii(2) Pentru bunurile livrate în baza unui contract de consignaţie se consideră că livrarea

bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data la care bunurile sunt livrate de

consignatar clienţilor săi.

(3) Pentru bunurile transmise în vederea testării sau verificării conformităţii, se consideră

că livrarea bunurilor are loc ia data acceptării bunurilor de către beneficiar.

(4) Pentru stocurile la dispoziţia clientului se consideră că livrarea bunurilor are loc ia data

la care clientul retrage bunurile din stoc în vederea utilizării, în principal pentru activitatea de

producţie.

(5) Prin normele metodologice sunt definite contractele de consignaţie, stocurile la

dispoziţia clientului, bunurile livrate în vederea testării sau a verificării conformităţii.

(6) Pentru livrările de bunuri corporale, inclusiv de bunuri imobile, data livrării este data la

care intervine transferul dreptului de a dispune de bunuri ca un proprietar. Prin excepţie, în

cazul contractelor care prevăd că plata se efectuează în rate sau al oricărui alt tip de contract

care prevede că proprietatea este atribuită cel mai târziu în momentul plăţii ultimei sume

scadente, cu excepţia contractelor de leasing, data livrării este data la care bunul este predat

beneficiarului.

(7) Prestările de servicii care determină decontări sau plăţi succesive, cum sunt serviciile

de construcţii-montaj, consultanţă, cercetare, expertiză şi alte servicii similare, sunt

considerate efectuate la data la care sunt emise situaţii de lucrări, rapoarte de lucru, alte

documente similare pe baza cărora se stabilesc serviciile efectuate sau, după caz, în funcţie

de prevederile contractuale, la date acceptării acestora de către beneficiari.

(8) în cazul livrărilor de bunuri şi al prestărilor de servicii care se efectuează continuu,

altele decât cele prevăzute la alin. (7), cum sunt: livrările de gaze naturale, de apă, serviciile

de telefonie, livrările de energie electrică şi altele asemenea, se consideră că

livrarea/prestarea este efectuată la datele specificate în contract pentru plate bunurilor livrate

sau a serviciilor prestate sau la data emiterii unei facturi, dar perioada de decontare nu poate

depăşi un an.

142MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(9) în cazul operaţiunilor de închiriere, leasing, concesionare, arendare de bunuri, acordare

cu plată pe o anumită perioadă a unor drepturi reale, precum dreptul de uzufruct şi superficia,

asupra unui bun imobil, serviciul se consideră efectuat la fiecare dată specificată în contract

pentru efectuarea plăţii.

(10) Prestările de servicii pentru care taxa este datorată de către beneficiarul serviciilor în

conformitate cu art. 307 alin. (2), care sunt prestate continuu pe o perioadă mai mare de un

an şi care nu determină decontări sau plăţi în cursul acestei perioade, se consideră efectuate

la expirarea fiecărui an calendaristic, atât timp cât prestarea de servicii nu a încetat.

(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (8), livrarea continuă de bunuri, altele decât cele

prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) şi f), pe o perioadă care depăşeşte o lună calendaristică,

care sunt expediate sau transportate într-un alt stat membru decât cel în care începe

expedierea ori transportul bunurilor şi care sunt livrate în regim de scutire de TVA sau care

sunt transferate în regim de scutire de TVA într-un alt stat membru de către o persoană

impozabilă în scopul desfăşurării activităţii sale economice, în conformitate cu condiţiile

stabilite la art. 294 alin. (2), se consideră ca fiind efectuată în momentul încheierii fiecărei luni

calendaristice, atât timp cât livrarea de bunuri nu a încetat.

(12) Prestările de servicii care nu se regăsesc la alin. (7) —(10) se consideră efectuate la

data finalizării prestării serviciului respectiv.

Exigibilitatea pentru livrări Art. 282. — (1) Exigibilitatea taxei intervine !a data la care are loc faptul generator.

de bunuri şi prestări (2) Prin excepţie de la prevederile afin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

de servicii

a)la data emiterii unei facturi, înainte de data la care intervine faptu! generator;

b)Sa data la care se încasează avansul, pentru plăţile în avans efectuate înainte de data

la care intervine faptul generator. Avansurile reprezintă plata parţială sau integrală a

contravalorii bunurilor şi serviciilor, efectuată înainte de data livrării ori prestării acestora;

c)la data extragerii numerarului, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate

prin maşini automate de vânzare, de jocuri sau alte maşini similare.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi alin. (2) lit a), exigibilitatea taxei intervine la

data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii,

în cazul persoanelor impozabile care optează în acest sens, denumite în continuare persoane

care aplică sistemul TVA la încasare. Sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la

încasare:

a)persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au sediul

activităţii economice în România conform art. 266 alin. (2) lit. a), a căror cifră de afaceri în anul

calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă care în

anul precedent nu a aplicat sistemul TVA la încasare, dar a cărei cifră de afaceri pentru anul

respectiv este inferioară plafonului de 2.250.000 lei şi care optează pentru aplicarea sistemului

TVA la încasare, aplică sistemul TVA la încasare începând cu prima zi a celei de-a doua

perioade fiscale din anul următor celui în care nu a depăşit plafonul, cu condiţia ca la data

exercitării opţiunii să nu fi depăşit plafonul pentru anul în curs. Cifra de afaceri pentru calculul

plafonului de 2.250.000 lei este constituită din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a

prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din

activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate,

conform art. 275 şi 278, realizate în cursul anului calendaristic;

b)persoanele impozabile, care au sediul activităţii economice în România conform art. 266

alin. (2) lit. a), care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul anului şi

care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare începând cu data înregistrării în

scopuri de TVA.

(4) Nu sunt eligibile pentru aplicarea sistemului TVA la încasare:

a)persoanele impozabile care fac parte dintr-un grup fiscal unic conform prevederilor

art. 269 alin. (9);

b)persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România conform art. 266 alin. (2) lit. a);

c)persoanele impozabile care în anul precedent au depăşit plafonul de 2.250.000 lei

prevăzut la alin. (3) lit. a);

d)persoanele impozabile care se înregistrează în scopuri de TVA conform art. 316 în cursul

anului şi care au depăşit plafonul de 2.250.000 lei prevăzut la alin. (3) lit. a) în anul precedent

sau în anul calendaristic în curs, calculat în funcţie de operaţiunile realizate în perioada în

care respectiva persoană a avut un cod valabil de TVA conform art. 316.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015143

(5) Persoana impozabilă care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare este

obligată să aplice sistemul respectiv cel puţin până la sfârşitul anului calendaristic în care a

optat pentru aplicarea sistemului, cu excepţia situaţiei în care în cursul aceluiaşi an cifra de

afaceri depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei, caz în care sistemul se aplică până la sfârşitul

perioadei fiscale următoare celei în care plafonul a fost depăşit. Dacă în primul an de aplicare

a sistemului TVA la încasare persoana impozabilă nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei,

poate aplica sistemul TVA la încasare până la sfârşitul perioadei fiscale următoare celei în

care plafonul de 2.250.000 lei, calculat pentru fiecare an calendaristic în parte, a fost depăşit

pe parcursul unui an calendaristic. Orice persoană impozabilă care a optat pentru aplicarea

sistemului TVA la încasare şi care nu depăşeşte în cursul unui an plafonul de 2.250.000 lei

poate renunţa la aplicarea sistemului respectiv oricând în cursul anului, prin depunerea unei

notificări la organul fiscal competent între data de 1 şi 25 ale lunii, cu excepţia primului an în

care a optat pentru aplicarea sistemului. Radierea persoanei respective din Registrul

persoanelor care aplică sistemul TVA la încasare se operează de organele fiscale competente

începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă notificarea.

(6) Persoanele impozabile care optează pentru aplicarea sistemului TVA la încasare aplică

sistemul respectiv numai pentru operaţiuni pentru care locul livrării, conform prevederilor

art. 275, sau locul prestării, conform prevederilor art. 278, se consideră a fi în România, dar

nu aplică sistemul respectiv pentru următoarele operaţiuni care intră sub incidenţa regulilor

generale privind exigibilitatea TVA:

a)livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată

la plata taxei conform art. 307 alin. (2)—(6) sau art. 331;

b)livrările de bunuri/prestările de servicii care sunt scutite de TVA;

c)operaţiunile supuse regimurilor speciale prevăzute la art. 311—313;

d)livrările de bunuri/prestările de servicii pentru care beneficiarul este o persoană afiliată

furnizojului/prestatorulut potrivit art. 7 pct, 26.

(7) în cazul facturilor emise de persoanele impozabile înainte de intrarea sau ieşirea în/din

sistemul de TVA la încasare se aplică următoarele reguli:

a)în căzu! facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri ori a prestării de servicii

emise înainte de data intrării în sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă acestea sunt sau

nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după intrarea în sistemul TVA la

încasare, nu se aplică prevederile alin. (3) şi (5). în cazul facturilor pentru contravaloarea

parţială a livrării de bunuri sau a prestării de servicii emise înainte de data intrării în sistemul

de TVA la încasare, care au fost ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine

după data intrării persoanei impozabile în sistem, se vor aplica prevederile alin. (3) şi (5)

pentru diferenţele care vor fi facturate după data intrării în sistemul de TVA la încasare al

persoanei impozabile;

b)în cazul facturilor pentru contravaloarea totală a livrării de bunuri sau a prestării de

servicii emise înainte de data ieşirii din sistemul de TVA la încasare, indiferent dacă acestea

sunt ori nu încasate, pentru care faptul generator de taxă intervine după ieşirea din sistemul

TVA la încasare, se continuă aplicarea sistemului, respectiv exigibilitatea taxei intervine

conform alin. (3) şi (5). în cazul facturilor pentru contravaloarea parţială a livrării de bunuri

sau a prestării de servicii emise înainte de data ieşirii din sistemul de TVA la încasare, pentru

care faptul generator de taxă intervine după data ieşirii persoanei impozabile din sistemul

TVA la încasare, se vor aplica prevederile alin. (3) şi (5) numai pentru taxa aferentă

contravalorii parţiale a livrărilor/prestărilor facturate înainte de ieşirea din sistem a persoanei

impozabile.

(8) Pentru determinarea taxei aferente încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării

de bunuri ori a prestării de servicii, care devine exigibilă potrivit prevederilor alin. (3), fiecare

încasare totală sau parţială se consideră că include şi taxa aferentă.

(9) în cazul evenimentelor menţionate la art. 287, taxa este exigibilă la data la care intervine

oricare dintre evenimente, iar regimul de impozitare, cotele aplicabile şi cursul de schimb

valutar sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat aceste evenimente.

(10) în situaţia livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii pentru care se aplică sistem ui TVA

la încasare, în cazul evenimentelor menţionate la art. 287, regimul de impozitare, cotele

aplicabile şi cursul de schimb valutar sunt aceleaşi ca şi ale operaţiunii de bază care a generat

aceste evenimente, dar pentru stabilirea exigibilităţii taxei se aplică următoarele prevederi:

a)pentru situaţia prevăzută la art. 287 lit. a):

1.în cazul în care operaţiunea este anulată total înainte de livrare/prestare, exigibilitatea

taxei intervine la data anulării operaţiunii, pentru contravaloarea pentru care a intervenit

exigibilitatea taxei. Pentru contravaloarea pentru care nu a intervenit exigibilitatea taxei se

operează anularea taxei neexigibile aferente;

2.în cazul în care operaţiunea este anulată parţial înainte de livrare/prestare, se operează

reducerea taxei neexigibile aferente contravalorii’ pentru care nu a intervenit exigibilitatea

taxei, iar în situaţia în care cuantumul taxei aferente anulării depăşeşte taxa neexigibilă, pentru

diferenţă exigibilitatea taxei intervine la data anulării operaţiunii;

b)pentru situaţia prevăzută la art. 287 lit. b) se aplică corespunzător prevederile lit. a);

144MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)pentru situaţia prevăzută la art. 287 lit. c) se aplică corespunzător prevederile lit. a)

pct. 2;

d)pentru situaţia prevăzută la art. 287 lit. d) se operează anularea taxei neexigibile

aferente;

e)pentru situaţia prevăzută la art. 287 lit. e) se aplică corespunzător prevederile lit. a).

Exigibilitatea pentru livrări Art. 283. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 282, în cazul unei livrări intracomunitare

intracomunitare de bunuri, de bunuri, scutite de taxă conform art. 294 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data emiterii

scutite de taxăfacturii prevăzute la art. 319 alin. (15) sau, după caz, la emiterea autofacturii prevăzute la

art. 319 alin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul

generator, dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.

(2) Prevederile art. 282 alin. (2) lit. b) nu se aplică în ceea ce priveşte livrările şi transferurile

de bunuri prevăzute la alin. (1).

Faptul generator şi Art. 284. — (1) în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine

exigibilitatea pentru la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru

achiziţii intracomunitare în care se face achiziţia.

de bunuri(2) în cazul unei achiziţii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data

emiterii facturii prevăzute în legislaţia altui stat membru la articolul care transpune prevederile

art. 222 din Directiva 112 sau, după caz, la data emiterii autofacturii prevăzute la art. 319

aiin. (9) ori în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator,

dacă nu a fost emisă nicio factură/autofactură până la data respectivă.

Faptul generator şi exigibilitatea Art. 285. — (1) în cazul în care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor

pentru Importul de bunuriagricole sau altor taxe europene similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul

generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care intervin faptul

generator şi exigibilitatea respectivelor taxe europene.

(2) în cazul în care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor europene prevăzute la

afin. (1), faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervin la data la care

ar interveni faptul generator şi exigibilitatea acelor taxe europene dacă bunurile importate ar

fi fost supuse unor astfei de taxe.

(3) în cazul In care, la import, bunurile sunt plasate într-un regim vamal special, prevăzut

la art. 295 alin. (1) lit. a) şi d), faptul generator şi exigibilitatea taxei intervin la data la care

acestea încetează a mai fi plasate într-un astfel de regim.

CAPITOLUL VII

Baza de impozitare

Baza de impozitare pentru Art. 286. — (1) Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată este constituită din:

livrări de bunuri şi prestări a)pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, altele decât cele prevăzute la lit. b) şi c),

de servicii efectuate din tot ceea ce constituie contrapartida obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori

în interiorul ţăriiprestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct

legate de preţul acestor operaţiuni;

b)pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 alin. (3) lit. c), compensaţia aferentă;

c)pentru operaţiunile prevăzute la art. 270 alin. (4) şi (5), pentru transferul prevăzut la

art. 270 alin. (10) şi pentru achiziţiile intracomunitare considerate ca fiind cu plată şi prevăzute

la art. 273 alin. (2) şi (3), preţul de cumpărare al bunurilor respective sau al unor bunuri

similare ori, în absenţa unor astfel de preţuri de cumpărare, preţul de cost, stabilit la data

livrării. în cazul în care bunurile reprezintă active corporale fixe sau bunuri de natură

alimentară al căror termen de consum a expirat şi care nu mai pot fi valorificate, baza de

impozitare se stabileşte conform procedurii stabilite prin normele metodologice;

d)pentru operaţiunile prevăzute la art. 271 alin. (4), suma cheltuielilor efectuate de

persoana impozabilă pentru realizarea prestării de servicii;

e)pentru livrarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru care beneficiarul este o

persoană afiliată furnizorului/prestatorului potrivit prevederilor art. 7 pct. 26, baza de impozitare

este considerată valoarea de piaţă în următoarele situaţii:

1.atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar beneficiarul livrării

sau al prestării nu are drept complet de deducere în conformitate cu prevederile art. 297,298

şi 300;

2.atunci când contrapartida este mai mică decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau

prestatorul nu are un drept complet de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 şi 300

şi livrarea sau prestarea este scutită conform art. 292;

3.atunci când contrapartida este mai mare decât valoarea de piaţă, iar furnizorul sau

prestatorul nu are drept complet de deducere în conformitate cu prevederile art. 297 şi 300.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015145

(2) în sensul alin. (1) lit. e), valoare de piaţă înseamnă suma totală pe care, pentru

obţinerea bunurilor ori serviciilor în cauză la momentul respectiv, un client aflat în aceeaşi

etapă de comercializare la care are loc livrarea de bunuri sau prestarea de servicii ar trebui

să o plătească în condiţii de concurenţă loială unui furnizor ori prestator independent de pe

teritoriul statului membru în care livrarea sau prestarea este supusă taxei. Atunci când nu

poate fi stabilită o livrare de bunuri sau o prestare de servicii comparabilă, valoare de piaţă

înseamnă:

1.pentru bunuri, o sumă care nu este mai mică decât preţul de cumpărare al bunurilor

sau al unor bunuri similare ori, în absenţa unui preţ de cumpărare, preţul de cost, stabilit la

momentul livrării;

2.pentru servicii, o sumă care nu este mai mică decât costurile complete ale persoanei

impozabile pentru prestarea serviciului.

(3) Baza de impozitare cuprinde următoarele:

a)impozitele şi taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, cu excepţia taxei pe valoarea

adăugată;

b)cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi

asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile

facturate de furnizorul de bunuri sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul

unui contract separat şi care sunt legate de livrările de bunuri sau de prestările de servicii în

cauză, se consideră cheltuieli accesorii.

(4) Baza de impozitare nu cuprinde următoarele:

a)rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ, acordate de furnizori

direct clienţilor la data exigibilităţii taxei;

b)sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească

definitivă/definitivă şi irevocabilă, după caz, penalizările şi orice alte sume solicitate pentru

neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste

preţurile şi/sau tarifele negociate;

c)dobânzile, percepute după data livrării sau prestării, pentru plăţi cu întârziere;

d)valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără

facturare;

e)sumele achitate de o persoană impozabilă în numele şi în contul altei persoane şi care

apoi se decontează acesteia, inclusiv atunci când locatorul asigură el însuşi bunul care face

obiectul unui contract de leasing financiar sau operaţional şi refacturează locatarului costul

exact al asigurării, precum şi sumele încasate de o persoană impozabilă în numele şi în contul

unei alte persoane.

Ajustarea bazei de impozitareArt. 287. — Baza de impozitare se reduce în următoarele situaţii:

a)în căzu! desfiinţării totale sau parţiale a contractului pentru livrarea de bunuri sau

prestarea de servicii, înainte de efectuarea acestora, dar pentru care au fost emise facturi în

avans;

b)în căzu! refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţurile bunurilor

livrate sau ale serviciilor prestate, precum şi în cazul desfiinţării totale ori parţiale a contractului

pentru livrarea sau prestarea în cauză ca urmare a unui acord scris între părţi sau ca urmare

a unei hotărâri judecătoreşti definitive/definitive şi irevocabile, după caz, sau în urma unui

arbitraj;

c)în cazul în care rabaturile, remizele, risturnele şi celelalte reduceri de preţ prevăzute la

art. 286 alin. (4) lit. a) sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

d)în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate

încasa ca urmare a falimentului beneficiarului sau ca urmare a punerii în aplicare a unui plan

de reorganizare admis şi confirmat printr-o sentinţă judecătorească, prin care creanţa

creditorului este modificată sau eliminată. Ajustarea este permisă începând cu data pronunţării

hotărârii judecătoreşti de confirmare a planului de reorganizare, iar, în cazul falimentului

beneficiarului, începând cu data pronunţării hotărârii judecătoreşti de închidere a procedurii

prevăzute de legislaţia însolvenţei, hotărâre rămasă definitivă/definitivă şi irevocabilă, după

caz. In cazul în care ulterior pronunţării hotărârii judecătoreşti de confirmare a planului de

reorganizare sunt încasate sume aferente creanţelor modificate sau eliminate prin planul de

reorganizare, se anulează ajustarea efectuată, corespunzător sumelor respective prin

decontul perioadei fiscale în care acestea sunt încasate;

e)în cazul în care cumpărătorii retumează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru

ambalajele care circulă prin facturare.

Baza de impozitare pentru Art. 288. — (1) Pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri baza de impozitare se stabileşte

achiziţiile intracomunitarepe baza aceloraşi elemente utilizate conform art. 286 pentru determinarea bazei de impozitare

în cazul livrării aceloraşi bunuri în interiorul tării. în cazul unei achiziţii intracomunitare de

i > i

bunuri, conform art. 273 alin. (2) lit. a), baza de impozitare se determină în conformitate cu

prevederile art. 286 alin. (1) lit. c) şi ale art. 286 alin. (3).

146MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(2) Baza de impozitare cuprinde şi accizele datorate sau achitate în România de persoana

care efectuează achiziţia intracomunitară a unui produs supus accizelor. Atunci când după

efectuarea achiziţiei intracomunitare de bunuri, persoana care a achiziţionat bunurile obţine

orambursare a accizelor achitate în statul membru în care a început expedierea sau

transportul bunurilor, baza de impozitare a achiziţiei intracomunitare efectuate în România se

reduce corespunzător.

Baza de Impozitare Art. 289. — (1) Baza de impozitare pentru importul de bunuri este valoarea în vamă a

pentru Importbunurilor, stabilită conform legislaţiei vamale în vigoare, la care se adaugă orice taxe, impozite,

comisioane şi alte taxe datorate în afara României, precum şi cele datorate ca urmare a

importului bunurilor în România, cu excepţia taxei pe valoarea adăugată care urmează a fi

percepută.

(2) Baza de impozitare cuprinde cheltuielile accesorii, precum comisioanele, cheltuieli de

ambalare, transport şi asigurare, care intervin până la primul loc de destinaţie a bunurilor în

România, în măsura în care aceste cheltuieli nu au fost cuprinse în baza de impozitare stabilită

conform alin. (1), precum şi cele care decurg din transportul către alt loc de destinaţie din

Uniunea Europeană, în cazul în care locul respectiv este cunoscut la momentul la care

intervine faptul generator. Primul loc de destinaţie a bunurilor îl reprezintă destinaţia indicată

în documentul de transport sau în orice alt document în baza căruia bunurile sunt importate

în România ori, în absenţa unei astfel de menţiuni, primul loc de descărcare a bunurilor în

România.

(3) Baza de impozitare nu cuprinde elementele prevăzute la art. 286 alin. (4) lit. a)—d).

Cursul de schimb valutarArt. 290. — (1) Dacă elementele folosite la stabilirea bazei de impozitare a unui import de

bunuri se exprimă în valută, cursul de schimb valutar se stabileşte conform prevederilor

europene care reglementează calculul valorii în vamă.

(2) Dacă elementele folosite pentru stabilirea bazei de impozitare a unei operaţiuni, alta

decât importul de bunuri, se exprimă în valută, cursul de schimb care se aplică este ultimul

curs de schimb comunicat de Banca Naţională a României sau ultimul curs de schimb publicat

de Banca Centrală Europeană ori cursul de schimb utilizat de banca prin care se efectuează

decontările, valabil la data la care intervine exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză, iar,

în cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare prevăzut la art. 282 alin. (3)—(8), la

data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei pentru operaţiunea în cauză dacă nu ar fi fost

supusă sistemului TVA la încasare. în situaţia în care se utiiizează cursul de schimb publicat

de Banca Centrală Europeană, conversia între monede, altele decât moneda euro, se

realizează prin intermediul cursului de schimb al monedei euro pentru fiecare dintre monede,

în contractele încheiate între părţi trebuie menţionat dacă pentru decontări va fi utilizat cursul

de schimb al unei bănci comerciale, în caz contrar aplicându-se cursul de schimb comunicat

de Banca Naţională a României sau cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană.

CAPITOLUL VIII

Cotele de taxă

CoteleArt. 291. — (1) Cota standard se aplică asupra bazei de impozitare pentru operaţiunile

impozabile care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse, iar nivelul

acesteia este:

a)20% începând cu data de 1 ianuarie 2016 şi până la data de 31 decembrie 2016;

b)19% începând cu data de 1 ianuarie 2017.

(2) Cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări

de servicii şi/sau livrări de bunuri:

a)livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, definite prin normele metodologice conform

legislaţiei specifice, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă conform art. 292 alin. (1)

lit. b); '

b)livrarea de produse ortopedice;

c)livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;

d} cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv

închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

e)livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice,

destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe,

plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa

sau înlocui alimentele. Prin normele metodologice se stabilesc codurile NC corespunzătoare

acestor bunuri;

f)serviciile de restaurant şi de catering, cu excepţia băuturilor alcoolice, altele decât berea

care se încadrează la codul NC 22 03 00 10.

(3) Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de

bunuri şi prestări de servicii:

a)manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv sau în

principal publicităţii;

b)serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,

monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice,

târguri, expoziţii şi evenimente culturale, evenimente sportive, cinematografe, altele decât

cele scutite conform art. 292 alin. (1) lit. m);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015147

c)livrarea locuinţelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite.

Terenul pe care este construită locuinţa include şi amprenta la sol a locuinţei. în sensul

prezentului titlu, prin locuinţă livrată ca parte a politicii sociale se înţelege:

1.livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate

drept cămine de bătrâni şi de pensionari;

2.livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate

drept case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;

3.livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele

gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma

de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană

necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei

nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt

cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul

locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este

construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în

cazul caselor de locuit individuale. în cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota

indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 m2, inclusiv

amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate

achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv

(i) în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în

proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;

(ii) în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună,

nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;

4.livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea

atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror situaţie

economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în

condiţiile pieţei.

(4) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine făptui generator, cu excepţia

cazurilor prevăzute la art, 282 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare ia data exigibilităţii

taxei.

(5) în cazul operaţiunilor supuse sistemului TVA la încasare, cota aplicabilă este cea în

vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepţia situaţiilor în care este emisă o

factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota

în vigoare la data la care a fost emisă factura ori la data Ea care a fost încasat avansul.

(6) în cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cota în vigoare

la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 282 alin. (2),

precum şi în situaţia prevăzută la alin. (5).

(7) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României

pentru livrarea aceluiaşi bun.

(8) Cota aplicabilă pentru achiziţii intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul

României pentru livrarea aceluiaşi bun şi care este în vigoare la data la care intervine

exigibilitatea taxei.

CAPITOLUL IX

Operaţiuni scutite de taxă

Scutiri pentru anumite Art. 292. — (1) Următoarele operaţiuni de interes general sunt scutite de taxă:

activităţi de interes general a)spitalizarea, îngrijirile medicale şi operaţiunile strâns legate de acestea, desfăşurate de

şi scutiri pentru alte activităţiunităţi autorizate pentru astfel de activităţi, indiferent deforma de organizare, precum: spitale,

sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare, cabinete şi laboratoare medicale,

centre de îngrijire medicală şi de diagnostic, baze de tratament şi recuperare, staţii de salvare

si alte unităti autorizate să desfăsoare astfel de activităti;

! > * I 1

b)prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi tehnicieni

dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de tehnicieni dentari;

c)prestările de îngrijire şi supraveghere efectuate de personal medical şi paramedical,

conform prevederilor legale aplicabile în materie;

d)transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în

acest scop, de către entităţi autorizate în acest sens;

e)livrările de organe, sânge şi lapte, de provenienţă umană;

f)activitatea de învăţământ prevăzută în Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu

modificările şi completările ulterioare, formarea profesională a adulţilor, precum şi prestările

de servicii şi iivrările de bunuri strâns legate de aceste activităţi, efectuate de instituţiile publice

sau de alte entităţi autorizate. Scutirea se acordă în condiţiile prevăzute în normele

metodologice;

148MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

g)livrările de bunuri sau prestările de servicii realizate de căminele şi cantinele organizate

pe lângă instituţiile publice şi entităţile autorizate prevăzute la lit. f), în folosul exclusiv al

persoanelor direct implicate în activităţile scutite conform lit. f);

h)meditaţiile acordate în particular de cadre didactice din domeniul învăţământului şcolar,

preuniversitar şi universitar;

i)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de asistenţa şi/sau protecţia

socială, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter

social, inclusiv cele livrate de căminele de bătrâni;

j)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a

tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau de alte entităţi recunoscute ca având caracter

social;

k)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv,

în schimbul unei cotizaţii fixate conform statutului, de organizaţii fără scop patrimonial care au

obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală,

profesională sau civică, precum şi obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în

condiţiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurenţă;

I)prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,

efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau

educaţia fizică;

m)prestările de servicii culturale şi/sau livrările de bunuri strâns legate de acestea,

efectuate de instituţiile publice sau de alte organisme culturale fără scop patrimonial,

recunoscute ca atare de către Ministerul Culturii;

n)prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri efectuate de persoane ale căror operaţiuni

sunt scutite, potrivit lit. a), f) şi i)—m), cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin

financiar şi organizate în profitul lor exclusiv, cu condiţia ca aceste scutiri să nu producă

distorsiuni concurenţiale;

o)activităţile specifice posturilor publice de radio şi televiziune, altele decât activităţile de

natură comercială;

p)serviciile publice poştale, precum şi livrarea de bunuri aferentă acestora;

q)prestările de servicii efectuate de către grupuri independente de persoane, ale căror

operaţiuni sunt scutite sau nu intră în sfera de aplicare a taxei, grupuri create în scopul prestării

către membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activităţilor acestora, în căzu! în care

aceste grupuri solicită membrilor lor numai rambursarea cotei-părţi de cheltuieli comune, în

limitele şi în condiţiile stabilite prin normeie metodologice şi în condiţiile în care această scutire

nu este de natură a produce distorsiuni concurenţiale;

r)furnizarea de personal de către instituţiile religioase sau filozofice în scopul activităţilor

prevăzute la lit. a)t f), i) şi j).

(2) Următoarele operaţiuni sunt, de asemenea, scutite de taxă:

a)prestările următoarelor servicii de natură financiar-bancară:

1.acordarea şi negocierea de credite, precum şi administrarea creditelor de către

persoana care le acordă;

2.negocierea garanţiilor de credit ori a altor garanţii sau orice operaţiuni cu astfel de

garanţii, precum şi administrarea garanţiilor de credit de către persoana care acordă creditul;

3.tranzacţii, inclusiv negocierea, privind conturile de depozit sau conturile curente, plăţi,

viramente, creanţe, cecuri şi alte instrumente negociabile, exceptând recuperarea creanţelor;

4.tranzacţii, inclusiv negocierea, privind valuta, bancnotele şi monedele utilizate ca mijloc

legal de plată, cu excepţia obiectelor de colecţie, şi anume monede de aur, argint sau din alt

metal ori bancnote care nu sunt utilizate în mod normal ca mijloc legal de plată sau monede

de interes numismatic;

5.tranzacţii, inclusiv negocierea, dar exceptând administrarea sau păstrarea în siguranţă,

cu acţiuni, părţi sociale în societăţi comerciale sau asociaţii, obligaţiuni garantate şi alte

instrumente financiare, cu excepţia documentelor care stabiiesc drepturi asupra bunurilor;

6.administrarea de fonduri speciale de investiţii;

b)operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi prestările de servicii în

legătură cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele

impozabile care intermediază astfel de operaţiuni;

c)pariuri, loterii şi alte forme de jocuri de noroc efectuate de persoanele autorizate,

conform legii, să desfăşoare astfel de activităţi;

d)livrarea la valoarea nominală de timbre poştale utilizabile pentru serviciile poştale, de

timbre fiscale şi alte timbre similare;

e)arendarea, concesionarea, închirierea şi leasingul de bunuri imobile, acordarea unor

drepturi reale asupra unui bun imobil, precum dreptul de uzufruct şi superficia, cu plată, pe o

anumită perioadă. Fac excepţie următoarele operaţiuni:

1.operaţiunile de cazare care sunt efectuate în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor

cu funcţie similară, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

2.închirierea de spaţii sau locaţii pentru parcarea autovehiculelor;

3.închirierea utilajelor şi a maşinilor fixate definitiv în bunuri imobile;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015149

4.închirierea seifurilor;

f)livrarea de construcţii/părţi de construcţii şi a terenurilor pe care sunt construite, precum

şi a oricăror altor terenuri. Prin excepţie, scutirea nu se aplică pentru livrarea de construcţii noi,

de părţi de construcţii noi sau de terenuri construibile. în sensul prezentului articol se definesc

următoarele:

1. teren construibil reprezintă orice teren amenajat sau neamenajat, pe care se pot executa

construcţii, conform legislaţiei în vigoare;

2.construcţie înseamnă orice structură fixată în sau pe pământ;

3.iivrarea unei constnjcţii noi sau a unei părţi din aceasta înseamnă livrarea efectuată cel

târziu până la data de 31 decembrie a anului următor anului primei ocupări ori utilizări a

construcţiei sau a unei părţi a acesteia, după caz, în urma transformării;

4. o construcţie nouă cuprinde şi orice construcţie transformată sau parte transformată a

unei construcţii, dacă costul transformării, exclusiv taxa, se ridică la minimum 50% din

valoarea construcţiei sau a părţii din construcţie, exclusiv valoarea terenului, ulterior

transformării, respectiv valoarea înregistrată în contabilitate în cazul persoanelor impozabile

care au obligativitatea de a conduce evidenţa contabilă şi care nu aplică metoda de evaluare

bazată pe cost în conformitate cu Standardele internaţionale de raportare financiară, sau

valoarea stabilită printr-un raport de expertiză/evaluare, în cazul altor persoane impozabile,

în cazul în care se înstrăinează doar o parte din construcţie, iar valoarea acesteia şi a

îmbunătăţirilor aferente nu pot fi determinate pe baza datelor din contabilitate, acestea vor fi

determinate în baza unui raport de expertiză/evaluare;

g)livrările de bunuri care au fost afectate unei activităţi scutite, în temeiul prezentului

articol, dacă taxa aferentă bunurilor respective nu a fost dedusă, precum şi livrările de bunuri

a căror achiziţie a făcut obiectul excluderii dreptului de deducere conform art. 297 alin. (7)

lit. b) sau al limitării totale a dreptului de deducere conform art. 298.

(3) Orice persoană impozabilă poate opta pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la alin. (2)

lit. e) şi f), în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

Scutiri pentru importuri Art. 293. — (1) Sunt scutite de taxă:

de bunuri şi pentru a)importul şi achiziţia intracomunitară de bunuri a căror livrare în România este în orice

achiziţii Intracomunitaresituat» ie scutită de taxă în interiorul trării;

b)achiziţia intracomunitară de bunuri al căror import în România este în orice situaţie scutit

de taxă, conform prezentului articol;

c)achiziţia intracomunitară de bunuri atunci când persoana care achiziţionează bunurile

ar avea dreptul, în orice situaţie, la rambursarea integrală a taxei care s-ar datora, conform

prevederilor art. 302;

d)importul definitiv de bunuri care îndeplinesc condiţiile pentru scutire prevăzute de

Directiva 2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de

aplicare a articolului 143 literele (b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte

scutirea de la taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri, publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr, 292 din 10 noiembrie 2009, Directiva

2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxă pe valoarea

adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări

terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 346 din 29 decembrie 2007,

şl Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de la impozit pentru

loturile de mici bunuri cu caracter necomercial din ţările terţe, publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene, seria L, nr. 286 din 17 octombrie 2006;

e)importul, în regim diplomatic sau consular, al bunurilor scutite de taxe vamale:

f)importul de bunuri de către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii sau de către organismele

instituite de Comunităţi cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi

imunităţile Comunităţilor Europene, în limitele şi în condiţiile stabilite de protocolul respectiv

şi de acordurile de punere în aplicare a respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în

măsura în care nu conduc la denaturarea concurenţei;

g)importul de bunuri efectuat în România de organismele internaţionale, altele decât cele

menţionate !a lit. f), recunoscute ca atare de autorităţile publice din România, precum şi de

către membrii acestora, în limitele şi în condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale de

instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

h)importul de bunuri efectuat în România de către forţele armate ale statelor străine

membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil însoţitor ori pentru

aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forţe iau parte la efortul comun

de apărare. Acesta include importul realizat de forţele Marii Britanii şi ale Irlandei de Nord

stabilite în insula Cipru, conform Tratatului de înfiinţare a Republicii Cipru din 16 august 1960,

pentru uzul forţelor armate sau al personalului civil care însoţeşte forţele armate ori pentru

aprovizionarea cantinelor lor;

i)reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara

Uniunii Europene, dacă bunurile se află în aceeaşi stare în care se aflau la momentul

exportului şi dacă importul respectiv beneficiază de scutire de taxe vamale;

150MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

j)reimportul de bunuri în România, efectuat de persoana care a exportat bunurile în afara

Uniunii Europene, pentru a fi supuse unor reparaţii, transformări, adaptări, asamblări sau altor

lucrări asupra bunurilor mobile corporale, cu condiţia ca această scutire să fie limitată la

valoarea bunurilor în momentul exportului acestora în afara Uniunii Europene;

k)importul, efectuat în porturi de către întreprinderi de pescuit maritim, de produse

piscicole pescuite, neprelucrate sau după ce au fost conservate în vederea comercializării, dar

înainte de livrare;

I)importul de gaz prin intermediul unui sistem de gaze naturale sau prin orice reţea

conectată la un astfel de sistem ori importul de gaz introdus de pe o navă care transportă gaz

într-un sistem de gaze naturale sau într-o reţea de conducte cu alimentare din amonte,

importul de energie electrică, importul de energie termică ori agent frigorific prin intermediul

reţelelor de încălzire sau de răcire;

m)importul în România de bunuri care au fost transportate dintr-un teritoriu terţ sau o ţară

tertă, atunci când livrarea acestor bunuri de către importator constituie o livrare scutită conform

art! 294 alin. (2);

n)importul de aur efectuat de Banca Naţională a României.

(2) Prin norme se stabilesc, acolo unde este cazul, documentele necesare pentru a justifica

scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi condiţiile

care trebuie îndeplinite pentru aplicarea scutirii de taxă.

Scutiri pentru exporturi Art. 294. — (1) Sunt scutite de taxă:

sau alte operaţiuni similare, a)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către furnizor

pentru livrări intracomunitare sau de altă persoană în contul său;

şi pentru transportul b)livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Uniunii Europene de către

internaţional şi cumpărătorul care nu este stabilit în România sau de altă persoană în contul său, cu excepţia

intracom unitarbunurilor transportate de cumpărătorul însuşi şi care sunt folosite la echiparea ori alimentarea

ambarcaţiunilor şi a avioanelor de agrement sau a oricărui altui mijloc de transport de uz

privat Este scutită, de asemenea, şi livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul

personal al călătorilor care nu sunt stabiliţi în Uniunea Europeană, dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:

i

(i) călătorul nu este stabilit în Uniunea Europeană, respectiv adresa sau domiciliul

permanent nu este în interiorul Uniunii Europene. Adresa sau domiciliul permanent

înseamnă locui specificat astfel în paşaport, carte de identitate sau în alt document

recunoscut ca document de identitate de către Ministerul Afacerilor Interne;

(ii) bunurile sunt transportate în afara Uniunii Europene înainte de sfârşitul celei de-a treia

luni ce urmează lunii în care are loc livrarea;

(iii) valoarea totală a livrării, plus TVA, este mai mare decât echivalentul în lei a 175 euro,

stabilit anual prin aplicarea cursului de schimb obţinut în prima zi lucrătoare din luna

octombrie şi valabil de la data de 1 ianuarie a anului următor;

(iv) dovada exportului se va face prin factură sau alt document care ţine locul acesteia,

purtând avizul biroului vamal la ieşirea din Uniunea Europeană;

c)prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decât

cele prevăzute la art. 292, legate direct de exportul de bunuri;

d)prestările de servicii, inclusiv transportul şi serviciile accesorii transportului, altele decât

cele prevăzute la art. 292, dacă acestea sunt direct legate de importul de bunuri şi valoarea

acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate potrivit art. 289;

e)prestările de servicii efectuate în România asupra bunurilor mobile achiziţionate sau

importate în vederea prelucrării în România şi care ulterior sunt transportate în afara Uniunii

Europene de către prestatorul serviciilor sau de către client, dacă acesta nu este stabilit în

România, ori de altă persoană în numele oricăruia dintre aceştia;

f)transportul intracomunitar de bunuri, efectuat din şi în insulele care formează regiunile

autonome Azore şi Madeira, precum şi serviciile accesorii acestuia;

g)transportul internaţional de persoane;

h)în cazul navelor atribuite navigaţiei în largul mării şi care sunt utilizate pentru transportul

de călători/bunuri cu plată sau pentru activităţi comerciale, industriale sau de pescuit, precum

şi în cazul navelor utilizate pentru salvare ori asistenţă pe mare sau pentru pescuitul de coastă,

următoarele operaţiuni:

1.livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, navlosirea, leasingul şi închirierea de nave,

precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea de echipamente încorporate

sau utilizate pe nave, inclusiv echipamente de pescuit;

2.livrarea de carburanţi şi provizii destinate a fi utilizate pe nave, inclusiv pentru navele de

război încadrate la codul NC 890610 00 care părăsesc ţara şi se îndreaptă spre porturi străine

unde vor fi ancorate, cu excepţia proviziilor la bordul navelor în cazul navelor folosite pentru

pescuitul de coastă;

3.prestările de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1, efectuate pentru nevoile

directe ale navelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015151

i)Tn cazul aeronavelor utilizate de companiile aeriene care realizează în principal transport

internaţional de persoane şi/sau de bunuri cu plată, următoarele operaţiuni:

1.livrarea, modificarea, repararea, întreţinerea, leasingul şi închirierea aeronavelor,

precum şi livrarea, leasingul, închirierea, repararea şi întreţinerea echipamentelor încorporate

sau utilizate pe aeronave;

2.livrarea de carburanţi şi provizii destinate utilizării pe aeronave;

3.prestarea de servicii, altele decât cele prevăzute la pct. 1 sau la art. 296, efectuate

pentru nevoile directe ale aeronavelor şi/sau pentru încărcătura acestora;

j)livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea misiunilor diplomatice şi oficiilor

consulare, a personalului acestora, precum şi a cetăţenilor străini cu statut diplomatic sau

consular în România ori într-un alt stat membru, în condiţii de reciprocitate;

k)livrările de bunuri şi prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea

Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiţii

sau către organismele cărora li se aplică Protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile şi

imunităţile Comunităţilor Europene, în limitele şi în condiţiile stabilite de protocolul respectiv

şi de acordurile de punere în aplicare ale respectivului protocol sau de acordurile de sediu, în

măsura în care nu conduc la denaturarea concurentei;

* 9

I)livrările de bunuri şi prestările de servicii în favoarea organismelor internaţionale, altele

decât cele menţionate la lit. k), recunoscute ca atare de autorităţile publice din România,

precum şi a membrilor acestora, în limitele şi condiţiile stabilite de convenţiile internaţionale

de instituire a acestor organisme sau de acordurile de sediu;

m)livrările de bunuri netransportate în afara României şi/sau prestările de servicii efectuate

în România, destinate fie forţelor armate ale celorlalte state membre NATO pentru utilizarea

de către forţele în cauză ori de către personalul civil care le însoţeşte, fie pentru aprovizionarea

popotelor sau cantinelor acestora atunci când forţele respective participă Ia o acţiune comună

de apărare;

n)livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii către un alt stat membru decât România,

destinate forţelor armate ale unui stat membru NATO, altul decât statul membru de destinaţie,

pentru utilizarea de către forţele în cauză ori de către personalul civil care !e însoţeşte sau

pentru aprovizionarea popotelor ori cantinelor lor atunci când forţele respective participă la o

acţiune comună de apărare; livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor către forţele armate ale

Regatului Unit staţionate în insula Cipru ca urmare a Tratatului de înfiinţare a Republicii Cipru,

din 16 august 1960, care sunt destinate utilizării de către aceste forţe sau personalului civil

care le însoţeşte ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor;

o)livrările de aur către Banca Naţională a României;

p)livrările de bunuri către organismele recunoscute care transportă sau expediază aceste

bunuri în afara Uniunii Europene, ca parte a activităţilor umanitare, caritabile sau educative

desfăşurate în afara Uniunii Europene; scutirea se acordă prin restituirea taxei potrivit unei

proceduri stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(2) Sunt, de asemenea, scutite de taxă următoarele:

a)livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod

valabil de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit de autorităţile fiscale din alt stat membru, cu

excepţia:

1.livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările

intracomunitare de mijloace de transport noi;

2.livrărilor intracomunitare care au fost supuse regimului specia! pentru bunurile second-

hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 312;

b)livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi

comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;

c)livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o

persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare

în scopuri de TVA, în cazul în care transportul de bunuri este efectuat conform art. 407 şi 408

sau art. 370, 371 şi 375 de la titlul VIII, cu excepţia:

1.livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică;

2.livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere

de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 312;

d)livrările intracomunitare de bunuri, prevăzute la art. 270 alin. (10), care ar beneficia de

scutirea prevăzută la lit. a) dacă ar fi efectuate către altă persoană impozabilă, cu excepţia

livrărilor intracomunitare supuse regimului special privind bunurile second-hand, opere de

artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, conform prevederilor art. 312.

(3) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc, acolo unde este cazul,

documentele necesare pentru a justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la

alin. (1) şi (2) şi, după caz, procedura şi condiţiile care trebuie îndeplinite pentru aplicarea

scutirii de taxă.

152MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Scutiri speciale legate Art. 295. — (1) Sunt scutite de taxă următoarele:

de traficul internaţional a)livrarea de bunuri care urmează:

de bunuri1.să fie plasate în regim vamal de admitere temporară, cu exonerare totală de la plata

drepturilor de import;

2.să fie prezentate autorităţilor vamale în vederea vămuirii şi, după caz, plasate în depozit

necesar cu caracter temporar;

3.să fie introduse într-o zonă liberă sau într-un antrepozit liber;

4.să fie plasate în regim de antrepozit vamal;

5.să fie plasate în regim de perfecţionare activă, cu suspendare de la plata drepturilor de

import;

6.să fie plasate în regim de tranzit vamal extern;

7.să fie admise în apele teritoriale:

— pentru a fi încorporate pe platforme de forare sau de producţie, în scopul construirii,

reparării, întreţinerii, modificării sau reutilării acestor platforme ori pentru conectarea acestor

platforme de forare sau de producţie la continent;

— pentru alimentarea cu carburanţi şi aprovizionarea platformelor de forare sau de

producţie;

8.să fie plasate în regim de antrepozit de TVA, definit după cum urmează:

— pentru produse accizabile, orice locaţie situată în România, care este definită ca

antrepozit fiscal, în sensul art. 336 pct. 3 de la titlul VIII;

— pentru bunuri, altele decât produsele accizabile, o locaţie situată în România şi definită

prin norme;

b)livrarea de bunuri efectuată în locaţiile prevăzute ia lit. a) precum şi livrarea de bunuri

care se află în unul dintre regimurile sau situaţiile precizate la lit. a);

c)prestările de servicii aferente livrărilor prevăzute ia lit. a) sau efectuate în locaţiile

prevăzute la lit, a), pentru bunurile aflate în regimurile sau situaţiile prevăzute la lit, a);

d)livrările de bunuri care încă se află în regim vamal de tranzit intern, precum şi prestările

de servicii aferente acestor livrări, altele decât cele prevăzute la art. 296;

e)importul de bunuri care urmează să fie plasate în regim de antrepozit de TVA.

(2) Prin ordin al ministrului finanţelor publice se stabilesc documentele necesare pentru a

justifica scutirea de taxă pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi, după caz, procedura şi

condiţiile care trebuie respectate pentru aplicarea scutirii de taxă.

Scutiri pentru intermediariArt. 296. — Sunt scutite de taxă serviciile prestate de intermediarii care acţionează în

numele şi în contul altei persoane, în cazul în care aceste servicii sunt prestate în legătură cu

operaţiunile scutite prevăzute la art. 294 şi 295, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la

art. 294 alin. (1) lit. f) şi alin. (2), sau în legătură cu operaţiunile desfăşurate în afara Uniunii

Europene.

CAPITOLUL X

Regimul deducerilor

Sfera de aplicare a dreptului de Art, 297. — (1) Dreptul de deducere ia naştere la momentul exigibilităţii taxei,

deducere (2) Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă de

la o persoană impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare conform prevederilor art. 282

alin. (3)—(8) este amânat până la data la care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au

fost livrate/prestate a fost plătită furnizorului/prestatorului său.

(3) Dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de o persoană impozabilă

care aplică sistemul TVA ia încasare conform prevederilor art. 282 alin. (3)—(8) este amânat

până în momentul în care taxa aferentă bunurilor şi serviciilor care i-au fost livrate/prestate a

fost plătită furnizorului/prestatorului său, chiar dacă o parte din operaţiunile realizate de

persoana impozabilă sunt excluse de ia aplicarea sistemului TVA la încasare conform art. 282

alin. (6). Aceste prevederi nu se aplică pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri, pentru

importuri, pentru achiziţiile de bunuri/servicii pentru care se aplică taxare inversă potrivit

prevederilor art. 307 alin. (2)—(6), art. 313 alin. (10) sau art. 331.

(4) Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă taxa aferentă achiziţiilor, dacă

acestea sunt destinate utilizării în folosul următoarelor operaţiuni:

a)operaţiuni taxabile;

b)operaţiuni rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se

consideră ca fiind în străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni

ar fi fost realizate în România;

c)operaţiuni scutite de taxă, conform art. 294,295 şi 296;

d)operaţiuni scutite de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. a) pct. 1—5 şi lit. b), în cazul în

care cumpărătorul ori clientul este stabilit în afara Uniunii Europene sau în cazul în care aceste

operaţiuni sunt în legătură directă cu bunuri care vor fi exportate într-un stat din afara Uniunii

Europene, precum şi în cazul operaţiunilor efectuate de intermediari care acţionează în

numele şi în contul altei persoane, atunci când aceştia intervin în derularea unor astfel de

operaţiuni;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015153

e)operaţiunile prevăzute la art. 270 alin. (7) şi la art. 271 alin. (6), dacă taxa s-ar fi aplicat

transferului respectiv.

(5) Dacă nu contravine prevederilor alin. (4), persoana impozabilă are dreptul de deducere

a taxei şi pentru cazurile prevăzute la art. 270 alin. (8) şi la art. 271 alin. (5).

(6) în condiţiile stabilite prin normele metodologice se acordă dreptul de deducere a taxei

pentru achiziţiile efectuate de o persoană impozabilă înainte de înregistrarea acesteia în

scopuri de TVA, conform art. 316.

(7) Nu sunt deductibile:

a)taxa aferentă sumelor achitate în numele şi în contul altei persoane şi care apoi se

decontează acesteia, precum şi taxa aferentă sumelor încasate în numele şi în contul altei

persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate conform

art. 286 alin. (4) lit. e);

b)taxa datorată sau achitată pentru achiziţiile de băuturi alcoolice şi produse din tutun, cu

excepţia cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru

prestări de servicii.

Limitări specialeArt. 298. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 297 se limitează la 50% dreptul de

ale dreptului de deducerededucere a taxei aferente cumpărării, achiziţiei intracomunitare, importului, închirierii sau

leasingului de vehicule rutiere motorizate şi a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele

aflate în proprietatea sau în folosinţa persoanei impozabile, în cazul în care vehiculele nu

sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice.

(2) Restricţia prevâzută la alin. (1) nu se aplică vehiculelor rutiere motorizate având o masă

totală maximă autorizată care depăşeşte 3.500 kg sau mai mult de 9 scaune, inclusiv scaunul

şoferului.

(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică următoarelor categorii de vehicule rutiere motorizate:

a)vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi

servicii de curierat;

b)vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii:

c)vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de

taximetrie;

d)vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru instruire de către

şcolile de şoferi;

f ! 1

e)vehiculele utilizate pentru închiriere sau a căror folosinţă este transmisă în cadrul unui

contract de leasing financiar ori operaţional;

f)vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

(4) în cazul vehiculelor care nu fac obiectul limitării dreptului de deducere conform alin. (1),

fiind utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, precum şi a celor exceptate de la

limitarea deducerii potrivit alin. (3), se vor aplica regulile generale de deducere stabilite la

art. 297 si art. 299—301.

i

(5) Modalitatea de aplicare a prevederilor prezentului articol se stabileşte prin normele

metodologice.

Condiţii de exercitare Art. 299. — (1) Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei, persoana impozabilă

a dreptului de deduceretrebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

a)pentru taxa datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie

livrate ori serviciilor care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său de către o

persoană impozabilă, să deţină o factură emisă în conformitate cu prevederile art. 319,

precum şi dovada plăţii în cazul achiziţiilor efectuate de către persoanele impozabile care

aplică sistemul TVA la încasare, respectiv de către persoanele impozabile care achiziţionează

bunuri/servicii de îa persoane impozabile în perioada în care aplică sistemul TVA la încasare;

b)pentru taxa aferentă bunurilor care i-au fost ori urmează să îi fie livrate sau serviciilor

care i-au fost ori urmează să îi fie prestate în beneficiul său, dar pentru care persoana

impozabilă este obligată la plata taxei, conform art. 307 alin. (2)—(6), să deţină o factură

emisă în conformitate cu prevederile art, 319 sau documentele prevăzute la art. 320 alin. (1);

c)pentru taxa achitată pentru importul de bunuri, altele decât cele prevăzute la lit. d), să

deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care să

menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor din punctul de vedere al taxei,

precum şi documente care să ateste plata taxei de către importator sau de către altă persoană

în contul său. Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate

eliberată de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri în România din punctul

de vedere al TVA, pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import, trebuie

să deţină o declaraţie de import pentru TVA şi accize;

d)pentru taxa datorată pentru importul de bunuri efectuat conform art. 326 alin. (4) şi (5),

să deţină declaraţia vamală de import sau actul constatator emis de organele vamale, care

să menţioneze persoana impozabilă ca importator al bunurilor în scopuri de taxă, precum şi

suma taxei datorate. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să înscrie taxa pe valoarea

adăugată ca taxă colectată în decontul aferent perioadei fiscale în care ia naştere

exigibilitatea;

154MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

e)pentru taxa aferentă unei achiziţii intracomunitare de bunuri, să deţină o factură sau

documentul prevăzut la art. 320 alin. (1);

f)pentru taxa aferentă unei operaţiuni asimilate cu o achiziţie intracomunitară de bunuri,

prevăzută la art. 273 alin. (2) lit. a), să deţină documentul prevăzut la art. 319 alin. (9), emis

în statul membru din care bunurile au fost transportate ori expediate, sau documentul prevăzut

la art. 320 alin. (1).

(2) Prin normele metodologice se vor preciza cazurile în care documentele sau obligaţiile,

altele decât cele prevăzute la alin. (1), se vor prezenta sau îndeplini pentru a justifica dreptul

de deducere a taxei.

Deducerea taxei pentru Art. 300. — (1) Persoana impozabilă care realizează sau urmează să realizeze atât

persoana impozabilă operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere este

cu regim mixt şi persoana denumită în continuare persoană impozabilă cu regim mixt. Persoana care realizează atât

parţial impozabilă

operaţiuni pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă, în conformitate cu prevederile

art. 269, cât şi operaţiuni pentru care are calitatea de persoană impozabilă este denumită

persoană parţial impozabilă.

(2) Dreptul de deducere a taxei deductibile aferente achiziţiilor efectuate de către o

persoană impozabilă cu regim mixt sau de către o persoană parţial impozabilă se determină

conform prezentului articol. Persoana parţial impozabilă nu are drept de deducere pentru

achiziţiile destinate activităţii pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă. Dacă

persoana parţial impozabilă desfăşoară activităţi în calitate de persoană impozabilă, din care

rezultă atât operaţiuni cu drept de deducere, cât şi operaţiuni fără drept de deducere, este

considerată persoană impozabilă mixtă pentru respectivele activităţi şi aplică prevederile

prezentului articol. Persoana parţial impozabilă poate aplica pro rata în situaţia în care nu

poate ţine evidenţe separate pentru activitatea desfăşurată în calitate de persoană impozabilă

şi pentru activitatea pentru care nu are calitatea de persoană impozabilă.

(3) Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care permit

exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării de astfel de

operaţiuni, se deduce integra!.

(4) Taxa aferentă achiziţiilor destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau drept de

deducere, precum şi de investiţii care sunt destinate realizării de astfel de operaţiuni nu se

deduce.

(5) Taxa aferentă achiziţiilor pentru care nu se cunoaşte destinaţia, respectiv dacă vor fi

utilizate pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere sau pentru operaţiuni

care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporţia în care sunt

sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere şi operaţiuni care nu dau

drept de deducere se deduce pe bază de pro rata. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinate

realizării de investiţii, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni

care dau drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, este

permisă deducerea integrală a taxei pe valoarea adăugată pe parcursul procesului

investiţional, urmând ca taxa dedusă să fie ajustată In conformitate cu prevederile art. 305.

(6) Pro rata prevăzută la alin. (5) se determină ca raport între:

a)suma totală, fără taxă, dar cuprinzând subvenţiile legate direct de preţ, a operaţiunilor

constând în livrări de bunuri şi prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de

deducere, !a numărător; şi

b)suma totală, fără taxă, a operaţiunilor prevăzute la lit. a) şi a operaţiunilor constând în

livrări de bunuri şi prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la

numitor. Se includ sumele primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, acordate în scopul

finanţării operaţiunilor scutite fără drept de deducere sau operaţiunilor care nu se află în sfera

de aplicare a taxei.

(7) Se exclud din calculul pro rata următoarele:

a)valoarea oricărei livrări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă

în activitatea sa economică, cu excepţia operaţiunilor prevăzute la lit. c);

b} valoarea oricăror livrări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de

persoana impozabilă şi prevăzute la art. 270 alin. (4) şi la art. 271 alin. (4), precum şi a

transferului prevăzut la art. 270 alin. (10);

c)valoarea operaţiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. a), precum şi a operaţiunilor

imobiliare, în măsura în care acestea sunt accesorii activităţii principale.

(8) Pro rata definitivă se determină anual, iar calculul acesteia include toate operaţiunile

prevăzute la alin. (6), pentru care exigibilitatea taxei ia naştere în timpul anului calendaristic

respectiv, inclusiv evenimentele prevăzute la art. 287. Pro rata definitivă se determină

procentual şi se rotunjeşte până la cifra unităţilor imediat următoare. La decontul de taxă

prevăzut la art. 323, în care s-a efectuat ajustarea prevăzută la alin. (14), se anexează un

document care prezintă metoda de calcul al pro ratei definitive.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015155

(9) Pro rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro rata definitivă, prevăzută la alin. (8),

determinată pentru anul precedent, sau pro rata estimată pe baza operaţiunilor prevăzute a

fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea

operaţiunilor cu drept de deducere în totalul operaţiunilor se modifică în anul curent faţă de

anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la

începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro rata

provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum şi modul de determinare a acesteia.

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (9):

a)în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au determinat pro

rata provizorie la începutul anului, deoarece nu realizau şi nici nu prevedeau realizarea de

operaţiuni fără drept de deducere în cursul anului, şi care ulterior realizează astfel de

operaţiuni, pro rata aplicabilă provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizat

a fi realizate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată organului fiscal

competent cel mai târziu până la data la care persoana impozabilă trebuie să depună primul

decont de taxă, prevăzut la art. 323, aferent perioadei fiscale în care persoana impozabilă

începe să realizeze operaţiuni tară drept de deducere;

b)în cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate în scopuri de TVA, precum şi în cazul

persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) în cursul unui alt an

decât cel în care înregistrarea le-a fost anulată conform art. 316 alin. (11) pro rata aplicabilă

provizoriu este pro rata estimată pe baza operaţiunilor preconizate a fi realizate în timpul

anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cei mai târziu până la data la care

persoana impozabilă trebuie să depună primul decont de taxă, prevăzut la art. 323, după

înregistrarea în scopuri de TVA;

c)în cazul persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 alin. (12) în cursul

aceluiaşi an în care înregistrarea le-a fost anulată conform art. 316 alin. (11) şi care aplicau

pro rata provizorie la începutul anufui, se continuă aplicarea pro ratei provizorii aplicate înainte

de anularea înregistrării în scopuri de TVA;

d)în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care nu au determinat pro

rata provizorie la începutul anului, deoarece ori nu erau înfiinţate ori nu realizau şi nici nu

prevedeau realizarea de operaţiuni în cursul anului curent, şi care vor realiza în anii ulteriori

atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât şi operaţiuni care nu dau drept de deducere,

trebuie să estimeze pro rata pe baza operaţiunilor preconizat a fi realizate în primul an în care

vor desfăşura operaţiuni constând în livrări de bunuri/prestări de servicii. Această pro rata

provizorie va fi aplicată pe parcursul anilor în care persoana realizează exclusiv achiziţii de

bunuri/servicii, fără a realiza şi livrări/prestări.

(11) Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulţirea valorii

taxei deductibile prevăzute la alin. (5) pentru fiecare perioadă fiscală din ace! an calendaristic

cu pro rata provizorie prevăzută la alin. (9) sau (10), determinată pentru anul respectiv.

(12) Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin înmulţirea sumei

totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, prevăzută !a alin. (5), cu pro rata

definitivă prevăzută la alin. (8), determinată pentru anul respectiv. Prin excepţie, în situaţiile

prevăzute la alin. (10) lit. b) şi c), calcularea taxei de dedus pe baza pro ratei definitive se

efectuează numai pentru achiziţiile prevăzute la alin. (5) realizate în perioadele fiscale în care

s-a aplicat pro rata provizorie.

(13) în situaţia prevăzută la alin. (10) lit. d), taxa de dedus aferentă achiziţiilor, cu excepţia

investiţiilor prevăzute la alin. (5), pentru fiecare an calendaristic se determină pe baza pro ratei

estimate, urmând ca toate deducerile exercitate pe baza pro ratei provizorii, atât din anul

curent, cât şi din anii următori, să fie regularizate pe baza pro ratei definitive de la sfârşitul

primului an în care vor fi realizate livrări de bunuri/prestări de servicii. Dacă totuşi persoana

impozabila nu va realiza operaţiuni care nu dau drept de deducere, are dreptul să regularizeze

deducerile pe baza pro ratei definitive considerând că pro rata este 100%.

(14) La sfârşitul anului, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să ajusteze taxa

dedusă provizoriu, cu excepţia prevăzută la alin. (13), astfel:

a)din taxa de dedus determinată definitiv, conform alin. (12), se scade taxa dedusă într-un

an, determinată pe bază de pro rata provizorie;

b)rezultatul diferenţei de !a lit. a), în plus sau în minus după caz, se înscrie în rândul de

regularizări din decontul de taxă, prevăzut la art. 323, aferent ultimei perioade fiscale a anului,

sau în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a persoanei impozabile, în cazul

anulării înregistrării acesteia.

(15) în cazul bunurilor de capital, definite conlbrm art. 305 alin. (1), pentru care taxa s-a

dedus pe bază de pro rata definitivă, ajustările din anii ulteriori iau în considerare o cincime,

pentru bunurile mobile, sau o douăzecime, pentru bunurile imobile, după cum urmează:

1.taxa deductibilă iniţială se împarte la 5 sau la 20;

2.rezultatul calculului efectuat conform pct. 1 se înmulţeşte cu pro rata definitivă prevăzută

la alin. (8), aferentă fiecăruia dintre următorii 4 sau 19 ani;'

3.taxa dedusă iniţial, conform pro ratei definitive, se împarte la 5 sau la 20;

156MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

4.rezultatele calculelor efectuate conform pct. 2 şi 3 se compara, iar diferenţa în plus sau

în minus reprezintă ajustarea de efectuat, care se înscrie în rândul de regularizări din decontul

de taxă prevăzut la art. 323, aferent ultimei perioade fiscale a anului.

(16) in situaţii speciale, când pro rata calculată potrivit prevederilor prezentului articol nu

asigură determinarea corectă a taxei de dedus, Ministerul Finanţelor Publice, prin direcţia de

specialitate, poate, la solicitarea justificată a persoanelor impozabile:

a)să aprobe aplicarea unei pro rata speciale. Dacă aprobarea a fost acordată în timpul

anului, persoanele impozabile au obligaţia să recalculeze taxa dedusă de la începutul anului

pe bază de pro rata specială aprobată. Persoana impozabilă cu regim mixt poate renunţa la

aplicarea pro ratei speciale numai la începutul unui an calendaristic şi este obligată să anunţe

organul fiscal competent până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului respectiv;

b)să autorizeze persoana impozabilă să stabilească o pro rata specială pentru fiecare

sector al activităţii sale economice, cu condiţia ţinerii de evidenţe contabile distincte pentru

fiecare sector.

(17) în baza propunerilor făcute de către organul fiscal competent, Ministerul Finanţelor

Publice, prin direcţia sa de specialitate, poate să impună persoanei impozabile anumite criterii

de exercitare a dreptului de deducere pentru operaţiunile viitoare ale acesteia, respectiv:

a)să aplice o pro rata specială;

b)să aplice o pro rata specială pentru fiecare sector al activităţii sale economice;

c)să îşi exercite dreptul de deducere numai pe baza atribuirii directe, în conformitate cu

prevederile alin. (3) şi (4), pentru toate operaţiunile sau numai pentru o parte din operaţiuni;

d)să ţină evidenţe distincte pentru fiecare sector al activităţii sale economice.

(18) Prevederile alin. (6)—(15) se aplică şi pentru pro rata specială prevăzută la alin. (16)

şi (17). Prin excepţie de la prevederile alin. (6), pentru calculul pro ratei speciale se vor lua în

considerare:

a)operaţiunile specificate în decizia Ministerului Finanţelor Publice, pentru cazurile

prevăzute la alin. (16) lit. a) sau la alin. (17) lit. b);

b)operaţiunile realizate pentru fiecare sector de activitate, pentru cazurile prevăzute la

afin. (16) lit. b) sau la alin. (17) lit. b).

(19) Prevederile prezentului articol se aplică şi de persoanele impozabile care aplică

sistemul TVA la încasare. Pentru determinarea pro ratei, sumele de la numitor şi de la

numărător se determină în funcţie de data la care ar fi intervenit exigibilitatea taxei conform

regulilor generale

(20) Persoanele impozabile cu regim mixt pot opta să nu aplice prevederile prezentului

articol Tn ce priveşte posibilitatea exercitării dreptului de deducere, situaţie în care taxa

aferentă achiziţiilor de bunuri destinate operaţiunilor cu sau fără drept de deducere nu va fi

dedusă.

Dreptul de deducere exercitat Art. 301. — (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316,

prin decontul de taxăare dreptul să scadă din valoarea totală a taxei colectate, pentru o perioadă fiscală, valoarea

totală a taxei pentru care, în aceeaşi perioadă, a luat naştere şi poate fi exercitat dreptul de

deducere, conform art. 297—300.

(2) în situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile şi formalităţile de exercitare a dreptului

de deducere în perioada fiscală de declarare sau în cazul în care nu s-au primit documentele

de justificare a taxei prevăzute la art. 299, persoana impozabilă îşi poate exercita dreptul de

deducere prin decontul perioadei fiscale în care sunt îndeplinite aceste condiţii şi formalităţi

sau printr-un decont ulterior, dar în cadrul termenului de prescripţie prevăzut în Codul de

procedură fiscală. Prin excepţie, în cazul în care pe perioada inspecţiei fiscale la furnizori

organul fiscal a stabilit TVA colectată pentru anumite operaţiuni efectuate în perioada supusă

inspecţiei fiscale, beneficiarul respectivelor operaţiuni are dreptul să deducă taxa înscrisă în

factura de corecţie emisă de furnizor chiar dacă termenul de prescripţie a dreptului de a stabili

obligaţii fiscale s-a împlinit. în acest caz, dreptul de deducere poate fi exercitat în ce! mult un

an de ia data primirii facturii de corecţie, sub sancţiunea decăderii.

(3) Prin normele metodologice se precizează condiţiile necesare aplicării prevederilor

alin. (2), pentru situaţia în care dreptul de deducere este exercitat după mai mult de 3 ani

consecutivi după anui în care acest drept ia naştere.

(4) Dreptul de deducere se exercită chiar dacă nu există o taxă colectată sau taxa de

dedus este mai mare decât cea colectată pentru perioada fiscală prevăzută la alin. (1) şi (2).

Rambursarea taxei către Art. 302. — (1) în condiţiile stabilite prin normele metodologice:

persoane impozabile a)persoana impozabilă nestabilită în România, care este stabilită în alt stat membru,

neînregistrate în scopuri neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate

de TVA în România şi beneficia de rambursarea taxei pe valoarea adăugată aferente importurilor şi achiziţiilor de

rambursarea TVA de către bunuri/servicii, efectuate în România;

alte state membre către b)persoana impozabilă neînregistiată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri

persoane impozabile de TVA în România, nestabilită pe teritoriul Uniunii Europene, poate solicita rambursarea taxei

stabilite în Româniaaferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în România, dacă, în

conformitate cu legile ţării unde este stabilită, o persoană impozabilă stabilită în România ar

avea acelaşi drept de rambursare în ceea ce priveşte TVA sau alte impozite/taxe similare

aplicate în ţara respectivă;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015157

c)persoana impozabilă neînregistrată şi care nu este obligată să se înregistreze în scopuri

de TVA în România, dar care efectuează în România o livrare intracomunitară de mijloace de

transport noi scutită, poate solicita rambursarea taxei achitate pentru achiziţia efectuată de

aceasta în România a respectivului mijloc de transport nou. Rambursarea nu poate să

depăşească taxa care s-ar aplica dacă livrarea de către această persoană a mijloacelor de

transport noi respective ar fi livrare taxabilă. Dreptul de deducere ia naştere şi poate fi exercitat

doar în momentul livrării intracomunitare a mijlocului de transport nou;

d)persoana impozabilă stabilită în România, neînregistrată şi care nu este obligată să se

înregistreze în scopuri de TVA în România, poate solicita rambursarea taxei achitate aferente

operaţiunilor prevăzute la art. 297 alin. (4) lit. d) sau în alte situaţii prevăzute prin normele

metodologice.

(2) Persoana impozabilă stabilită în România poate beneficia de rambursarea TVA aferente

importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în alt stat membru, în condiţiile prevăzute

în normele metodologice.

(3) în cazul în care rambursarea prevăzută la alin. (1) lit. a) a fost obţinută prin fraudă sau

printr-o altă metodă incorectă, organele fiscale competente vor recupera sumele plătite în

mod eronat şi orice penalităţi şi dobânzi aferente, fără să contravină dispoziţiilor privind

asistenţa reciprocă pentru recuperarea TVA.

(4) în cazul în care o dobândă sau o penalitate administrativă a fost impusă, dar nu a fost

plătită, organele fiscale competente vor suspenda orice altă rambursare suplimentară către

persoana impozabilă în cauză până la concurenţa sumei neplătite.

Rambursările de taxă Art. 303. — (1) în situaţia în care taxa aferentă achiziţiilor efectuate de o persoană

către persoanele impozabile impozabilă înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316, care este deductibilă într-o

înregistrate în scopuri

perioadă fiscală, este mai mare decât taxa colectată pentru operaţiuni taxabile, rezultă un

de TVA, conform art. 316

excedent în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei.

(2) După determinarea taxei de plată sau a sumei negative a taxei pentru operaţiunile din

perioada fiscală de raportare* persoanele impozabile trebuie să efectueze regularizările

prevăzute în prezentul articol, prin decontul de taxă prevăzut la art. 323.

(3) Suma negativă a taxei, cumulată, se determină prin adăugarea la suma negativă a

taxei, rezultată în perioada fiscală de raportare, a soldului sumei negative a taxei, reportat

din decontut perioadei fiscale precedente, dacă nu s-a solicitata fi rambursat, şi a diferenţelor

negative de TVA stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate până la data

depunerii decontului.

(4) Taxa de plată cumulată se determină în perioada fiscală de raportare prin adăugarea

la taxa de plată din perioada fiscală de raportare a sumelor neachitate la bugetul de stat, până

la data depunerii decontului de taxă prevăzut la art. 323, din soldul taxei de plată al perioadei

fiscale anterioare, şi a sumelor neachitate la bugetul de stat până la data depunerii decontului

din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală prin decizii comunicate

până la data depunerii decontului. Prin excepţie:

a)în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data aprobării unei înlesniri la

plată nu se preia, din decontul perioadei fiscale anterioare, taxa cumulată de plată, pentru

care a fost aprobată înlesnirea la plată;

b)în primul decont de taxă depus la organul fiscal după data înscrierii organului fiscal la

masa credală potrivit Legii nr. 85/2014, nu se preia, din decontul perioadei fiscale anterioare,

taxa cumulată de plată cu care organul fiscal s-a înscris la masa credală potrivit prevederilor

Legii nr. 85/2014.

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), diferenţele negative de TVA stabilite de

organele de inspecţie sau sumele neachitate la bugetul de stat până la data depunerii

decontului, din diferenţele de TVA de plată stabilite de organele de inspecţie fiscală, prin decizii

a căror executare a fost suspendată de instanţele de judecată, potrivit legii, nu se adaugă la

suma negativă sau la taxa de plată cumulată, după caz, rezultate în perioadele în care este

suspendată executarea deciziei. Aceste sume se cuprind în decontul perioadei fiscale în care

a încetat suspendarea executării deciziei, în vederea determinării sumei negative a taxei,

cumulată, sau, după caz, a taxei de plată, cumulată.

(6) Prin decontul de taxă prevăzut la art. 323, persoanele impozabile trebuie să determine

diferenţele dintre sumele prevăzute la alin. (3) şi (4), care reprezintă regularizările de taxă, şi

stabilirea soldului taxei de plată sau a soldului sumei negative a taxei. Dacă taxa de plată

cumulată este mai mare decât suma negativă a taxei cumulată, rezultă un sold de taxă de

plată în perioada fiscală de raportare. Dacă suma negativă a taxei cumulată este mai mare

decât taxa de plată cumulată, rezultă un sold al sumei negative a taxei în perioada fiscală de

raportare.

158MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) Persoanele impozabile, înregistrate conform art. 316, pot solicita rambursarea soldului

sumei negative a taxei din perioada fiscală de raportare, prin bifarea casetei corespunzătoare

din decontul de taxă din perioada fiscală de raportare, decontul fiind şi cerere de rambursare,

sau pot reporta soldul sumei negative în decontul perioadei fiscale următoare. Dacă persoana

impozabilă solicită rambursarea soldului sumei negative, acesta nu se reportează în perioada

fiscală următoare. Nu poate fi solicitată rambursarea soldului sumei negative a taxei din

perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 lei inclusiv, acesta fiind reportat obligatoriu în

decontul perioadei fiscale următoare. Prin excepţie, soldul sumei negative de taxă pe valoarea

adăugată înscris în decontul de taxă pe valoarea adăugată aferent perioadei fiscale anterioare

datei deschiderii procedurii insolvenţei prevăzute de legislaţia în domeniu nu se preia în

decontul de taxă aferent perioadei fiscale în care s-a deschis procedura, caz în care debitorul

este obligat să solicite rambursarea taxei prin corectarea decontului perioadei fiscale

anterioare.

(8) Persoanele impozabile pot renunţa la cererea de rambursare pe baza unei notificări

depuse la autorităţile fiscale, urmând să preia soldul sumei negative solicitat la rambursare în

decontul aferent perioadei fiscale următoare depunerii notificării. Persoanele impozabile pot

notifica organul fiscal în vederea renunţării la cererea de rambursare până la data comunicării

deciziei de rambursare sau a deciziei de impunere privind obligaţiile fiscale suplimentare

stabilite de inspecţia fiscală, după caz.

(9) în cazul fuziunii, persoana impozabilă care preia patrimoniul altor persoane impozabile

preia şi soldul taxei de plată către bugetul de stat sau/şi, după caz, soldul sumei negative a

taxei, pentru care persoana impozabilă dizolvată nu a solicitat rambursarea sau eventualul

drept de rambursare rezultat din soluţionarea deconturilor cu sume negative de taxă cu

opţiune de rambursare depuse de persoanele impozabile dizolvate şi nesoluţionate până la

data fuziunii.

(10) în cazul divizării, persoanele impozabile care preiau patrimoniul unei persoane

impozabile divizate preiau, proporţional cu cotele alocate din patrimoniul persoanei impozabile

divizate, şi soldul taxei de plată către bugetul de stat sau/şi, după caz, soldul sumei negative

a taxei, pentru care persoana impozabilă divizată nu a solicitat rambursarea sau eventualul

drept de rambursare rezultat din soluţionarea deconturilor cu sume negative de taxă cu

opţiune de rambursare depuse de persoana impozabilă divizată şi nesoluţionate până la data

divizării,

(11) Rambursarea soldului sumei negative a taxei se efectuează de organele fiscale, în

condiţiile şi potrivit procedurilor stabilite prin normele In vigoare.

(12) Pentru operaţiuni scutite de taxă cu drept de deducere, prevăzute la art. 294 alin. (1)

lit. b), j), I), m) şi p), persoanele care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316,

pot beneficia de rambursarea taxei, potrivit procedurii prevăzute prin ordin al ministrului

finanţelor publice.

Ajustarea taxei deductibile în Art. 304. — (1) în condiţiile în care regulile privind livrarea către sine sau prestarea către

cazul achiziţiilor de ervicii şi sine nu se aplică, deducerea iniţială se ajustează în următoarele cazuri:

bunuri, altele decât bunurile de a)deducerea este mai mare sau mai mică decât cea pe care persoana impozabilă avea

capitaldreptul să o opereze;

b)dacă există modificări ale elementelor luate în considerare pentru determinarea sumei

deductibile, intervenite după depunerea decontului de taxă, inclusiv în cazurile prevăzute la

art. 287;

c)persoana impozabilă îşi pierde sau câştigă dreptul de deducere a taxei pentru bunurile

mobile nelivrate şi serviciile neutilizate.

(2) Nu se ajustează deducerea iniţială a taxei în cazul:

a)bunurilor distruse, pierdute sau furate, în condiţiile în care aceste situaţii sunt

demonstrate sau confirmate în mod corespunzător de persoana impozabilă. în cazul bunurilor

furate, persoana impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise

de organele judiciare;

b)situaţiilor prevăzute la art. 270 alin. (8) şi Sa art. 271 alin. (5).

Ajustarea taxei deductibile în Art, 305, — (1) în sensul prezentului articol:

cazul bunurilor de capitala)bunurile de capital reprezintă toate activele corporale fixe, definite ia art. 266 alin. (1)

pct. 3, precum şi operaţiunile de transformare sau modernizare a bunurilor imobile/părţilor de

bunuri imobile, exclusiv reparaţiile ori lucrările de întreţinere a acestora, chiar în condiţiile în

care astfel de operaţiuni sunt realizate de beneficiarul unui contract de închiriere, leasing sau

al oricărui altui tip de contract prin care bunurile imobile/părţile de bunuri imobile se pun la

dispoziţia unei alte persoane cu condiţia ca valoarea fiecărei transformări sau modernizări să

fie de cel puţin 20% din valoarea bunului imobil/părţii de bun imobil după

transformare/modernizare. Bunurile imobile sunt considerate bunuri de capital indiferent dacă

în contabilitatea persoanelor impozabile sunt înregistrate ca stocuri sau ca imobilizări

corporale;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015159

b)bunurile care lac obiectul unui contract de închiriere, de leasing, de concesionare sau

oricărui altui tip de contract prin care bunurile se pun la dispoziţia unei persoane sunt

considerate bunuri de capital aparţinând persoanei care le închiriază, le dă în leasing sau le

pune la dispoziţia altei persoane. Operaţiunile de transformare sau modernizare a bunurilor

imobile/părţilor de bunuri imobile care sunt considerate bunuri de capital conform lit. a),

efectuate de beneficiarul unui astfel de contract, aparţin beneficiarului până la sfârşitul

contractului respectiv;

c)ambalajele care se pot utiliza de mai multe ori nu sunt considerate bunuri de capital;

d)taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital reprezintă taxa achitată sau datorată,

aferentă oricărei operaţiuni legate de achiziţia, fabricarea, construcţia, transformarea sau

modernizarea a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea bunului imobil/părţii de bun

imobil după transformare/modernizare, exclusiv taxa achitată sau datorată, aferentă reparării

ori întreţinerii acestor bunuri sau cea aferentă achiziţiei pieselor de schimb destinate reparării

ori întreţinerii bunurilor de capital.

(2) Taxa deductibilă aferentă bunurilor de capital, în condiţiile în care nu se aplică regulile

privind livrarea către sine sau prestarea către sine, se ajustează, în situaţiile prevăzute la

alin. (4) lit. a)—-d):

a)pe o perioadă de 5 ani, pentru bunurile de capital achiziţionate sau fabricate, altele

decât cele prevăzute la lit. b);

b)pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcţia sau achiziţia unui bun imobil, precum şi

pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacă valoarea fiecărei transformări

sau modernizări este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului imobil/părţii de bun imobil

după transformare sau modernizare.

(3) Perioada de ajustare începe:

a)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate sau fabricate,

pentru bunurile de capital menţionate la alin, (2) lit. a), dacă acestea au fost achiziţionate sau

fabricate după data aderării;

b)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt recepţionate, pentru bunurile de

capital prevăzute la alin. (2) lit, b}, care sunt construite, şi se efectuează pentru suma integrală

a taxei deductibile aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte

de data aderării, dacă anul primei utilizări este anul aderării sau un alt an ulterior anului

aderării;

c)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile au fost achiziţionate, pentru bunurile

de capital prevăzute la alin. (2) lit. b), şi se efectuează pentru suma integrală a taxei deductibile

aferente bunului de capital, inclusiv pentru taxa plătită sau datorată înainte de data aderării,

dacă faptul generator de taxă a intervenit în anul aderării sau într-un an ulterior anului aderării;

d)de la data de 1 ianuarie a anului în care bunurile sunt folosite pentru prima dată după

transformare sau modernizare, pentru transformările sau modernizările bunurilor de capital

prevăzute la alin. (2) lit. b), a căror valoare este de cel puţin 20% din valoarea totală a bunului

imobil/părţii de bun imobil după transformare sau modernizare, şi se efectuează pentru suma

taxei deductibile aferente transformării sau modernizării, inclusiv pentru suma taxei deductibile

aferente respectivei transformări sau modernizări, plătită ori datorată înainte de data aderării,

dacă anul primei utilizări după transformare sau modernizare este anul aderării sau un an

ulterior aderării.

(4) Ajustarea taxei deductibile prevăzute la alin. (1) lit. d) se efectuează:

a)în situaţia în care bunul de capital este folosit de persoana impozabilă:

1.integral sau parţial, pentru alte scopuri decât activităţile economice, cu excepţia bunurilor

a căror achiziţie face obiectul limitării la 50% a dreptului de deducere potrivit prevederilor

art. 298;

2.pentru realizarea de operaţiuni care nu dau drept de deducere a taxei;

3.pentru realizarea de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei într-o măsură diferită

faţă de deducerea iniţială;

b)în cazurile în care apar modificări aie elementelor folosite la calculul taxei deduse;

c)în situaţia în care un bun de capital al cărui drept de deducere a fost integral sau parţial

limitat face obiectul oricărei operaţiuni pentru care taxa este deductibilă. în cazul unei livrări

de bunuri, valoarea suplimentară a taxei de dedus se limitează la valoarea taxei colectate

pentru livrarea bunului respectiv;

d)în situaţia în care bunul de capital îşi încetează existenţa, cu următoarele excepţii:

1. bunul de capital a făcut obiectul unei livrări sau unei livrări către sine pentru care taxa

este deductibilă;

2.bunul de capital este pierdut, distrus sau furat, în condiţiile în care aceste situaţii sunt

demonstrate sau confirmate în mod corespunzător. în cazul bunurilor furate, persoana

impozabilă demonstrează furtul bunurilor pe baza actelor doveditoare emise de organele

judiciare;

3.situaţiile prevăzute la art. 270 alin. (8);

4.în cazul casării unui bun de capital;

e)în cazurile prevăzute la art. 287.

160MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Ajustarea taxei deductibile se efectuează astfel:

a)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. a), ajustarea se efectuează în cadrul perioadei

de ajustare prevăzute la alin. (2). Ajustarea deducerii se face în perioada fiscală în care

intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată taxa aferentă

perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare modificarea

destinaţiei de utilizare;

b)pentru cazul prevăzut la alin. (4) lit. b), ajustarea se efectuează de persoanele

impozabile care au aplicat pro rata de deducere pentru bunul de capital. Ajustarea reprezintă

ocincime sau, după caz, o douăzecime din taxa dedusă iniţial şi se efectuează în ultima

perioadă fiscală a anului calendaristic, pentru fiecare an în care apar modificări ale elementelor

taxei deduse în cadrul perioadei de ajustare prevăzute la alin. (2);

c)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. c) şi d), ajustarea se efectuează în perioada

fiscală în care intervine evenimentul care generează ajustarea şi se realizează pentru toată

taxa aferentă perioadei rămase din perioada de ajustare, incluzând anul în care apare

obligaţia ajustării;

d)pentru cazurile prevăzute la alin. (4) lit. e), ajustarea se efectuează atunci când apar

situaţiile enumerate la art. 287.

(6) Ajustarea taxei pentru situaţiile prevăzute la alin. (5) se realizează conform procedurii

prevăzute prin normele metodologice.

(7) Dacă pe parcursul perioadei de ajustare intervin evenimente care generează ajustarea

în favoarea persoanei împozabile sau în favoarea statului, ajustările prevăzute la alin. (5)

lit. a) şi c) se efectuează pentru acelaşi bun de capital succesiv în cadrul perioadei de ajustare

ori de câte ori apar respectivele evenimente.

(8) Persoana impozabilă trebuie să păstreze o situaţie a bunurilor de capital care fac

obiectul ajustării taxei deductibile, care să permită controlul taxei deductibile şi al ajustărilor

efectuate. Această situaţie trebuie păstrată pe o perioadă care începe în momentul la care

taxa aferentă achiziţiei bunului de capital devine exigibilă şi se încheie la 5 ani după expirarea

perioadei în care se poate solicita ajustarea deducerii. Orice alte înregistrări, documente şi

jurnale privind bunurile de capital trebuie păstrate pentru aceeaşi perioadă.

(9) Prevederile prezentului articol nu se aplică în cazul în care suma care ar rezulta ca

urmare a ajustărilor este neglijabilă, conform prevederilor din normele metodologice.

Dispoziţii tranzitorii privind Art. 306. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 305 alin. (5), se ajustează taxa

ajustareadeductibilă proporţional cu valoarea rămasă neamortizată la momentul la care intervin

evenimentele prevăzute la art. 305 alin. (4) pentru următoarele categorii de active corporale

fixe care până la data de 31 decembrie 2015 nu erau considerate bunuri de capital:

a)activele corporale fixe amortizabile a căror durată normală de utilizare stabilită pentru

amortizarea fiscală este mai mică de 5 ani, care au fost achiziţionate sau fabricate dupâ data

aderării până la data 31 decembrie 2015r inclusiv;

b)activele corporale fixe de natura mijloacelor fixe amortizabile care fac obiectul leasingului

a căror limită minimă a duratei normale de utilizare este mai mică de 5 ani, care au fost

achiziţionate sau fabricate după data aderării până la data 31 decembrie 2015, inclusiv.

(2) în cazul activelor corporafe fixe prevăzute la alin. (1) pentru care dreptul de deducere

se exercită potrivit art. 297 alin. (2) şi (3), se ajustează taxa deductibilă care a fost plătită

furnizorului/prestatorului, proporţional cu valoarea rămasă neamortizată la momentul la care

intervin evenimentele prevăzute la art. 305 alin. (4) care generează ajustarea.

CAPITOLUL XI

Persoanele obligate la plata taxei

Persoana obligată la plata Art. 307. — (1) Persoana obligată la plata taxei pe valoarea adăugată, dacă aceasta este

taxei pentru operaţiunile datorată în conformitate cu prevederile prezentului titlu, este persoana impozabilă care

taxabile din Româniaefectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii, cu excepţia cazurilor pentru care

beneficiarul este obligat la plata taxei conform alin. (2)—(6) şi art. 331.

(2) Taxa este datorată de orice persoană impozabilă, inciusiv de către persoana juridică

neimpozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al

serviciilor care au locul prestării în România conform art. 278 alin. (2) şi care sunt furnizate

de către o persoană impozabilă care nu este stabilită pe teritoriul României sau nu este

considerată a fi stabilită pentru respectivele prestări de servicii pe teritoriul României conform

prevederilor art. 266 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în România conform art. 316 alin. (4)

sau (6).

(3) Taxa este datorată de orice persoană înregistrată conform art. 316 sau 317, căreia i se

livrează produsele prevăzute la art. 275 alin. (1) lit. e) sau f), dacă aceste livrări sunt realizate

de o persoană impozabilă care nu este stabilită în România sau nu este considerată a fi

stabilită pentru respectivele livrări de bunuri pe teritoriul României conform prevederilor

art. 266 alin. (2), chiar dacă este înregistrată în scopuri de TVA în România conform art. 316

alin. (4) sau (6).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015161

(4) Taxa este datorată de persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă,

înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 sau 317, care este beneficiarul unei livrări

ulterioare efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare, în următoarele condiţii:

1.cumpărătorul revânzător al bunurilor să nu fie stabilit în România, să fie înregistrat în

scopuri de TVA în alt stat membru şi să fi efectuat o achiziţie intracomunitară a acestor bunuri

în România, care nu este impozabilă conform art. 268 alin. (8) lit. b); şi

2.bunurile aferente achiziţiei intracomunitare, prevăzute la pct. 1, să fi fost transportate de

furnizor sau de cumpărătorul revânzător ori de altă persoană, în contul furnizorului sau al

cumpărătorului revânzător, dintr-un stat membru, altul decât statul în care cumpărătorul

revânzător este înregistrat în scopuri de TVA, direct către beneficiarul livrării; şi

3.cumpărătorul revânzător să îl desemneze pe beneficiarul livrării ulterioare ca persoană

obligată la plata taxei pentru livrarea respectivă.

(5) Taxa este datorată de persoana din cauza căreia bunurile ies din regimurile sau

situaţiile prevăzute la art. 295 alin. (1) lit. a) şi d).

(6) în alte situaţii decât cele prevăzute la alin. (2)—(5), în cazul în care livrarea de

bunuri/prestarea de servicii este realizată de o persoană impozabilă care nu este stabilită în

România sau nu este considerată a fi stabilită pentru respectivele livrări de bunuri/prestări de

servicii pe teritoriul României conform prevederilor art. 266 alin. (2) şi care nu este înregistrată

în România conform art. 316, persoana obligată la plata taxei este persoana impozabilă ori

persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România, indiferent dacă este sau nu înregistrată

în scopuri de TVA conform art. 316, sau persoana nestabilită în România, dar înregistrată în

România conform art. 316, care este beneficiar al unor livrări de bunuri/prestări de servicii

care au loc în România, conform art 275 sau 278 Prin excepţie, persoana impozabilă ori

persoana juridică neimpozabilă, stabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA

conform art. 316 sau 317, care este beneficiar al unor servicii prevăzute la art. 278 alin. (5)

lit. h), nu este persoana obligată la plata taxei dacă prestatorul aplică unul dintre regimurile

speciale prevăzute la art. 316 sau 317.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):

a} atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană

impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, respectiva persoană poate,

în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal ca

persoană obligată la plata taxei;

b} atunci când persoana obligată la plata taxei, conform alin. (1), este o persoană

impozabilă care nu este stabilită în Uniunea Europeană, respectiva persoană este obligată,

în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un reprezentant fiscal ca

persoană obligată la plata taxei.

Persoana obligată la plata Art. 308. — (1) Persoana care efectuează o achiziţie intracomunitară de bunuri care este

taxei pentru achiziţii taxabilă, conform prezentului titlu, este obligată la plata taxei.

intracomunitare(2) Atunci când persoana obligată la plata taxei pentru achiziţia intracomunitară, conform

aiin. (1), este:

a) o persoană impozabilă stabilită in Uniunea Europeană, dar nu în România, respectiva

persoană poate, în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un

reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei;

b} o persoană impozabilă care nu este stabilită în Uniunea Europeană, respectiva

persoană este obligată, în condiţiile stabilite prin normele metodologice, să desemneze un

reprezentant fiscal ca persoană obligată la plata taxei.

Persoana obligată la plata taxei Art. 309. — Plata taxei pentru importul de bunuri supus taxării, conform prezentului titlu,

pentru importul de bunurieste obligaţia importatorului.

CAPITOLUL XII

Regimuri speciale

Regimul special de scutire Art. 310. — (1) Persoana impozabilă stabilită în România conform art. 266 alin. (2) lit. a),

pentru întreprinderile micia cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de

65.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabileşte la cursul de schimb comunicat de Banca

Naţională a României la data aderării şi se rotunjeşte la următoarea mie, respectiv 220.000 lei,

poate aplica scutirea de taxă, denumită în continuare regim speciai de scutire, pentru

operaţiunile prevăzute la art. 268 alin. (1), cu excepţia livrărilor intracomunitare de mijloace de

transport noi, scutite conform art. 294 alin. (2) lit. b).

162MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(2) Cifra de afaceri care serveşte drept referinţa pentru aplicarea alin. (1) este constituită

din valoarea totală, exclusiv taxa în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din

evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de

servicii efectuate de persoana impozabilă în cursul unui an calendaristic, taxabile sau, după

caz, care ar fi taxabile dacă nu ar fi desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor

rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în

străinătate, dacă taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în

România conform art. 297 alin. (4) lit. b), a operaţiunilor scutite cu drept de deducere şi, dacă

nu sunt accesorii activităţii principale, a operaţiunilor scutite fără drept de deducere prevăzute

la art. 292 alin. (2) lit. a), b), e) şi f). Prin excepţie, nu se cuprind în cifra de afaceri prevăzută

la alin. (1), dacă sunt accesorii activităţii principale, livrările de active fixe corporale, astfel

cum sunt definite la art. 266 alin. (1) pct. 3, şi livrările de active necorporale, efectuate de

persoana impozabilă.

(3) Persoana impozabilă care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) pentru aplicarea

regimului special de scutire poate opta oricând pentru aplicarea regimului normal de taxă.

Persoana impozabilă care realizează în cursul unui an calendaristic exclusiv operaţiuni scutite

fără drept de deducere conform art. 292 nu se consideră că depăşeşte plafonul prevăzut la

alin. (1)

(4) O persoană impozabilă nou-înfiinţată poate beneficia de aplicarea regimului special de

scutire, dacă la momentul începerii activităţii economice declară o cifră de afaceri anuală

estimată, conform alin. (2), sub plafonul de scutire şi nu optează pentru aplicarea regimului

normal de taxare, conform alin. (3).

(5) Pentru persoana impozabilă nou-înfiinţată care începe o activitate economică în

decursul unui an calendaristic, plafonul de scutire este plafonul prevăzut la alin. (1).

(6) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire şi a cărei cifră de afaceri,

prevăzută la alin. (2), este mai mare sau egală cu plafonul de scutire prevăzut la alin. (1)

trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 316, în termen de 10 zile de

la data atingerii ori depăşirii plafonului. Data atingerii sau depăşirii plafonului se consideră a

fi prima zi a lunii calendaristice următoare celei în care plafonul a fost atins ori depăşit. Regimul

special de scutire se aplică până la data înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 316.

Dacă persoana impozabilă respectivă nu solicită sau solicită înregistrarea cu întârziere,

organele fiscale competente procedează după cum urmează:

a)stabilesc obligaţii privind taxa de plată, constând în diferenţa dintre taxa pe care

persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze şi taxa pe care ar fi avut dreptul să o deducă,

de la data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri de TVA

conform art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege, dacâ taxa

colectată este mai mare decât taxa deductibilă, precum şi accesoriile aferente, sau după caz;

b)determină suma negativă a taxei, respectiv diferenţa dintre taxa pe care ar fi avut dreptul

să o deducă, de ta data la care persoana impozabilă respectivă ar fi fost înregistrată în scopuri

de TVA conform art. 316 dacă ar fi solicitat înregistrarea în termenul prevăzut de lege, şi taxa

pe care persoana impozabilă ar fi trebuit să o colecteze de la data la care ar fi trebuit să fie

înregistrată în scopuri de taxă conform art. 316, dacă taxa deductibilă este mai mare decât

taxa coiectată.

(7) Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316 care în cursul

anului calendaristic precedent nu depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la alin. (1) poate

solicita scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316,

în vederea aplicării regimului special de scutire, cu condiţia ca la data solicitării să nu fi depăşit

plafonul de scutire pentru anul în curs. Solicitarea se poate depune la organele fiscale

competente între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de

persoana impozabilă, în conformitate cu prevederile art. 322. Anularea va fi valabilă de la

data comunicării deciziei privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. Organele fiscale

competente au obligaţia de a soluţiona solicitările de scoatere a persoanelor impozabile din

evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA cel târziu până la finele lunii în care a fost

depusă solicitarea. Până la comunicarea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA,

persoanei impozabile îi revin toate drepturile şi obligaţiile persoanelor înregistrate în scopuri

de TVA conform art. 316. Persoana impozabilă care a solicitat scoaterea din evidenţă are

obligaţia să depună ultimul decont de taxă prevăzut la art. 323, indiferent de perioada fiscală

aplicată conform art. 322, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată

decizia de anulare a înregistrării în scopuri de TVA. în ultimul decont de taxă depus,

persoanele impozabile au obligaţia să evidenţieze valoarea rezultată ca urmare a efectuării

tuturor ajustărilor de taxă, conform prezentului titlu.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015163

(8) Dacă, ulterior scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, conform

art. 316, potrivit alin. (7), persoana impozabilă realizează în cursul unui an calendaristic o

cifră de afaceri, determinată conform alin. (2), mai mare sau egală cu plafonul de scutire

prevăzut la alin. (1), are obligaţia să respecte prevederile prezentului articol şi, după

înregistrarea în scopuri de taxă conform art. 316, are dreptul să efectueze ajustările de taxă

conform prezentului titlu. Ajustările vor fi reflectate în primul decont de taxă depus după

înregistrarea în scopuri de TVA conform art. 316 a persoanei impozabile sau, după caz, într-un

decont ulterior.

(9) Persoana impozabilă care solicită, conform alin. (7), scoaterea din evidenţa persoanelor

impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, dar are obligaţia de a se înregistra

în scopuri de taxă, conform art. 317, trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA,

conform art. 317, concomitent cu solicitarea de scoatere din evidenţa persoanelor impozabile

înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316. înregistrarea în scopuri de TVA, conform

art. 317, va fi valabilă începând cu data anulării înregistrării în scopuri de TVA conform art. 316.

Prevederile prezentului alineat se aplică şi în cazul în care persoana impozabilă optează

pentru înregistrarea în scopuri de TVA, conform art. 317, concomitent cu solicitarea de

scoatere din evidenţa persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform

art. 316.

(10) Persoana impozabilă care aplică regimul special de scutire:

a)nu are dreptul la deducerea taxei aferente achiziţiilor, în condiţiile prevăzute la art. 297

si 299;

» 1

b)nu are voie să menţioneze taxa pe factură sau pe alt document.

(11) Prin normele metodologice se stabilesc regulile de înregistrare şi ajustările de efectuat

în căzui modificării regimului de taxă.

Regimul special pentru Art. 311. — (1) în sensul aplicării prezentului articol, prin agenţie de turism se înţelege

agenţiile de turismorice persoană care în nume propriu sau în calitate de agent intermediază, oferă informaţii sau

se angajează să furnizeze persoanelor care călătoresc individual sau în grup servicii de

călătorie, care includ cazarea la hotel, case de oaspeţi, cămine, locuinţe de vacanţă şi alte

spaţii folosite pentru cazare, transportul aerian, terestru sau maritim, excursii organizate şi

alte servicii turistice. Agenţiile de turism includ şi touroperatoriL

(2) în cazul în care o agenţie de turism acţionează în nume propriu în beneficiul direct al

călătorului şi utilizează livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate de alte persoane, toate

operaţiunile realizate de agenţia de turism în legătură cu călătoria sunt considerate un serviciu

unic prestat de agenţie în beneficiul călătorului.

(3) Serviciul unic prevăzut la alin, (2) are locul prestării în România, dacă agenţia de turism

este stabilită sau are un sediu fix în România şi serviciul este prestat prin sediul din România.

(4) Baza de impozitare a serviciului unic prevăzut la alin, (2) este constituită din marja de

profit, exclusiv taxa, care se determină ca diferenţă între suma totală care va fi plătită de

călător, fără taxă, şi costurile agenţiei de turism, inclusiv taxa, aferente livrărilor de bunuri şi

prestărilor de servicii în beneficiul direct ai călătorului, în cazul în care aceste livrări şi prestări

sunt realizate de alte persoane impozabile,

(5) în cazul în care livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct

al clientului sunt realizate în afara Uniunii Europene, serviciul unic al agenţiei de turism este

considerat serviciu prestat de un intermediar şi este scutit de taxă. în cazul în care livrările de

bunuri şi prestările de servicii efectuate în beneficiul direct al clientului sunt realizate atât în

interiorul, cât şi în afara Uniunii Europene, se consideră ca fiind scutită de taxă numai partea

serviciului unic prestat de agenţia de turism aferentă operaţiunilor realizate în afara Uniunii

Europene.

(6) Fără să contravină prevederilor art. 297 alin. (4), agenţia de turism nu are dreptul la

deducerea sau rambursarea taxei facturate de persoanele impozabile pentru livrările de bunuri

şi prestările de servicii în beneficiul direct al călătorului şi utilizate de agenţia de turism pentru

furnizarea serviciului unic prevăzut la alin. (2).

(7) Agenţia de turism trebuie să ţină, în plus faţă de evidenţele care trebuie ţinute conform

prezentului titlu, orice alte evidenţe necesare pentru stabilirea taxei datorate conform

prezentului articol.

(8) Agenţiile de turism nu au dreptul să înscrie taxa în mod distinct în facturi sau în alte

documente legale care se transmit călătorului, pentru serviciile unice cărora li se aplică regimul

special.

(9) Regimul special prevăzut de prezentul articol nu se aplică pentru agenţiile de turism

care acţionează în calitate de intermediar şi pentru care sunt aplicabile prevederile art. 286

alin. (4) lit. e) în ceea ce priveşte baza de impozitare.

(10) Agenţia de turism poate opta şi pentru aplicarea regimului normal de taxă pentru

operaţiunile prevăzute la alin. (2), cu următoarele excepţii, pentru care este obligatorie taxarea

în regim special:

a)când călătorul este o persoană fizică;

b)în situaţia în care serviciile de călătorie cuprind şi componente pentru care locul

operaţiunii se consideră ca fiind în afara României.

164MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(11) Atunci când agenţia de turism aplică regimul normal de taxare, va factura fiecare

componentă a serviciului unic la cota taxei corespunzătoare fiecărei componente în parte. în

plus, baza de impozitare a fiecărei componente facturate în regim normal de taxă va cuprinde

şi marja de profit a agenţiei de turism.

(12) Atunci când agenţia de turism efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de

taxare, cât şi operaţiuni supuse regimului special, aceasta trebuie să păstreze evidenţe

contabile separate pentru fiecare tip de operaţiune în parte.

Regimuri speciale pentru Art. 312. — (1) în sensul prezentului articol:

bunurile second-hand, a)operele de artă reprezintă:

opere de artă, obiecte 1. tablouri, colaje şi plachete decorative similare, picturi şi desene, executate integral de

de colecţie şi antichităţi

mână, altele decât planurile şi desenele de arhitectură, de inginerie şi alte planuri şi desene

industriale, comerciale, topografice sau similare, originale, executate manual, texte

manuscrise, reproduceri fotografice pe hârtie sensibilizată şi copii carbon obţinute de pe

planurile, desenele sau textele enumerate mai sus şi articolele industriale decorate manual,

care se încadrează la codul NC 9701;

2.gravuri, stampe şi litografii, originale vechi sau modeme, care au fost trase direct în alb-

negru sau color, ale uneia sau mai multor plăci/planşe executate în întregime manual de către

artist, indiferent de proces sau de materialul folosit de acesta, fără a include procese mecanice

sau fotomecanice, care se încadrează la codul NC 9702 00 00;

3.producţii originale de artă statuară sau de sculptură, în orice material, numai dacă sunt

executate în întregime de către artist; copiile executate de către un alt artist decât autorul

originalului, care se încadrează la codul NC 9703 00 00;

4.tapiserii executate manual după modele originale asigurate de artist, cu condiţia să

existe cel mult 8 copii din fiecare, care se încadrează îa codul NC 5805 00 00;

5.piese individuale de ceramică executate integral de către artist şi semnate de acesta;

6.emailuri pe cupru, executate integral manual, în cel mult 8 copii numerotate care poartă

semnătura artistului sau denumirea/numele atelierului, cu excepţia bijuteriilor din aur sau

argint;

7.fotografiile executate de către artist, scoase pe suport hârtie doar de el sau sub

supravegherea sa, semnate, numerotate şi limitate la 30 de copii, incluzându-se toate

dimensiunile şi monturile;

b)obiectele de colecţie reprezintă:

1.timbre poştale, timbre fiscale, mărci poştale, plicuri prima zi, serii poştale complete şi

similare, obliterate sau neobliterate, dar care nu au curs, nici destinate să aibă curs, care se

încadrează la codul NC 9704 00 00;

2.colecţii şi piese de colecţie de zoologie, botanică, mineralogie, anatomie sau care

prezintă un interes istoric, arheologic, paleontologic, etnografic sau numismatic, care se

încadrează la codul NC 9705 00 00;

c)antichităţile sunt obiectele, altele decât operele de artă şi obiectele de colecţie, cu o

vechime mai mare de 100 de ani, care se încadrează la codul NC 9706 00 00;

d)bunurile second-hand sunt bunurile mobile corporale care pot fi refolosite în starea în

care se află sau după efectuarea unor reparaţii, altele decât operele de artă, obiectele de

colecţie sau antichităţile, pietrele preţioase şi alte bunuri prevăzute în normele metodologice;

e)persoana impozabilă revânzătoare este persoana impozabilă care, în cursul desfăşurării

activităţii economice, achiziţionează sau importă bunuri second-hand şi/sau opere de artă,

obiecte de colecţie sau antichităţi în scopul revânzării, indiferent dacă respectiva persoană

impozabilă acţionează în nume propriu sau în numele altei persoane în cadrul unui contract

de comision la cumpărare sau vânzare;

f)organizatorul unei vânzări prin licitaţie publică este persoana impozabilă care, în

desfăşurarea activităţii sale economice, oferă bunuri spre vânzare prin licitaţie publică, în

scopul adjudecării acestora de către ofertantul cu preţul cel mai mare;

g)marja profitului este diferenţa dintre preţul de vânzare aplicat de persoana impozabilă

revânzătoare şi preţul de cumpărare, în care:

1. preţul de vânzare constituie suma obţinută de persoana impozabilă revânzătoare de la

cumpărător sau de la un terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de această tranzacţie,

impozitele, obligaţiile de plată, taxele şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de comision, ambalare,

transport şi asigurare, percepute de persoana impozabilă revânzătoare cumpărătorului, cu

excepţia reducerilor de preţ;

2.preţul de cumpărare reprezintă tot ce constituie suma obţinută, conform definiţiei preţului

de vânzare, de furnizor, de la persoana impozabilă revânzătoare;

h)regimul special reprezintă reglementările speciale prevăzute de prezentul articol pentru

taxarea livrărilor de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi la

cota de marjă a profitului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015165

(2) Persoana impozabilă revânzătoare va aplica regimul special pentru livrările de bunuri

second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, altele decât operele de artă

livrate de autorii sau succesorii de drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării

taxei, bunuri pe care le-a achiziţionat din interiorul Uniunii Europene, de la unul dintre următorii

furnizori:

a) o persoană neimpozabilă;

b) o persoană impozabilă, în măsura în care livrarea efectuată de respectiva persoană

impozabilă este scutită de taxă, conform art. 292 alin. (2) lit. g);

c) o întreprindere mică, în măsura în care achiziţia respectivă se referă la bunuri de capital;

d) o persoană impozabilă revânzătoare, în măsura în care livrarea de către aceasta a fost

supusă taxei în regim special.

(3) în condiţiile stabilite prin normele metodologice, persoana impozabilă revânzătoare

poate opta pentru aplicarea regimului special pentru livrarea următoarelor bunuri:

a)opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi pe care le-a importat;

b)opere de artă achiziţionate de persoana impozabilă revânzătoare de la autorii acestora

sau de la succesorii în drept ai acestora, pentru care există obligaţia colectării taxei.

(4) în cazul livrărilor prevăzute la alin. (2) şi (3), pentru care se exercită opţiunea prevăzută

la alin. (3), baza de impozitare este marja'profitului, determinată conform alin. (1) lit. g),

exclusiv valoarea taxei aferente. Prin excepţie, pentru livrările de opere de artă, obiecte de

colecţie sau antichităţi importate direct de persoana impozabilă revânzătoare, conform

alin. (3), preţul de cumpărare pentru calculul marjei de profit este constituit din baza de

impozitare la import, stabilită conform art. 289, plus taxa datorată sau achitată la import.

(5) Orice livrare de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi,

efectuată în regim special, este scutită de taxă, în condiţiile prevăzute la art. 294 aiin. (1)

lit. a), b), h)—n) şi p).

(6) Persoana impozabilă revânzătoare nu are dreptul la deducerea taxei datorate sau

achitate pentru bunurile prevăzute la alin. (2) şi (3), în măsura în care livrarea acestor bunuri

se taxează în regim special.

(7) Persoana impozabilă revânzătoare poate aplica regimul norma! de taxare pentru orice

livrare eligibilă pentru aplicarea regimului special, inclusiv pentru livrările de bunuri pentru

care se poate exercita opţiunea de aplicare a regimului special prevăzut la alin. (3).

(8) în cazul în care persoana impozabilă revânzătoare aplică regimul normal de taxare

pentru bunurile pentru care putea opta să aplice regimul special prevăzut la alin. (3), persoana

respectivă va avea dreptul de deducere a taxei datorate sau achitate pentru:

a)importul de opere de artă, obiecte de colecţie sau antichităţi;

b)opere de artă achiziţionate de la autorii acestora sau succesorii în drept ai acestora.

(9) Dreptul de deducere prevăzut la alin. (8) ia naştere la data la care este exigibilă taxa

colectată aferentă livrării pentru care persoana impozabilă revânzătoare optează pentru

regimul normal de taxă.

(10) Persoanele impozabile nu au dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru

bunuri care au fost sau urmează să fie achiziţionate de la persoana impozabilă revânzătoare,

în măsura în care livrarea acestor bunuri de către persoana impozabilă revânzătoare este

supusă regimului special.

(11) Regimul special nu se aplică pentru:

a)livrările efectuate de o persoană impozabilă revânzătoare pentru bunurile achiziţionate

în interiorul Uniunii Europene de la persoane care au beneficiat de scutire de taxă, conform

art. 293 alin. (1) lit. a) şi e)—h) şi art. 294 alin. (1) lit. h)—n), la cumpărare, la achiziţia

intracomunitară sau la importul de astfel de bunuri ori care au beneficiat de rambursarea taxei;

b)livrarea intracomunitară de către o persoană impozabilă revânzătoare de mijloace de

transport noi scutite de taxă, conform art. 294 alin. (2) lit. b).

(12) Persoana impozabilă revânzătoare nu are dreptul să înscrie taxa aferentă livrărilor

de bunuri supuse regimului special, în mod distinct, în facturile emise clienţilor.

(13) în condiţiile stabilite prin normele metodologice, persoana impozabilă revânzătoare

care aplică regimul special trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:

a)să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă Uscală

în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 322 şi 323;

b)să ţină evidenţa operaţiunilor pentru care se aplică regimul special.

(14) în condiţiile stabilite prin normele metodologice, persoana impozabilă revânzătoare

care efectuează atât operaţiuni supuse regimului normal de taxă, cât şi regimului special

trebuie să îndeplinească următoarele obligaţii:

a)să ţină evidenţe separate pentru operaţiunile supuse fiecărui regim;

b)să stabilească taxa colectată în cadrul regimului special pentru fiecare perioadă fiscală

în care trebuie să depună decontul de taxă, conform art. 322 şi 323.

(15) Dispoziţiile alin. (1)—(14) se aplică şi vânzărilor prin licitaţie publică efectuate de

persoanele impozabile revânzătoare care acţionează ca organizatori de vânzări prin licitaţie

publică în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

166MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Regimul special pentru Art. 313. — (1) Aurul de investiţii înseamnă:

aurul de investiţiia)aurul, sub formă de lingouri sau plachete acceptate/cotate pe pieţele de metale

preţioase, având puritatea minimă de 995 la mie, reprezentate sau nu prin hârtii de valoare,

cu excepţia lingourilor sau plachetelor cu greutatea de cel mult 1 g;

b)monedele de aur care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

1.au titlul mai mare sau egal cu 900 la mie;

2.sunt reconfecţionate după anul 1800;

3.sunt sau au constituit monedă legală de schimb în statul de origine; şi

4.sunt vândute în mod normal la un preţ care nu depăşeşte valoarea de piaţă liberă a

aurului conţinut de monede cu mai mult de 80%.

(2) în sensul prezentului articol, monedele prevăzute la alin. (1) lit. b) nu se consideră ca

fiind vândute în scop numismatic.

(3) Următoarele operaţiuni sunt scutite de taxă:

a)livrările, achiziţiile intracomunitare şi importul de aur de investiţii, inclusiv investiţiile în

hârtii de valoare, pentru aurul nominalizat sau nenominalizat ori negociat în conturi de aur şi

cuprinzând mai ales împrumuturile şi schimburile cu aur care conferă un drept de proprietate

sau de creanţă asupra aurului de investiţii, precum şi operaţiunile referitoare la aurul de

investiţii care constau în contracte la termen futures şi forward, care dau naştere unui transfer

al dreptului de proprietate sau de creanţă asupra aurului de investiţii;

b)serviciile de intermediere în livrarea de aur de investiţii, prestate de agenţi care

acţionează în numele şi pe seama unui mandant.

(4) Persoana impozabilă care produce aurul de investiţii sau transformă orice aur în aur de

investiţii poate opta pentru regimul normal de taxă pentru livrările de aur de investiţii către

altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3) lit. a).

(5) Persoana impozabilă care livrează în mod curent aur în scopuri industriale poate opta

pentru regimul normal de taxă, pentru livrările de aur de investiţii prevăzut la alin. (1) lit. a)

către altă persoană impozabilă, care în mod normal ar fi scutite, conform prevederilor alin. (3)

lit. a).

(6) Intermediarul care prestează servicii de intermediere în livrarea de aur, în numele şi în

contul unui mandant. poate opta pentru taxare, dacă mandantul şi-a exercitat opţiunea

prevăzută la alin. (4).

(7) Opţiunile prevăzute la alin. (4)—(6) se exercită printr-o notificare transmisă organului

fiscal competent. Opţiunea intră în vigoare la data înregistrării notificării la organele fiscale sau

la data depunerii acesteia la poştă, cu confirmare de primire, după caz, şi se aplică tuturor

livrărilor de aur de investiţii efectuate de la data respectivă. în cazul opţiunii exercitate de un

intermediar, opţiunea se aplică pentru toate serviciile de intermediere prestate de respectivul

Intermediar în beneficiul aceluiaşi mandant care şi-a exercitat opţiunea prevăzută la alin. (5).

în cazul exercitării opţiunilor prevăzute la afin. (4)—(6), persoanele impozabile nu pot reveni

la regimul special.

(8) în cazul în care livrarea de aur de investiţii este scutită de taxă, conform prezentului

articol, persoana impozabilă are dreptul să deducă:

a)taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile de aur de investiţii efectuate de la o

persoană care şi-a exercitat opţiunea de taxare;

b)taxa datorată sau achitată, pentru achiziţiile intracomunitare sau importul de aur, care

este ulterior transformat în aur de investiţii de persoana impozabilă sau de un terţ în numele

persoanei impozabile;

c)taxa datorată sau achitată, pentru serviciile prestate în beneficiul său, constând în

schimbarea formei, greutăţii sau purităţii aurului, inclusiv aurului de investiţii.

(9) Persoana impozabilă care produce aur de investiţii sau transformă aurul în aur de

investiţii are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achiziţii legate de

producţia sau transformarea aurului respectiv

(10) Persoana impozabilă care comercializează aur de investiţii trebuie să ţină evidenţa

tuturor tranzacţiilor cu aur de investiţii şi să păstreze documentaţia care să permită

identificarea clientului în aceste tranzacţii. Aceste evidenţe se păstrează minimum 5 ani de la

sfârşitul anului în care operaţiunile au fost efectuate.

Regimul special pentru Art. 314. — (1) în înţelesul prezentului articol:

serviciile electronice, a)persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană înseamnă o persoană

de telecomunicaţii, impozabilă care nu are sediul activităţii economice şi nici nu dispune de un sediu fix pe

de radiodifuziune sau teritoriul Uniunii Europene şi care nu are obligaţia să fie înregistrată în scopuri de TVA pentru

de televiziune prestate alte operaţiuni decât cele supuse regimului special;

de către persoane b)stat membru de înregistrare înseamnă statul membru ales de persoana impozabilă

impozabile nestabilite nestabilită în Uniunea Europeană pentru a declara momentul începerii activităţii sale ca

în Uniunea Europeanăpersoană impozabilă pe teritoriul Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile prezentului

articol;

c)stat membru de consum înseamnă statul membru în care are loc prestarea de servicii

electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau de televiziune, conform art. 278 alin. (5)

lit. h).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015167

(2) Orice persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană poate utiliza un regim

special pentru toate serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau de

televiziune prestate către persoane neimpozabile care sunt stabilite, au domiciliul stabil ori

reşedinţa obişnuită în Uniunea Europeană. Regimul special permite, printre altele, înregistrarea

unei persoane impozabile nestabilite în Uniunea Europeană într-un singur stat membru, conform

prezentului articol, pentru toate serviciile electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau

televiziune prestate către persoane neimpozabile stabilite în Uniunea Europeană.

(3) în cazul în care o persoană impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană optează

pentru regimul special şi alege România ca stat membru de înregistrare, la data începerii

operaţiunilor taxabile, persoana respectivă trebuie să depună în format electronic o declaraţie

de începere a activităţii la organul fiscal competent. Declaraţia trebuie să conţină următoarele

informaţii: denumirea/numele persoanei impozabile, adresa poştală, adresele electronice,

inclusiv pagina de internet proprie, codul naţional de înregistrare fiscală, după caz, precum şi

odeclaraţie prin care se confirmă că persoana nu este înregistrată în scopuri de TVA în

Uniunea Europeană. Modificările ulterioare ale datelor din declaraţia de înregistrare trebuie

aduse la cunoştinţa organului fiscal competent, pe cale electronică!

(4) La primirea declaraţiei de începere a activităţii organul fiscal competent va înregistra

persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană cu un cod de înregistrare special în

scopuri de TVA şi va comunica acest cod persoanei respective prin mijloace electronice. în

scopul înregistrării nu este necesară desemnarea unui reprezentant fiscal.

(5) Persoana impozabilă nestabiliîă în Uniunea Europeană trebuie să notifice, prin mijloace

electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activităţii sau în caz de modificări

ulterioare, care o exclud de la regimul special.

(6) Persoana impozabilă nestabilită va fi scoasă din evidenţă de către organul fiscal

competent, în oricare dintre următoarele situaţii:

a)persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice,

de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune;

b)organul fiscal competent constată că operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au

încheiat;

c)persoana impozabilă nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea

regimului special;

d)persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special.

(7) în termen de 20 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana

impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să depună la organul fiscal competent,

prin mijloace electronice, o declaraţie specială de TVA, potrivit modelului stabilit de

Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr, 815/2012 al Comisiei din 13 septembrie 2012 de

stabilire a normelor detaliate de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în

ceea ce priveşte regimurile speciale pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează

servicii de telecomunicaţii, servicii de radiodifuziune si de televiziune sau servicii electronice

către persoane neimpozabile, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria Ls nr. 249

din 14 septembrie 2012, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii electronice, de

telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune în perioada fiscală de raportare.

(8) Declaraţia specială de TVA trebuie să conţină următoarele informaţii:

a)codul de înregistrare prevăzut la alin. (4);

b)valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, de telecomunicaţii, de

radiodifuziune şi televiziune efectuate în cursul perioadei fiscale de raportare, cotele taxei

aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în

care taxa este exigibilă;

c)valoarea totală a taxei datorate în Uniunea Europeană.

(9) Declaraţia specială de TVA se întocmeşte în euro. în cazul în care prestările de servicii

se plătesc în alte monede se va folosi, la completarea declaraţiei, rata de schimb în vigoare

în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de

Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt

publicate în acea zi.

(10) Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să achite suma totală

a taxei datorate în Uniunea Europeană într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal

competent, până la data la care are obligaţia depunerii declaraţiei speciale. Prin norme se

stabileşte procedura de virare a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile

electronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune şi televiziune desfăşurate pe teritoriul lor, de

persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană, înregistrată în România în scopuri

de TVA.

(11) Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care utilizează regimul special

nu poate deduce TVA prin declaraţia specială de taxă, conform art. 301, dar va putea exercita

acest drept prin rambursarea taxei aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii

efectuate în România, în conformitate cu prevederile art. 302 alin. (1) lit. b), chiar dacă o

persoană impozabilă stabilită în România nu ar avea dreptul la o compensaţie similară în

ceea ce priveşte taxa sau un alt impozit similar, în condiţiile prevăzute de legislaţia ţării în

care îşi are sediul persoana impozabilă nestabilită.

168MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(12) Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană trebuie să ţină o evidenţă

suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru a permite

organelor fiscale competente din statele membre de consum să determine dacă declaraţia

prevăzută la alin. (7) este corectă. Aceste evidenţe se pun la dispoziţie electronic, la solicitarea

organului fiscal competent, precum şi a statelor membre de consum. Persoana impozabilă

nestabilită va păstra aceste evidenţe pe o perioadă de 10 ani de la încheierea anului în care

s-au prestat serviciile.

Regimul special pentru Art. 315. — (1) în sensul prezentului articol:

serviciile electronice, a)persoană impozabilă nestabilită în statul membru de consum înseamnă o persoană

de telecomunicaţii, impozabilă care are sediul activităţii economice sau un sediu fix pe teritoriul Uniunii Europene,

de radiodifuziune sau dar nu are sediul activităţii economice şi nu dispune de un sediu fix pe teritoriul statului

de televiziune prestata membru de consum;

de către persoane b)stat membru de înregistrare înseamnă statul membru pe teritoriul căruia persoana

impozabile stabilite impozabilă are sediul activităţii economice sau, în cazul în care nu are sediul activităţii

în Uniunea Europeană, economice în Uniunea Europeană, statul membru în care dispune de un sediu fix. în cazul în

dar într-un alt stat membru care o persoană impozabilă nu are sediul activităţii economice în Uniunea Europeană, dar are

decât statul membru mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, statul membru de înregistrare este acela în care

de consumpersoana respectivă are un sediu fix şi în care persoana impozabilă declară că va utiliza

prezentul regim special. Persoana impozabilă este ţinută să respecte respectiva decizie în

anul cafendaristic In cauză şi în următorii 2 ani calendaristici;

c)stat membru de consum înseamnă statul membru în care are loc prestarea de servicii

efectronice, de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune, conform art. 278 alin. (5)

lit. h).

(2) Orice persoană impozabilă care are sediul activităţii economice în România sau, în

cazul în care nu are sediul activităţii economice în Uniunea Europeană, dispune de un sediu

fix în România poate utiliza un regim special pentru toate serviciile electronice, de

telecomunicaţii, de radiodifuziune sau de televiziune prestate către persoane neimpozabile

care sunt stabilite, au domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită în statele membre de consum,

T FII *

dacă persoana impozabilă nu este stabilită în aceste state membre. Regimul special poate fi

utilizat şi de către orice persoană impozabilă care nu are sediul activităţii economice în

Uniunea Europeană, dar dispune de mai multe sedii fixe în Uniunea Europeană, în cazul în

care are un sediu fix în România şi alege România ca stat membru de înregistrare.

(3) în cazul în care România este statul membru de înregistrare, persoana impozabilă

respectivă trebuie să depună în format electronic o declaraţie de începere a activităţii sale

supuse regimului special la organul fiscal competent. Persoana impozabilă trebuie să notifice,

prin mijloace electronice, organul fiscal competent, în caz de încetare a activităţii sau în caz

de modificări ulterioare, care o exclud de la regimul special.

(4) Pentru operaţiunile impozabile efectuate în condiţiile prezentului regim special,

persoana impozabilă utilizează doar codul de înregistrare în scopuri de TVA alocat de statul

membru de înregistrare. în cazul în care România este statul membru de înregistrare, codul

de înregistrare utilizat de persoana impozabilă este cel care i-a fost atribuit conform art. 316.

(5) Persoana impozabilă care aplică regimul special va fi exclusă de la aplicarea acestui

regim de către organul fiscal competent, în oricare dintre următoarele situaţii:

a)persoana impozabilă informează organul fiscal că nu mai prestează servicii electronice,

de telecomunicaţii, de radiodifuziune sau televiziune;

b)organul fiscal competent constată că operaţiunile taxabile ale persoanei impozabile s-au

încheiat;

c)persoana impozabilă nu mai îndeplineşte cerinţele pentru a i se permite utilizarea

regimului special;

d)persoana impozabilă încalcă în mod repetat regulile regimului special.

(6) în termen de 20 de zile de la sfârşitul fiecărui trimestru calendaristic, persoana

impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent, prin mijloace electronice, o

declaraţie specială de TVA, potrivit modelului stabilit de Regulamentul de punere în aplicare

(UE) nr. 815/2012 al Comisiei din 13 septembrie 2012 de stabilire a normelor detaliate de

aplicare a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 al Consiliului în ceea ce priveşte regimurile

speciale pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii de telecomunicaţii,

servicii de radiodifuziune şi de televiziune sau servicii electronice către persoane

neimpozabile, indiferent dacă au fost sau nu prestate servicii electronice, de telecomunicaţii,

de radiodifuziune sau de televiziune în perioada fiscală de raportare.

(7) Declaraţia specială de TVA trebuie să conţină următoarele informaţii:

a)codul de înregistrare special în scopuri de TVA, prevăzut la alin. (4);

b)valoarea totală, exclusiv taxa, a prestărilor de servicii electronice, de telecomunicaţii, de

radiodifuziune şi de televiziune efectuate în cursul perioadei fiscale de raportare, cotele taxei

aplicabile şi valoarea corespunzătoare a taxei datorate fiecărui stat membru de consum în

care taxa este exigibilă;

c)valoarea totală a taxei datorate în statele membre de consum.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015169

(8) în cazul în care persoana impozabilă deţine unul sau mai multe sedii fixe, în alte state

membre, de la care sunt prestate servicii, declaraţia specială de TVA conţine, pe lângă

informaţiile prevăzute la alin. (7), valoarea totală a prestărilor de servicii electronice, de

telecomunicaţii, de radiodifuziune sau de televiziune care fac obiectul acestui regim special,

calculată pentru fiecare stat membru în care persoana deţine un sediu, cu precizarea

numărului individual de identificare în scopuri de TVA sau a codului de înregistrare fiscală al

sediului respectiv, şi defalcată pe fiecare stat membru de consum.

(9) Declaraţia specială de TVA se întocmeşte în euro. în cazul în care prestările de servicii

se plătesc în alte monede se va folosi, la completarea declaraţiei, rata de schimb în vigoare

în ultima zi a perioadei fiscale de raportare. Ratele de schimb utilizate sunt cele publicate de

Banca Centrală Europeană pentru ziua respectivă sau cele din ziua următoare, dacă nu sunt

publicate în acea zi.

(10) Persoana impozabilă trebuie să achite suma totală a taxei datorate în statele membre

de consum într-un cont special, în euro, indicat de organul fiscal competent, până la data la

care are obligaţia depunerii declaraţiei speciale. Prin norme se stabileşte procedura de virare

a sumelor cuvenite fiecărui stat membru, pentru serviciile electronice,'de telecomunicaţii, de

radiodifuziune şi de televiziune desfăşurate pe teritoriul lor, de persoana impozabilă’care

aplică regimul special, pentru care România este statul membru de înregistrare.

(11) în situaţia în care România este stat membru de consum, persoana impozabilă

nestabilită în România care utilizează prezentul regim special beneficiază de rambursarea

taxei aferente importurilor şi achiziţiilor de bunuri/servicii efectuate în România pentru

realizarea activităţilor sale impozabile supuse acestui regim, în conformitate cu prevederile

art. 302 alin. (1) lit. a). în cazul în care persoana impozabilă nestabilită în România şi

beneficiară a prezentului regim special desfăşoară, de asemenea, în România activităţi care

nu sunt supuse acestui regim şi pentru care există obligaţia înregistrării în scopuri de TVA,

respectiva persoană îşi deduce TVA pentru activităţile sale impozabile supuse prezentului

regim prin decontul de taxă prevăzut la art. 323.

(12) Persoana impozabilă nestabilită în statul membru de consum trebuie să ţină o

evidenţă suficient de detaliată a serviciilor pentru care se aplică acest regim special, pentru

a permite organelor fiscale competente din statele membre de consum să determine dacă

declaraţia prevăzută la alin. (7) este corectă. Aceste evidenţe se pun la dispoziţie electronic,

la solicitarea organului fiscal competent precum şi a statelor membre de consum. Persoana

impozabilă nestabilită va păstra aceste evidenţe pe o perioadă de 10 ani de la încheierea

anului în care s-au prestat serviciile.

(13) în cazul în care România este statul membru de înregistrare, din sumele transferate

fiecărui stat membru de consum se reţine ca venit al bugetului de stat un procent de 30%

până la data de 31 decembrie 2016 şi, respectiv, un procent de 15% în perioada 1 ianuarie

2017—31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al A.N.A.F.

CAPITOLUL XIII

Obligaţii

înregistrarea persoanelor Art, 316. — (1) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi

impozabile Tn scopuri realizează sau intenţionează să realizeze o activitate economică ce implică operaţiuni taxabile,

de TVAscutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere şi/sau operaţiuni rezultate din

activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate, dacă

taxa ar fi deductibilă, în cazul în care aceste operaţiuni ar fi fost realizate în România conform

art. 297 alin. (4) lit. b) şi d), trebuie să solicite înregistrarea în scopuri de TVA Ia organul fiscal

competent, după cum urmează:

a)înainte de realizarea unor astfel de operaţiuni, în următoarele cazuri:

1.dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri care atinge sau depăşeşte

plafonul de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), cu privire la regimul special de scutire pentru

întreprinderile mici;

2.dacă declară că urmează să realizeze o cifră de afaceri inferioară plafonului de scutire

prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă.

b)dacă în cursul unui an calendaristic atinge sau depăşeşte plafonul de scutire prevăzut la

art. 310 alin. (1), în termen de 10 zile de la sfârşitul lunii în care a atins sau a depăşit acest plafon;

c)dacă cifra de afaceri realizată în cursul unui an calendaristic este inferioară plafonului

de scutire prevăzut la art. 310 alin. (1), dar optează pentru aplicarea regimului normal de taxă;

d)dacă efectuează operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform

art. 292 alin. (3).

(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în afara României, dar este

stabilită în România printr-un sediu fix, conform art. 266 alin. (2) lit. b), este obligată să solicite

înregistrarea în scopuri de TVA în România, astfel:

a)înaintea primirii serviciilor, în situaţia în care urmează să primească pentru sediul fix din

România servicii pentru care este obligată la plata taxei în România conform art. 307 alin. (2),

dacă serviciile sunt prestate de o persoană impozabilă care este stabilită în sensul art. 266

alin. (2) în alt stat membru;

170MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)înainte de prestarea serviciilor, în situaţia în care urmează să presteze serviciile

prevăzute la art. 278 alin. (2) de la sediul fix din România pentru un beneficiar persoană

impozabilă stabilită în sensul art. 266 alin. (2) în alt stat membru care are obligaţia de a plăti

TVA în alt stat membru, conform echivalentului din legislaţia statului membru respectiv al

art. 307 alin. (2);

c)înainte de realizarea unor activităţi economice de la respectivul sediu fix în condiţiile

stabilite la art. 266 alin. (2) lit. b) şi c) care implică:

1.livrări de bunuri taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere, inclusiv livrări

intracomunitare scutite de TVA conform art. 294 alin. (2);

2.prestări de servicii taxabile şi/sau scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de

deducere, altele decât cele prevăzute la lit. a) şi b);

3.operaţiuni scutite de taxă şi optează pentru taxarea acestora, conform art. 292 alin. (3);

4.achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile.

(3) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile persoanei tratate ca persoană impozabilă numai

pentru că efectuează ocazional livrări intracomunitare de mijloace de transport noi.

(4) O persoană impozabilă care nu este stabilită în România conform art. 266 alin. (2) şi

nici înregistrată în scopuri de TVA în România conform prezentului articol va solicita

înregistrarea în scopuri de TVA la organele fiscale competente pentru operaţiuni realizate pe

teritoriul României care dau drept de deducere a taxei, altele decât serviciile de transport şi

serviciile auxiliare acestora, scutite în temeiul art, 294 alin. (1) lit, c)—n), art. 295 alin. (1) lit. c)

şi art. 296, înainte de efectuarea respectivelor operaţiuni, cu excepţia situaţiilor în care

persoana obligată ia plata taxei este beneficiarul, conform art. 307 alin. (2)—(6). Persoana

impozabilă care nu este stabilită în România conform art. 266 alin. (2) şi nici înregistrată în

scopuri de TVA în România conform prezentului articol poate solicita înregistrarea în scopuri

de TVA dacă efectuează în România oricare dintre următoarele operaţiuni:

a)importuri de bunuri;

b)operaţiuni prevăzute la art 292 alin, (2) lit. e), dacă optează pentru taxarea acestora,

conform art. 292 alin, (3);

c)operaţiuni prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f), dacă acestea sunt taxabile prin efectul legii

sau prin opţiune, conform art. 292 alin. (3).

(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), pentru serviciile electronice, de telecomunicaţii,

de radiodifuziune sau de televiziune prestate către persoane neimpozabile din România, nu

se înregistrează în România persoanele care s-au înregistrat într-un alt stat membru pentru

aplicarea unuia dintre regimurile speciale prevăzute la art. 314 şi 315.

(6) Va solicita înregistrarea în scopuri de TVA conform acestui articol, înainte de realizarea

operaţiunilor, persoana impozabilă nestabilită în România şi neînregistrată în scopuri de TVA

în România, care intenţionează:

a)să efectueze o achiziţie intracomunitară de bunuri pentru care este obligată la plata

taxei conform art. 308; sau

b)să efectueze o livrare intracomunitară de bunuri scutită de taxă.

(7) Persoana impozabilă stabilită în Uniunea Europeană, dar nu în România, care are

obligaţia să se înregistreze în scopuri de TVA în România, poate, în condiţiile stabilite prin

normele metodologice, să îşi îndeplinească această obligaţie prin desemnarea unui

reprezentant fiscal. Persoana impozabilă nestabilită în Uniunea Europeană care are obligaţia

să se înregistreze în scopuri de TVA în România este obligată, în condiţiile stabilite prin

normele metodologice, să se înregistreze prin desemnarea unui reprezentant fiscal.

(8) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului

articol, toate persoanele care, în conformitate cu prevederile prezentului titlu, sunt obligate să

solicite înregistrarea, conform alin. (1), (2), (4) şi (6) sau solicită înregistrarea conform alin. (12).

(9) în aplicarea prevederilor alin. (8), prin ordin ai preşedintelui A.N.A.F., se stabilesc criterii

pentru condiţionarea înregistrării în scopuri de TVA a societăţilor cu sediul activităţii economice

în România, înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, care sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului. Organele fiscale competente

stabilesc, pe baza acestor criterii, dacă persoana impozabilă justifică intenţia şi are

capacitatea de a desfăşura activitate economică, pentru a fi înregistrată în scopuri de TVA.

Prin excepţie de la prevederile alin. (8), organele fiscale competente nu vor înregistra în

scopuri de TVA persoanele impozabile care nu îndeplinesc criteriile stabilite prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F.

(10) în cazul în care o persoană este obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, în

conformitate cu prevederile alin. (1) lit. b), alin. (2), (4) sau (6), şi nu solicită înregistrarea,

organele fiscale competente vor înregistra persoana respectivă din oficiu.

(11) Organele fiscale competente anulează înregistrarea unei persoane în scopuri de TVA,

conform prezentului articol:

a)dacă este declarată inactivă conform prevederilor Codului de procedură fiscală, de la

data declarării ca inactivă;

b)dacă a intrat în inactivitate temporară, înscrisă în registrul comerţului, potrivit legii, de

la data înscrierii menţiunii privind inactivitatea temporară în registrul comerţului;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015171

c)dacă asociaţii/administratorii persoanei impozabile sau persoana impozabilă însăşi au

înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau laptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din

Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, de la data comunicării deciziei de

anulare de către organele fiscale competente. Prin excepţie, în cazul societăţilor reglementate

de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se dispune

anularea înregistrării persoanei în scopuri de TVA dacă:

1.administratorii şi/sau persoana impozabilă însăşi, în cazul societăţilor pe acţiuni sau în

comandită pe acţiuni, au înscrise în cazierul fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 4

alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015;

2.asociaţii majoritari sau, după caz, asociatul unic şi/sau administratorii şi/sau persoana

impozabilă însăşi, în cazul altor societăţi decât cele menţionate la pct. 1, au înscrise în cazierul

fiscal infracţiuni şi/sau faptele prevăzute la art. 4 alin. (4) lit. a) din Ordonanţa Guvernului

nr. 39/2015;

d)dacă nu a depus niciun decont de taxă prevăzut la art. 323 pentru 6 luni consecutive,

în cazul persoanei care are perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două trimestre

calendaristice consecutive, în cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul

calendaristic, dar nu este ta situaţia prevăzută la lit. a) ori b), din prima zi a lunii următoare celei

în care a intervenit termenul de depunere al celui de-al şaselea decont de taxă în prima

situaţie şi, respectiv, din prima zi a lunii următoare celei în care a intervenit termenul de

depunere al celui de-al doilea decont de taxă în a doua situaţie;

e)dacă în deconturile de taxă depuse pentru 6 funi consecutive, în cazul persoanei

impozabile care are perioada fiscală luna calendaristică, şi pentru două trimestre

calendaristice consecutive, In cazul persoanei impozabile care are perioada fiscală trimestrul

calendaristic, nu au fost evidenţiate achiziţii de bunuri/servicii şi nici livrări de bunuri/prestări

de servicii realizate în cursul acestor perioade de raportare, organele fiscale competente

anulează înregistrarea în scopuri de TVA din prima zi a lunii următoare celei în care a intervenit

termenul de depunere al celui de-al şaselea decont de taxă în prima situaţie şi, respectiv, din

prima zi a lunii următoare celei în care a intervenit termenul de depunere al celui de-al doilea

decont de taxă în a doua situatie;

t '

f)dacă, potrivit prevederilor prezentului titlu, persoana impozabilă nu era obligată şi nici nu

avea dreptul să solicite înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol;

g} în situaţia persoanelor impozabile care solicită scoaterea din evidenţa persoanelor

înregistrate în scopuri de TVA în vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la

art. 310;

h)dacă persoana impozabilă, societate cu sediul activităţii economice în România,

înfiinţată în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

supusă înmatriculării la registrul comerţului, nu justifică intenţia şi capacitatea de a desfăşura

activitate economică potrivit criteriilor şi în termenele stabilite prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F.

(12) Procedura de anulare a înregistrării în scopuri de TVA este stabilită prin normele

procedurale în vigoare. După anularea înregistrării în scopuri de TVA conform alin, (11) lit. a)—e)

şi h), la solicitarea persoanelor impozabile organele fiscale competente înregistrează

persoanele impozabile în scopuri de TVA aplicând prevederile alin. (9) astfel:

a)în situaţiile prevăzute la alin. (11) lit. a) şi b), dacă încetează situaţia care a condus la

anulare, de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;

b)în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. c), dacă încetează situaţia care a condus la anulare,

de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA. în cazul societăţilor

reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ai

căror asociaţi din cauza cărora s-a dispus anularea înregistrării în scopuri de TVA nu sunt

majoritari la momentul solicitării reînregistrării, persoana impozabilă poate solicita

reînregistrarea chiar dacă nu a încetat situaţia care a condus la anularea înregistrării conform

alin. (11) lit. c);

c)în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. d), de la data comunicării deciziei de înregistrare în

scopuri de TVA, pe baza următoarelor informaţii/documente furnizate de persoana impozabilă:

1.prezentarea deconturilor de taxă nedepuse la termen;

2.prezentarea unei cereri motivate din care să rezulte că se angajează să depună la

termenele prevăzute de lege deconturile de taxă;

d)în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. e), pe baza unei declaraţii pe propria răspundere din

care să rezulte că va desfăşura activităţi economice. Data înregistrării în scopuri de TVA a

persoanei impozabile este data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA;

e)în situaţia prevăzută la alin. (11) lit. h), dacă încetează situaţia care a condus la anulare,

de la data comunicării deciziei de înregistrare în scopuri de TVA.

(13) Persoanele impozabile aflate în situaţiile prevăzute la alin. (11) au obligaţia să depună

ultimul decont de taxă prevăzut la art. 323, indiferent de perioada fiscală aplicată conform

art. 322, până la data de 25 a lunii următoare celei în care a fost comunicată decizia de

anulare a înregistrării ta scopuri de TVA.

172MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(14) Persoanele impozabile aflate în situaţiile prevăzute la alin. (12) nu pot aplica

prevederile referitoare la plafonul de scutire pentru mici întreprinderi prevăzut la art. 310 până

la data înregistrării în scopuri de TVA, fiind obligate să aplice prevederile art. 11 alin. (6) şi (8).

(15)A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA

conform art. 316 şi Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA

conform art. 316 a fost anulată. Registrele sunt publice şi se afişează pe site-ul A.N.A.F.

înscrierea în Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform

art. 316 a fost anulată se face de către organul fiscal competent, după comunicarea deciziei

de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, în termen de cel mult 3 zile de la data comunicării.

Data anulării înregistrării în scopuri de TVA înscrisă în decizie este data prevăzută la alin. (11).

Anularea înregistrării în scopuri de TVA produce la furnizor/prestator efectele prevăzute la

art. 11 alin. (6) şi (8) de la data prevăzută la alin. (11) şi în cazul beneficiarului produce efectele

prevăzute la art. 11 alin. (7) şi (9) din ziua următoare datei operării anulării înregistrării în

Registrul persoanelor impozabile a căror înregistrare în scopuri de TVA conform art. 316 a fost

anulată.

(16) Când se constată că persoana impozabilă a fost înregistrată în scopuri de TVA

conform prezentului articol de organele fiscale, ca urmare a unei erori, această înregistrare

se anulează din oficiu sau la cererea persoanei impozabile de organele fiscale competente,

începând cu data înscrisă în decizia de îndreptare a erorii. Pe perioada cuprinsă între data

înregistrării şi data anulării înregistrării în scopuri de TVA:

a)persoana impozabilă care a fost înregistrată eronat în scopuri de TVA acţionează în

calitate de persoană înregistrată în scopuri de TVA, cu excepţia situaţiei în care înregistrarea

eronată a fost generată de organul fiscal, caz în care persoana impozabilă poate aplica

regimul special de scutire pentru întreprinderile mici prevăzut la art. 310;

b)dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari de la persoanele

impozabile respective se exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute la art. 297—301.

(17) Când se constată că persoanei impozabile i-a fost anulat din oficiu de organele fiscale

codul de înregistrare în scopuri de TVA conform prezentului articol, ca urmare a unei erori,

aceasta va fi înregistrată, din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, de organele fiscale

competente. Pe perioada cuprinsă între data anulării şi data înregistrării în scopuri de TVA

persoana respectivă îşi păstrează calitatea de persoană impozabilă înregistrată în scopuri de

TVA, menţinându-se data înregistrării în scopuri de TVA anterioară. Dreptul de deducere a TVA

aferente achiziţiilor efectuate pe aceeaşi perioadă de beneficiari de la persoanele impozabile

respective se exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute la art. 297—301, considerându-se

că achiziţiile au fost efectuate de la o persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA

conform prezentului articol.

(18) Persoana înregistrată conform prezentului articol va anunţa în scris organele fiscale

competente cu privire la modificările informaţiilor declarate în cererea de înregistrare sau

furnizate prin altă metodă organului fiscal competent, în legătură cu înregistrarea sa, sau care

apar în certificatul de înregistrare în termen de 15 zile de la producerea oricăruia dintre aceste

evenimente.

(19) în vederea justificării intenţiei şi a capacităţii de a desfăşura activitate economică, în

sensul alin. (9) şi alin. (11) lit. h), societăţile cu sediul activităţii economice în România,

înfiinţate în baza Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care

sunt supuse înmatriculării la registrul comerţului furnizează organului fiscal informaţii

relevante, prin completarea unei declaraţii al cărei model este aprobat prin ordin âl

preşedintelui A.N.A.F.

(20) în cazul încetării desfăşurării de operaţiuni care dau drept de deducere a taxei sau în

cazul încetării activităţii sale economice, orice persoană înregistrată conform prezentului

articol va anunţa în scris organele fiscale competente în termen de 15 zile de la producerea

oricăruia dintre aceste evenimente în scopul scoaterii din evidenţa persoanelor înregistrate în

scopuri de TVA. Prin norme procedurale se stabilesc data de la care are ioc scoaterea din

evidenţă şi procedura aplicabilă.

înregistrarea în scopuri de TVA a Art. 317. — (1) Are obligaţia să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, conform prezentului

altor persoane care efectuează articol;

achiziţii intracomunitare sau a)persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România şi persoana juridică

pentru serviciineimpozabilă stabilită în România, neînregistrate şi care nu au obligaţia să se înregistreze

conform art. 316 şi care nu sunt deja înregistrate conform lit. b) ori c) sau alin. (2), care

efectuează o achiziţie intracomunitară taxabilă în România, înainte de efectuarea achiziţiei

intracomunitare, dacă valoarea achiziţiei intracomunitare respective depăşeşte plafonul pentru

achiziţii intracomunitare în anul calendaristic în care are loc achiziţia intracomunitară;

b)persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, neînregistrată şi

care nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 şi care nu este deja înregistrată

conform lit. a) sau c) ori a alin. (2), dacă prestează servicii care au locul în alt stat membru,

pentru care beneficiarul serviciului este persoana obligată la plata taxei conform echivalentului

din legislaţia altui stat membru al art. 307 alin. (2), înainte de prestarea serviciului;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015173

c)persoana impozabilă care îşi are stabilit sediul activităţii economice în România, care

nu este înregistrată şi nu are obligaţia să se înregistreze conform art. 316 şi care nu este deja

înregistrată conform' lit. a) sau b) ori a alin. (2), dacă primeşte de la un prestator, persoană

impozabilă stabilită în alt stat membru, servicii pentru care este obligată la plata taxei în

România conform art. 307 alin. (2), înaintea primirii serviciilor respective.

(2) Persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România, dacă nu este

înregistrată şi nu este obligată să se înregistreze conform art. 316, şi persoana juridică

neimpozabilă stabilită în România pot solicita să se înregistreze, conform prezentului articol,

în cazul în care realizează achiziţii intracomunitare, conform art. 268 alin. (6).

(3) Organele fiscale competente vor înregistra în scopuri de TVA, conform prezentului

articol, orice persoană care solicită înregistrarea, conform alin. (1) sau (2).

(4) Dacă persoana obligată să se înregistreze în scopuri de TVA, în condiţiile prevăzute la

alin. (1), nu solicită înregistrarea, organele fiscale competente vor înregistra persoana

respectivă din oficiu.

(5) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (1) lit. a) poate solicita anularea

înregistrării sale oricând, după expirarea anului calendaristic următor celui în care a fost

înregistrată, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de achiziţii

în anul în care face solicitarea sau în anul calendaristic anterior şi dacă nu şi-a exercitat

opţiunea conform alin. (7).

(6) Persoana înregistrată în scopuri de TVA conform alin. (2) poate solicita anularea

înregistrării oricând după expirarea a 2 ani calendaristici care urmează anului în care a optat

pentru înregistrare, dacă valoarea achiziţiilor sale intracomunitare nu a depăşit plafonul de

achiziţii în anul în care depune această solicitare sau în anul calendaristic anterior, dacă nu

şi-a exercitat opţiunea conform alin, (7).

(7) Dacă după expirarea anului calendaristic prevăzut la alin. (5) sau a ceîor 2 ani

calendaristici prevăzuţi la alin. (6), care urmează celui în care s-a efectuat înregistrarea,

persoana impozabilă efectuează o achiziţie intracomunitară în baza codului de înregistrare în

scopuri de TVA, obţinut conform prezentului articol, se consideră că persoana a optat conform

art. 268 alin. (6), cu excepţia cazului în care a depăşit plafonul de achiziţii intracomunitare.

(8) Persoana înregistrată conform alin. (1) lit, b) şi c) poate solicita anularea înregistrării

sale oricând după expirarea anului calendaristic în care a fost înregistrată, cu excepţia situaţiei

în care trebuie să rămână înregistrată conform alin. (5)—(7),

(9) Organele fiscale competente vor anula înregistrareau nei persoane, conform

prezentului articol, din oficiu sau, după caz, la cerere, în următoarele situaţii:

a)persoana respectivă este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316; sau

b)persoana respectivă are dreptul la anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform

prezentului articol, şi solicită anularea conform alin. (5), (6) şi (8); sau

c)persoana respectivă îşi încetează activitatea economică,

(10) înregistrarea în scopuri de TVA conform prezentului articol nu conferă persoanei

impozabile calitatea de persoană înregistrată normal în scopuri de TVA, acest cod fiind utilizat

numai pentru achiziţii intracomunitare sau pentru serviciile prevăzute la art. 278 alin. (2),

primite de la persoane impozabile stabilite în alt stat membru sau prestate către persoane

impozabile stabilite în alt stat membru.

(11) Prevederile art. 316 alin. (11) lit a), b) şi f) se aplică corespunzător şi pentru

persoanele înregistrate în scopuri de TVA conform prezentului articol,

Prevederi generale Art. 318. — (1) Codul de înregistrare în scopuri de TVA, atribuit conform art, 316 şi 317,

referitoare la înregistrareare prefixul RO, conform Standardului internaţional ISO 3166 — alpha 2.

(2) Anularea înregistrării în scopuri de TVA a unei persoane nu o exonerează de

răspunderea care îi revine, conform prezentului titlu, pentru orice acţiune anterioară datei

anulării şi de obligaţia de a solicita înregistrarea în condiţiile prezentului titlu.

(3) Prin normele metodologice se stabilesc cazurile în care persoanele nestabilite în

România care sunt obligate la plata TVA în România conform art. 307 alin. (1) pot fi scutite

de înregistrarea în scopuri de TVA în România.

(4) Persoanele înregistrate:

a)conform art. 316 vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA tuturor

furnizorilor/prestatorilor sau clienţilor;

b)conform art. 317 vor comunica codul de înregistrare în scopuri de TVA:

1.furnizorului/prestatorului, atunci când au obligaţia plăţii taxei conform art. 307 alin. (2)—(6)

şi art. 308;

2.beneficiarului, persoană impozabilă din alt stat membru, către care prestează servicii

pentru care acesta este obligat la plata taxei conform echivalentului din alt stat membru al

art. 307 alin. (2).

FacturareaArt. 319. — (1) în înţelesul prezentului titlu sunt considerate facturi documentele sau

mesajele pe suport hârtie ori în format electronic, dacă acestea îndeplinesc condiţiile stabilite

în prezentul articol.

(2) Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără

ambiguităţi la factura iniţială are acelaşi regim juridic ca o factură.

174MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) în cazul în care este obligatorie ajustarea bazei impozabile conform art. 287 lit. a)—c)

şi e), dacă furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corecţie prevăzuta

la art. 330 alin. (2), beneficiarul trebuie să emită o autofactură în vederea ajustării taxei

deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care au intervenit

evenimentele prevăzute la art. 287 lit. a)—c) şi e).

(4) în înţelesul prezentului titlu, prin factură electronică se înţelege o factură care conţine

informaţiile solicitate în prezentul articol şi care a fost emisă şi primită în format electronic.

(5) Fără să contravină prevederilor alin. (31)—(35) se aplică următoarele reguli de

facturare:

a)pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv

prestării se consideră a fi în România, conform prevederilor art. 275 şi 278, facturarea face

obiectul prevederilor prezentului articol. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru

care locul livrării, respectiv prestării nu se consideră a fi în România, conform prevederilor

art. 275 şi 278, facturarea face obiectul normelor aplicabile în statele membre în care are loc

livrarea de bunuri/prestarea de servicii;

b)prin excepţie de la prevederile lit. a):

1.pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de o persoană impozabilă

stabilită în România în sensul art. 266 alin. (2), facturarea face obiectul prevederilor

prezentului articol dacă furnizorul/prestatorul nu este stabilit în statul membru în care are loc

livrarea bunurilor ori prestarea serviciilor, conform prevederilor art 275 şi 278, şl persoana

obligată la plata TVA este persoana căreia i se livrează bunurile sau i se prestează serviciile;

2.pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv

prestării se consideră a fi în România, conform art. 275 şi 278, efectuate de un

furnizor/prestator care nu este stabilit în România, dar este stabilit în Uniunea Europeană,

conform prevederilor art. 266 alin. (2), iar persoana obligată la plata taxei conform art. 307 este

beneficiarul către care s-au efectuat respectivele livrări/prestări, facturarea face obiectul

normelor aplicabile în statul membru în care este stabilit furnizorul/prestatorul.

în situaţia în care beneficiarul este persoana care emite factura în numele şi în contul

furnizorului/prestatorului conform prevederilor alin. (18), se aplică prevederile lit. a);

c)prin excepţie de la prevederile lit. a), pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii

efectuate de o persoană impozabilă stabilită în România în sensul art. 266 afin. (2), facturarea

face obiectul prevederilor prezentului articol dacă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor

nu are loc în Uniunea Europeană în conformitate cu prevederile art. 275 şi 278.

(6) Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele

situaţii:

a)pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate:

b)pentru fiecare vânzare la distantă pe care a efectuat-o, în condiţiile prevăzute la art. 275

alin. (2) şi (3);

c)pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile prevăzute la art. 294

alin. (2) lit. a)—c);

d)pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a)

şi b).

(7) Prin excepţie de la alin. (6} lit. a) şi d), persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de

facturi pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere a taxei conform art. 292 alin. (1)

şi (2).

(8) Persoana înregistrată conform art. 316 trebuie să autofactureze, în termenul prevăzut

la alin. (16), fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine.

(9) Persoana impozabilă trebuie să emită o autofactură, în termenul prevăzut ta alin. (15),

pentru fiecare transfer efectuat în alt stat membru, în condiţiile prevăzute la art. 270 alin. (10),

şi pentru fiecare operaţiune asimilată unei achiziţii intracomunitare de bunuri efectuate în

România în condiţiile prevăzute la art. 273 alin. (2) lit. a).

(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (6) lit. a), persoana impozabilă este scutită de

obligaţia emiterii facturii pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul

solicită factura:

a)livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către

populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiHza aparate

de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b)livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele decât cele menţionate la lit. a), furnizate

către beneficiari persoane neimpozabile, altele decât persoanele juridice neimpozabile, pentru

care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fără nominalizarea

cumpărătorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau

abonamentelor, accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente

sportive, târguri, expoziţii;

c)livrările de bunuri'şi prestările de servicii, altele decât cele menţionate la lit. a) şi b),

furnizate către beneficiari, persoane neimpozabile, altele decât persoanele juridice

neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului,

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015175

cum sunt: livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto

a căror contravaloare se încasează prin automate, servicii de reîncărcare electronică a

cartelelor telefonice preplătite. Prin normele metodologice se vor stabili documentele pe care

furnizorii/prestatorii trebuie să le întocmească în vederea determinării corecte a bazei de

impozitare şi a taxei colectate pentru astfel de operaţiuni.

(11) Persoana impozabilă care nu are obligaţia de a emite facturi conform prezentului

articol poate opta pentru emiterea facturii.

(12) Persoana impozabilă care are obligaţia de a emite facturi conform prezentului articol,

precum şi persoana impozabilă care optează pentru emiterea facturii potrivit alin. (11) pot

emite facturi simplificate în oricare dintre următoarele situaţii:

a)atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de

schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este cursul prevăzut la art. 290;

b)în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură conform alin. (2).

(13) în urma consultării Comitetului TVA instituit în temeiul prevederilor art. 398 din

Directiva 112, prin ordin al ministrului finanţelor publice se aprobă ca persoana impozabilă

care are obligaţia de a emite facturi conform prezentului articol, precum şi persoana

impozabilă care optează pentru emiterea facturii potrivit alin. (11) să înscrie în facturi doar

informaţiile prevăzute la alin. (21), în următoarele cazuri, conform procedurii stabilite prin

normele metodologice:

a)valoarea facturii, inclusiv TVA, este mai mare de 100 euro, dar mai mică de 400 euro.

Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este cursul prevăzut la

art. 290; sau

b)în cazul în care practica administrativă ori comercială din sectorul de activitate implicat

sau condiţiile tehnice de emitere a facturilor face/fac ca respectarea tuturoro bligaţiilor

menţionate la alin. (20) sau la alin. (23) să fie extrem de dificilă.

(14) Prevederile alin. (12) şi (13) nu se aplică în cazul operaţiunilor prevăzute la alin. (6)

lit. b) şi c) sau atunci când persoana impozabilă, care este stabilită în România, efectuează

livrarea de bunuri ori prestarea de servicii pentru care taxa este datorată în aît stat membru,

în care această persoană nu este stabilită, iar persoana obligată la plata TVA este persoana

căreia i-au fost livrate bunurile sau i-au fost prestate serviciile în acest alt stat membru.

(15) Pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile prevăzute la art. 294

alin. (2), persoana impozabilă are obligaţia de a emite o factură cel târziu pânăî n cea de-a

15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei.

(16) Pentru alte operaţiuni decât cele prevăzute la alin. (15), persoana impozabilă are obligaţia

de a emite o factură cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere

faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă. De asemenea,

persoana impozabilă trebuie să emită o factură pentru suma avansurilor încasate în legătură cu

olivrare de bunuri/prestare de servicii cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei

în care a încasat avansurile, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.

(17) Persoana impozabilă poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări

separate de bunuri, prestări separate de servicii, către acelaşi client, în următoarele condiţii:

a)să se refere la operaţiuni pentru care a luat naştere faptul generator de taxă sau pentru

care au fost încasate avansuri într-o perioadă ce nu depăşeşte o lună calendaristică;

b)toate documentele emise la data livrării de bunuri, prestării de servicii sau încasării de

avansuri să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.

(18) Pot fi emise facturi de către beneficiar în numele şi în contul furnizoruiui/prestatorului

în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

(19) Pot fi emise facturi de către un terţ în numele şi în contul furnizorului/prestatorului în

condiţiile stabilite prin normele metodologice, cu excepţia situaţiei în care partea terţă este

stabilită într-o ţară cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă.

(20) Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informaţii:

a)numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod

unic;

b)data emiterii facturii;

c)data la care au fost livrate bunuri le/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în

măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;

d)denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz,

codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat

serviciile;

e)denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a

desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare

în scopuri de TVA, conform art. 316, ale reprezentantului fiscal;

f)denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de

înregistrare în scopuri de’TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta

este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;

g)denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat

un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut

la art. 316 ale reprezentantului fiscal;

176MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

h)denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi

particularităţile prevăzute la art. 266 alin. (3) în definirea bunurilor, în cazul livrării

intracomunitare de mijloace de transport noi;

i)baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru

fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi

rabaturile, remizele, ristumele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse

în preţul unitar;

j)indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de

cotele taxei;

k)în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului,

menţiunea „autofactură;”

I)în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, trimiterea la dispoziţiile aplicabile din

prezentul titlu ori din Directiva 112 sau orice altă menţiune din care să rezulte că livrarea de

bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;

m) în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea „taxare inversă”;

n)în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea „regimul

marjei — agenţii de turism”;

o)dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă,

obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile „regimul marjei — bunuri second-hand",

„regimul marjei — opere de artă" sau „regimul marjei — obiecte de colecţie şi antichităţi",

după caz;

p)în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau

parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea „TVA la încasare”;

r) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe

facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.

(21) Facturile emise în sistem simplificat în condiţiile prevăzute la alin. (12) şi (13) trebuie

să conţină cel puţin următoarele informaţii:

a)data emiterii;

b)identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;

c)identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;

d)suma taxei colectate sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia;

e)în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură în conformitate cu prevederile

alin. (2), o referire specifică şi clară la factura iniţială şi la detaliile specifice care se modifică.

(22) în situaţia prevăzută la alin. (5) lit. b) pct. 1, furnizorul/prestatorul stabilit în România

poate să omită din factură informaţiile prevăzute la alin. (20) lit. i) şi j) şi să indice, în schimb,

valoarea impozabilă a bunurilor livrate/serviciilor prestate, referindu-se ia cantitatea sau

volumul acestora şi la natura lor. în cazul aplicării prevederilor alin. (5) lit. b) pct. 2, factura

emisă de furnizorul/prestatorul care nu este stabilit în România poate să nu conţină informaţiile

prevăzute la echivalentul din Directiva 112 al alin. (20) lit. i) şi j).

(23) Sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă cu condiţia ca valoarea

TVA colectată sau de regularizat să fie exprimată în lei. în situaţia în care valoarea taxei

colectate este exprimată într-o altă monedă, aceasta va fi convertită în lei utilizând cursul de

schimb prevăzut la art. 290.

(24) Utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar.

(25) Autenticitatea originii, integritatea conţinutului şi lizibilitatea unei facturi, indiferent că

este pe suport hârtie sau în format electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii până

la sfârşitul perioadei de stocare a facturii, Fiecare persoană impozabilă stabileşte modul de

garantare a autenticităţii originii, a integrităţii conţinutului şi a lizibilităţii facturii. Acest lucru

poate fi realizat prin controale de gestiune care stabilesc o pistă fiabilă de audit între o factură

şi o livrare de bunuri sau prestare de servicii. „Autenticitatea originii” înseamnă asigurarea

identităţii furnizorului sau a emitentului facturii. „Integritatea conţinutului” înseamnă că nu albst

modificat conţinutul impus în conformitate cu prezentul articol.

(26) în afară de controalele de gestiune menţionate la alin. (25), alte exemple de tehnologii

care asigură autenticitatea originii şi integrităţii conţinutului facturii electronice sunt:

a) o semnătură electronică avansată în sensul art. 2 alin. (2) din Directiva 1999/93/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 13 decembrie 1999 privind un cadru european

pentru semnăturile electronice, bazată pe un certificat calificat şi creată de un dispozitiv

securizat de creare a semnăturii în sensul art. 2 alin. (6) şi (10) din Directiva 1999/93/CE;

b)un schimb electronic de date (electronic data irrtenchange—EDI), astfel cum a fost definit la

art. 2 din anexa I la Recomandarea Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 privind aspectele

juridic» ale schimbului electronic de date, în cazul în care acordul privind schimbul prevede utilizarea

unor proceduri prin care se garantează autenticitatea originii şi integritatea datelor.

(27) în cazul facturilor emise prin mijloace electronice de furnizori/prestatori care sunt

stabiliţi în ţări cu care nu există niciun instrument juridic privind asistenţa reciprocă având o

177

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

sferă de aplicare similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE a Consiliului Uniunii

Europene din 16 martie 2010 privind asistenţa reciprocă în materie de recuperare a creanţelor

legate de impozite, taxe şi alte măsuri şi de Regulamentul (UE) nr. 904/2010 al Consiliului din

7 octombrie 2010 privind cooperarea administrativă şi combaterea fraudei în domeniul taxei

pe valoarea adăugată, pentru livrări de bunuri sau prestări de servicii care au locul în

România, asigurarea autenticităţii originii şi integrităţii conţinutului facturii trebuie realizată

exclusiv prin una din tehnologiile prevăzute la alin. (26).

(28) în situaţia în care pachete care conţin mai multe facturi emise prin mijloace electronice

sunt transmise sau puse la dispoziţia aceluiaşi destinatar, informaţiile care sunt comune

facturilor individuale pot fi menţionate o singură dată, cu condiţia ca acestea să fie accesibile

pentru fiecare factură.

(29) Semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie

să le conţină factura.

(30) Stocarea prin mijloace electronice a facturilor reprezintă stocarea datelor prin

echipamente electronice de procesare, inclusiv compresia digitală, şi de stocare şi utilizând

mijloace prin cablu, unde radio, sisteme optice sau alte mijloace electromagnetice.

(31) Persoana impozabilă trebuie să asigure stocarea copiilor facturilor pe care le-a emis

sau care au fost emise de client ori de un terţ în numele şi în contul său, precum şi a tuturor

facturilor primite.

(32) Persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu condiţia ca acestea

sau informaţiile stocate conform alin. (31) să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente

fără nicio întârziere ori de câte ori se solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare

a facturilor ales de persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei ţări cu care nu

există niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă având o sferă de aplicare

similară celei prevăzute de Directiva 2010/24/UE şi de Regulamentul (UE) nr. 904/2010 sau

la dreptul menţionat la alin. (37) de a accesa prin mijioace electronice, de a descărca şi de a

utiliza facturile respective.

(33) Prin excepţie de la prevederile alin. (32), persoana impozabilă care are sediul activităţii

economice în România are obligaţia de a stoca pe teritoriul României facturile emise şi primite,

precum şi facturile emise de client sau de un terţ în numele şi în contul său, altele decât cele

electronice pentru care persoana impozabilă garantează accesul on-line organelor fiscale

competente şi pentru care persoana impozabilă poate aplica prevederile alin. (32). Aceeaşi

obligaţie îi revine şi persoanei impozabile stabilite în România printr-un sediu fix cel puţin pe

perioada existenţei pe teritoriul României a sediului fix.

(34) în situaţia în care locul de stocare prevăzut la alin. (32) nu se află pe teritoriul României

persoanele impozabile stabilite în România în sensul art. 266 alin. (2) trebuie să comunice

organelor fiscale competente locul de stocare a facturilor sau a informaţiilor stocate conform

alin. (31).

(35) Facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic, indiferent de forma

originală în care au fost trimise ori puse la dispoziţie. în cazul stocării electronice a facturilor,

inclusiv a celor care au fost convertite din format hârtie în format electronic, nu este obligatorie

aplicarea prevederilor Legii nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică,

republicată.

(36) în scopuri de control, organele fiscale competente pot solicita traducerea în limba

română, în anumite situaţii sau pentru anumite persoane impozabile, a facturilor emise pentru

livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se

consideră a fi în România, conform prevederilor art. 275 şi 278, precum şi a facturilor primite

de persoane impozabile stabilite în România în sensul art. 266 alin. (2).

(37) în scopuri de control, în cazul stocării prin mijloace electronice a facturilor emise sau

primite în alt stat, garantând accesul on-line la date, persoana impozabilă stabilită în România

în sensul art. 266 alin. (2) are obligaţia de a permite organelor fiscale competente din România

accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor facturi. De asemenea, persoana impozabilă

nestabilită în România care stochează prin mijloace electronice facturi emise sau primite

pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii impozabile în România are obligaţia de

a permite organelor fiscale din România accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor

facturi, indiferent de statul în care se află locul de stocare pentru care a optat.

Alte documenteArt. 320. — (1) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata

taxei în condiţiile prevăzute la art. 307 alin. (2)—(4) şi (6) şi ale art. 308, trebuie să

autofactureze operaţiunile respective până cel mai târziu în a 15-a zi a lunii următoare celei

în care ia naştere faptul generator al taxei, în cazul în care persoana respectivă nu se află în

posesia facturii emise de furnizor/prestator.

(2) Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă, obligată la plata taxei în

condiţiile prevăzute la art. 307 alin. (2)—(4) şi (6), trebuie să autofactureze suma avansurilor

plătite în legătură cu operaţiunile respective cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii

178MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

următoare celei în care a plătit avansurile, în cazul în care persoana respectivă nu se află în

posesia facturii emise de furnizor/prestator, cu excepţia situaţiei în care faptul generator de

taxă a intervenit în aceeaşi lună, caz în care sunt aplicabile prevederile alin. (1).

(3) în situaţiile în care se ajustează baza impozabilă conform art. 287 lit. a)—c) şi e), dacă

furnizorul de bunuri/prestatorul de servicii nu emite factura de corecţie prevăzută fa art. 330

alin. (2), beneficiarul, persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă, obligată la plata

taxei în condiţiile prevăzute la art. 307 alin. (2)—(4) şi (6), trebuie să emită o autofactură în

vederea ajustării bazei de impozitare şi a taxei deductibile, cel târziu până în cea de-a 15-a zi

a lunii următoare celei în care au intervenit evenimentele prevăzute la art. 287 lit. a)—c) şi e).

(4) La primirea facturii privind operaţiunile prevăzute la alin. (1) şi (2), persoana impozabilă

sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe

autofactură, o referire la factură.

(5) în cazul livrărilor în vederea testării sau pentru verificarea conformităţii, a stocurilor în

regim de consignaţie sau a stocurilor puse la dispoziţie clientului, la data punerii la dispoziţie

sau a expedierii bunurilor, persoana impozabilă va emite către destinatarul bunurilor un

document care cuprinde următoarele informaţii:

a)un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;

b)denumirea/numele şi adresa părţilor;

c)data punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor;

d)denumirea şi cantitatea bunurilor.

(6) în cazurile prevăzute la alin. (5), persoana impozabilă trebuie să emită un document

către destinatarul bunurilor, în momentul returnării parţiale sau integrale a bunurilor de către

acesta din urmă. Acest document trebuie să cuprindă informaţiile prevăzute la alin, (5), cu

excepţia datei punerii la dispoziţie sau a expedierii bunurilor, care este înlocuită de data primirii

bunurilor.

(7) Pentru operaţiunile menţionate la alin. (5), factura se emite în momentul în care

destinatarul devine proprietarul bunurilor şi cuprinde o referire la documentele emise conform

alin. (5) şi (6).

(8) Documentele prevăzute la alin. (5) şi (6) nu trebuie emise în situaţia în care persoana

impozabilă efectuează livrări de bunuri în regim de consignaţie sau livrează bunuri pentru stocuri

puse la dispoziţie clientului, din România în alt stat membru care nu aplică măsuri de simplificare,

situaţie în care trebuie să autofactureze transferul de bunuri, conform art. 319 alin. (9).

(9) în cazul în care persoana impozabilă care pune la dispoziţie bunurile sau le expediază

destinatarului nu este stabilită în România, nu are obligaţia să emită documentele prevăzute

la alin. (5) şi (6). în acest caz, persoana impozabilă care este destinatarul bunurilor în România

va fi cea care va emite un document care cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (5), cu

excepţia datei punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data primirii bunurilor.

(10) Persoana impozabilă care primeşte bunurile în România, în cazurile prevăzute la

alin. (9), va emite, de asemenea, un document, în momentul returnării parţiale sau integrale

a bunurilor. Acest document cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (5), cu excepţia datei

punerii la dispoziţie sau expedierii, care este înlocuită de data la care bunurile sunt retumate.

In plus, se va face o referinţă la acest document în factura primită, la momentul la care

persoana impozabilă devine proprietara bunurilor sau la momentul la care se consideră că

bunurile i-au fost livrate.

(11) în situaţia bunurilor livrate în regim de consignaţie sau pentru stocuri puse la dispoziţia

clientului de către o persoană impozabilă care nu este stabilită în România, persoana

impozabilă care este destinatarul bunurilor în România va emite documentele prevăzute la

alin, (9) şi (10) numai dacă se aplică măsuri de simplificare.

(12) transferul parţial sau integral de active, prevăzut la art. 270 alin. (7) şi la art. 271

alin. (6), se va evidenţia într-un document întocmit de părţile implicate în operaţiune, fiecare

parte primind un exemplar al acestuia. Acest document trebuie să conţină următoarele

informaţii:

a)un număr de ordine secvenţial şi data emiterii documentului;

b)data transferului;

c)denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, prevăzut la

art. 316, al ambelor părţi, după caz;

d) o descriere exactă a operaţiunii;

e)valoarea transferului.

Evidenţa operaţiunilorArt. 321. — (1) Persoanele impozabile stabilite în România trebuie să ţină evidenţe corecte

şi complete ale tuturor operaţiunilor efectuate în desfăşurarea activităţii ior economice.

(2) Persoanele obligate la plata taxei pentru orice operaţiune sau care se identifică drept

persoane înregistrate în scopuri de TVA, conform prezentului titlu, în scopul desfăşurării

oricărei operaţiuni, trebuie să ţină evidenţe pentru orice operaţiune reglementată de prezentul

titlu.

(3) Persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile trebuie să ţină evidenţe

corecte şi complete ale tuturor achiziţiilor intracomunitare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015179

(4) Evidenţele prevăzute la alin. (1)—(3) trebuie întocmite şi păstrate astfel încât să

cuprindă informaţiile, documentele şi conturile, inclusiv registrul nontransferurilor şi registrul

bunurilor primite din alt stat membru,’în conformitate cu prevederile din normele metodologice.

(5) în cazul asociaţiilor în participaţiune care nu constituie o persoană impozabilă, drepturile

şi obligaţiile legale privind taxa revin asociatului care contabilizează veniturile şi cheltuielile,

potrivit contractului încheiat între părţi.

Perioada fiscalăArt. 322. — (1) Perioada fiscală este luna calendaristică.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), perioada fiscală este trimestrul calendaristic

pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de

afaceri din operaţiuni taxabile şi/sau scutite cu drept de deducere şi/sau neimpozabile în

România conform art. 275 şi 278, dar care dau drept de deducere conform art. 297 alin. (4)

lit. b), care nu a depăşit plafonul de 100.000 euro al cărui echivalent în lei se calculează

conform normelor metodologice, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă a efectuat

în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri.

(3) Persoana impozabilă care se înregistrează în cursul anului trebuie să declare, cu ocazia

înregistrării conform art. 316, cifra de afaceri pe care preconizează să o realizeze în perioada

rămasă până la sfârşitul anului calendaristic. Dacă cifra de afaceri estimată nu depăşeşte

plafonul prevăzut la alin. (2), recalculat corespunzător numărului de luni rămase până’la

sfârşitul anului calendaristic, persoana impozabilă va depune deconturi trimestriale în anul

înregistrării.

(4) întreprinderile mici care se înregistrează în scopuri de TVA, conform art. 316, în cursul

anului, trebuie să declare cu ocazia înregistrării cifra de afaceri obţinută, recalculată în baza

activităţii corespunzătoare unui an calendaristic întreg. Dacă această cifră de afaceri

recalculată depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), în anul respectiv perioada fiscala va fi

luna calendaristică, conform alin. (1). Dacă această cifră de afaceri recalculată nu depăşeşte

plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza trimestrul calendaristic ca

perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care a efectuat în cursul anului calendaristic respectiv

una sau mai multe achiziţii intracomunitare de bunuri înainte de înregistrarea în scopuri de

TVA conform art. 316.

(5) Dacă cifra de afaceri efectiv obţinută In anul înregistrării, recalculată în baza activităţii

corespunzătoare unui an calendaristic întreg, depăşeşte plafonul prevăzut la alin, (2), în anul

următor perioada fiscală va fi luna calendaristică, conform alin. (1), Dacă această cifră de

afaceri efectivă nu depăşeşte plafonul prevăzut la alin. (2), persoana impozabilă va utiliza

trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală, cu excepţia situaţiei în care persoana impozabilă

a efectuat în cursul anului calendaristic precedent una sau mai multe achiziţii intracomunitare

de bunuri.

(6) Persoana impozabilă care, potrivit alin, (2) şi (5), are obligaţia depunerii deconturilor

trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie

inclusiv, o declaraţie de menţiuni în care să înscrie cifra de afaceri din anul precedent şi o

menţiune referitoare la faptul că nu a efectuat achiziţii intracomunitare de bunuri în anul

precedent Fac excepţie de la prevederile prezentului alineat persoanele impozabile care

solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316,

în vederea aplicării regimului special de scutire prevăzut la art. 310.

(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (2)—(6), pentru persoana impozabilă care utilizează

trimestrul calendaristic ca perioadă fiscală şi care efectuează o achiziţie intracomunitară de

bunuri taxabilă în România, perioada fiscală devine luna calendaristică începând cu:

a)prima lună a unui trimestru calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei

intracomunitare de bunuri intervine în această primă lună a respectivului trimestru;

b)a treia lună a trimestrului calendaristic, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei

intracomunitare de bunuri intervine în a doua lună a respectivului trimestru. Primele două luni

ale trimestrului respectiv vor constitui o perioadă fiscală distinctă, pentru care persoana

impozabilă va avea obligaţia depunerii unui decont de taxă conform art. 323 alin. (1);

c)prima lună a trimestrului calendaristic următor, dacă exigibilitatea taxei aferente achiziţiei

intracomunitare de bunuri intervine în a treia lună a unui trimestru calendaristic.

(8) Persoana impozabilă care potrivit alin. (7) este obligată să îşi schimbe perioada fiscală

trebuie să depună o declaraţie de menţiuni la organul fiscal competent, în termen de maximum

5 zile lucrătoare de la finele lunii în care intervine exigibilitatea achiziţiei intracomunitare care

generează această obligaţie, şi va utiliza ca perioadă fiscală luna calendaristică pentru anul

curent şi pentru anul următor. Dacă în cursul anului următor nu efectuează nicio achiziţie

intracomunitară de bunuri, persoana respectivă va reveni conform alin. (1) la trimestrul

calendaristic drept perioadă fiscală. în acest sens va trebui să depună declaraţia de menţiuni

prevăzută la alin. (6).

(9) Prin normele metodologice se stabilesc situaţiile şi condiţiile în care se poate folosi o

altă perioadă fiscală decât luna sau trimestrul calendaristic, cu condiţia ca această perioadă

să nu depăşească un an calendaristic.

180MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Decontul de taxăArt. 323. — (1) Persoanele înregistrate conform art. 316 trebuie să depună la organele

fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de

25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

(2) Decontul de taxă întocmit de persoanele înregistrate conform art. 316 va cuprinde

suma taxei deductibile pentru care ia naştere dreptul de deducere în perioada fiscală de

raportare şi, după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, în condiţiile

prevăzute la art. 301 alin. (2), suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada

fiscală de raportare şi, după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul

perioadei fiscale în care a luat naştere exigibilitatea taxei, precum şi alte informaţii prevăzute

în modelul stabilit de Ministerul Finanţelor Publice.

(3) Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei

perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.

Decontul special de taxă şi alte Art. 324. — (1) Decontul special de taxă se depune la organele fiscale competente de

declaraţiicătre persoanele care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se înregistreze conform

art. 316, astfel:

a)pentru achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile, altele decât cele prevăzute la lit. b)

şi c), de către persoanele impozabile înregistrate conform art. 317;

b)pentru achiziţii intracomunitare de mijloace de transport noi, de către orice persoană,

indiferent dacă este sau nu înregistrată conform art. 317;

c)pentru achiziţii intracomunitare de produse accizabile, de către persoanele impozabile

şi persoanele juridice neimpozabile, indiferent dacă sunt sau nu înregistrate conform art. 317;

d)pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei, conform art. 307

alin. (2)—(4) şi (6):

e)pentru operaţiunile şi de către persoanele obligate la plata taxei conform art. 307

alin. {5), cu excepţia situaţiei în care are loc un import de bunuri sau o achiziţie întracomunitană

de bunuri.

(2) Decontul special de taxă trebuie întocmit potrivit modelului stabilit prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F. şi se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care

ia naştere exigibilitatea operaţiunilor menţionate la alin. (1). Decontul special de taxă trebuie

depus numai pentru perioadele în care ia naştere exigibilitatea taxei. Prin excepţie, persoanele

care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, indiferent dacă sunt sau nu

înregistrate conform art. 317, sunt obligate să depună decontul special de taxă pentru achiziţiile

intracomunitare de mijloace de transport noi, înainte de înmatricularea acestora în România, dar

nu mai târziu de data de 25 a lunii următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente

respectivei achiziţii intracomunitare. De asemenea, persoanele care sunt înregistrate în scopuri

de TVA, conform art. 317, şi care au obligaţia plăţii taxei pentru achiziţiile intracomunitare de

mijloace de transport care nu sunt considerate noi, conform art. 266 alin. (3), au obligaţia să

depună decontul special de taxă pentru respectivele achiziţii intracomunitare înainte de

înmatricularea mijloacelor de transport în România, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii

următoare celei în care ia naştere exigibilitatea taxei aferente achiziţiei intracomunitare.

(3) în aplicarea alin. (2), organele fiscale competente în administrarea persoanelor prevăzute

la alin. (1) lit. b), respectiv a persoanelor care nu sunt înregistrate şi care nu trebuie să se

înregistreze conform art. 316, indiferent dacă sunt sau nu sunt înregistrate conform art. 317, vor

elibera, în scopul înmatriculării mijlocului de transport nou, un certificat care să ateste plata taxei,

ale cărui model şi conţinut vor fi stabilite prin ordin al preşedintelui A.N.A.F. în cazul achiziţiilor

intracomunitare de mijloace de transport care nu sunt noi în sensul art. 266 alin. (3), efectuate

de persoanele înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 317, în vederea înmatriculării, organele

fiscale competente vor elibera un certificat care să ateste plata taxei în România sau din care să

rezulte că nu se datorează taxa în România, în conformitate cu prevederile legale.

(4) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, a căror cifră

de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 310 alin. (2), realizată la finele unui an

calendaristic este inferioară sumei de 220.000 lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă

organelor fiscale de care aparţin, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor,

următoarele informaţii:

a)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate

în scopuri de TVA, conform art. 316, precum şi suma taxei aferente:

b)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt

înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, precum şi suma taxei aferente.

(5) Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316, a căror cifră

de afaceri, astfel cum este prevăzută la art. 310 alin. (2), dar excluzând veniturile obţinute din

vânzarea de bilete de transport internaţional rutier de persoane, realizată la finele unui an

calendaristic, este inferioară sumei de 220.000 lei, trebuie să comunice printr-o notificare

scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor,

următoarele informaţii:

a)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane înregistrate

în scopuri de TVA, conform art. 316;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015181

b)suma totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt

înregistrate în scopuri de TVA, conform art. 316;

c)suma totală şi taxa aferentă achiziţiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA,

conform art. 316;

d)suma totală a achiziţiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA,

conform art. 316.

(6) Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care prestează

servicii de transport internaţional, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor

fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a

veniturilor obţinute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internaţional de persoane

cu locul de plecare din România.

(7) Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate eliberată

de alt stat membru sau care efectuează importuri de bunuri în România din punctul de vedere

al TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să depună

la organele vamale o declaraţie de import pentru TVA şi accize la data la care intervine

exigibilitatea taxei conform prevederilor art. 285.

(8) Persoana impozabilă care este beneficiar al transferului de active prevăzut la art. 270

alin. (7), care nu este înregistrată în scopuri de TVA, conform art. 316, şi nu se va înregistra

în scopuri de TVA ca urmare a transferului, trebuie să depună, până la data de 25 inclusiv a

lunii următoare celei în care a avut loc transferul, o declaraţie privind sumele rezultate ca

urmare a livrărilor/ajustărilor taxei pe valoarea adăugată efectuate conform art. 270 alin. (4),

art, 304, 305 sau 332,

(9) După anularea înregistrării în scopuri de TVA, conform art. 316 alin. (11) lit. g),

persoanele impozabile depun o declaraţie până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei

în care a intervenit obligaţia sau, după caz, dreptul de ajustare/corecţie a ajustărilor/

regularizare a taxei pe valoarea adăugată privind sumele rezultate ca urmare a acestor

ajustări/corecţii a ajustărilor/regularizări efectuate în următoarele situaţii:

a)nu au efectuat ajustările de taxă prevăzute de lege în ultimul decont depus înainte de

scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA sau au efectuat ajustări

incorecte, conform art. 270 alin. {4), art. 304, 305 sau 332;

b)trebuie să efectueze regularizările prevăzute la art. 280 alin. (6) sau să ajusteze baza

de impozitare conform prevederilor art. 287, pentru operaţiuni realizate înainte de anularea

înregistrării;

c)trebuie să efectueze alte ajustări ale taxei pe valoarea adăugată în conformitate cu

prevederile din normele metodologice.

(10) Persoanele impozabile al căror cod de înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat

potrivit prevederilor art. 316 alin. (11) lit. a)—e) şi h) trebuie să depună o declaraţie privind taxa

colectată care trebuie plătită, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a

intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate şi/sau pentru

achiziţii de bunuri şi/sau servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, a căror

exigibilitate de taxă intervine în perioada în care persoana impozabilă nu are un cod valabil

de TVA, respectiv:

a)taxa colectată care trebuie plătită în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) şi (8)

pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate şi/sau pentru achiziţii de bunuri şl/sau

servicii pentru care sunt persoane obligate la plata taxei, efectuate în perioada în care

persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA;

b)taxa colectată care trebuie plătită pentru livrări de bunuri/prestări de servicii efectuate

înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA a persoanelor impozabile care au aplicat

sistemul TVA la încasare, dar a căror exigibilitate de taxă potrivit art. 282 alin. (3)—(8) intervine

în perioada în care persoana impozabilă nu are un cod valabil de TVA.

(11) Persoanele impozabile care au aplicat sistemul TVA la încasare şi al căror cod de

înregistrare în scopuri de TVA a fost anulat potrivit prevederilor art. 316 alin.’ (11) lit. g) trebuie

să depună o declaraţie privind taxa colectată care trebuie plătită, până la data de 25 inclusiv

a lunii următoare celei în care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrări de bunuri/prestări

de servicii efectuate înainte de anularea înregistrării în scopuri de TVA, dar a căror exigibilitate

de taxă potrivit art. 282 alin. (3)—(8) intervine în perioada în care persoana impozabilă nu

are un cod valabil de TVA.

(12) Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. a), care optează să aplice

sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)—(8), trebuie să depună la

organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare din care să

rezulte că cifra de afaceri din anul calendaristic precedent, determinată potrivit prevederilor

art. 282 alin. (3) lit. a), nu depăşeşte plafonul de 2.250.000 lei şi că optează pentru aplicarea

sistemului TVA la încasare. Se consideră că persoana impozabilă a optat în mod tacit pentru

continuarea aplicării sistemului TVA la încasare, neavând obligaţia să depună notificarea,

dacă în anul precedent a aplicat sistemul TVA la încasare şi cifra sa de afaceri nu a depăşit

plafonul de 2.250.000 lei. Persoana impozabilă prevăzută la art. 282 alin. (3) lit. b), care

optează să aplice sistemul TVA la încasare potrivit prevederilor art. 282 alin. (3)—<8), trebuie

să depună la organele fiscale competente o notificare din care să rezulte că optează pentru

aplicarea sistemului TVA la încasare din momentul înregistrării sale în scopuri de TVA conform

art. 316.

182MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(13) Când se constată că persoana impozabilă a fost înregistrată de organele fiscale, în

temeiul alin. (12) sau al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobată cu modificări prin Legea

nr. 208/2012, ca urmare a unei erori, în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul

TVA la încasare, aceasta va fi radiată, din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, de

organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la

încasare, începând cu data înscrisă în decizia de îndreptare a erorii. Pe perioada cuprinsă

între data înregistrării şi data radierii în/din Registrul persoanelor impozabile care aplică

sistemul TVA la încasare:

a)persoana impozabilă care nu trebuia să aplice sistemul TVA la încasare aplică regulile

generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 282 alin. (1) şi (2), iar dreptul de deducere

a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă în perioada respectivă se exercită

în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1). Persoana impozabilă nu este însă sancţionată

în cazul în care în perioada respectivă aplică sistemul TVA la încasare prevăzut la art. 282

alin. (3)—(8) şi îşi exercită dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 297 alin. (3);

b)dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică

sistemul TVA la încasare de la persoanele impozabile respective nu se exercită pe măsura

plăţii potrivit prevederilor art. 297 alin. (2), indiferent de regimul aplicat de furnizor/prestator

în perioada respectivă.

(14) Persoana impozabilă care aplică sistemul TVA la încasare şi care depăşeşte în cursul

anului calendaristic curent plafonul de 2.250 000 lei are obligaţia să depună la organele fiscale

competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare perioadei fiscale în care a depăşit

plafonul, o notificare din care să rezulte cifra de afaceri realizată, determinată potrivit

prevederilor art. 282 alin. (3), în vederea schimbării sistemului aplicat potrivit prevederilor

art. 282 alin. (5). în situaţia în care persoana impozabilă care depăşeşte plafonul nu depune

notificarea, aceasta va fi radiată din oficiu de organele fiscale competente, începând cu data

înscrisă în decizia de radiere, din^Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA

la încasare prevăzut la alin. (16). în perioada cuprinsă între data la care persoana impozabilă

avea obligaţia de a nu mai aplica sistemul TVA la încasare şi data radierii din oficiu de către

organele fiscale competente din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVAIa

încasare:

a)pentru livrările de bunuri/prestările de servicii efectuate de persoana impozabilă se

aplică regulile generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 282 alin. (1) şi (2), iar

dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de persoana impozabilă în perioada

respectivă se exercită în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (1);

b)dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică

sistemul TVAIa încasare de la persoanele impozabile respective se exercită pe măsura plăţii

în conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2). De la data radierii din oficiu a

furnizorului/prestatorului din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVAIa

încasare, beneficiarul deduce TVA pentru achiziţiile realizate de la acesta în conformitate cu

prevederile art. 297 alin. (1).

(15) Când se constată că persoana impozabilă a fost radiată de organele fiscale, ca urmare

a unei erori, din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare,

aceasta va fi înregistrată, din oficiu sau la cererea persoanei impozabile, de organele fiscale

competente, începând cu data înscrisă în decizia de îndreptare a erorii materiale, în Registrul

persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA Sa încasare. Pe perioada cuprinsă între data

radierii şi data înregistrării din/în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA

la încasare:

a)persoana impozabilă continuă aplicarea sistemului TVAIa încasare prevăzut la art. 282

alin. (3)—(8) şi îşi exercită dreptul de deducere potrivit prevederilor art. 297 alin. (3). Persoana

impozabilă nu este însă sancţionată în cazul în care, în perioada respectivă, aplică regulile

generale privind exigibilitatea taxei, prevăzute la art. 282 alin. (1) şi (2), şi îşi exercită dreptul

de deducere a TVA aferente achiziţiilor în conformitate cu prevederile aii. 297 alin. (1);

b)dreptul de deducere a TVA aferente achiziţiilor efectuate de beneficiari care nu aplică

sistemul TVA la încasare de la persoanele impozabile respective nu se exercită pe măsura

plăţii potrivit prevederilor art. 297 alin. (2), indiferent de regimul aplicat de furnizor/prestator

în perioada respectivă.

(16) A.N.A.F. organizează Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVAIa

încasare conform art. 282 alin. (3)—(8). Registrul este public şi se afişează pe site-ul A.N.A.F.

înscrierea în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare se face

de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele impozabile

potrivit alin. (12), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a fost depusă

notificarea sau, în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA în cursul anului

calendaristic, prevăzute la art. 282 alin. (3) lit. b), de la data înregistrării acestora în scopuri

de TVA. Radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare

se face de către organul fiscal competent, pe baza notificărilor depuse de persoanele

impozabile potrivit alin. (14), până la data de 1 a perioadei fiscale următoare celei în care a

fost depusă notificarea sau din oficiu, în condiţiile prevăzute la alin. (14). în cazul înregistrării

persoanei impozabile în Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la

încasare, în situatia în care data publicării în registru este ulterioară datei de la care persoana

impozabilă aplica sistemul TVA la încasare, beneficiarii îşi exercită dreptul de deducere în

conformitate cu prevederile art. 297 alin. (2), începând cu'data publicării în registru.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015183

Declaraţia recapitulativăArt. 325. — (1) Orice persoană impozabilă înregistrată în scopuri de TVA conform art. 316

sau 317 trebuie să întocmească şi să depună la organele fiscale competente, până la data

de 25 inclusiv a lunii următoare unei luni calendaristice, o declaraţie recapitulativă în care

menţionează:

a)livrările intracomunitare scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 294 alin. (2) lit. a)

şi d), pentru care exigibilitatea taxei a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

b)livrările de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la art. 276

alin. (5) efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept livrări

intracomunitare cu cod T, pentru care exigibilitatea de taxă a luat naştere în luna calendaristică

respectivă;

c)prestările de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2) efectuate în beneficiul unor persoane

impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, altele decât cele scutite

de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, pentru care exigibilitatea de taxă

a luat naştere în luna calendaristică respectivă;

d)achiziţiile intracomunitare de bunuri taxabile, pentru care exigibilitatea de taxă a luat

naştere în luna calendaristică respectivă;

’e) achiziţiile de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2), efectuate de persoane impozabile din

România care au obligaţia plăţii taxei conform art. 307 alin. (2), pentru care exigibilitatea de

taxă a luat naştere în luna calendaristică respectivă, de la persoane impozabile nestabilite în

România, dar stabilite în Uniunea Europeană.

(2) Declaraţia recapitulativă se întocmeşte conform modelului stabilit prin ordin al

preşedintelui A.N.A.F, pentru fiecare lună calendaristică în care ia naştere exigibilitatea taxei

pentru astfel de operaţiuni.

(3) Declaraţia recapitulativă cuprinde următoarele informaţii:

a)codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei impozabile din România, pe baza

căruia respectiva persoană a efectuat livrări intracomunitare de bunuri în condiţiile menţionate

la art. 294 alin. (2) lit. a), a prestat servicii în condiţiile stabilite la art. 278 alin. (2), altele decât

cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile, a efectuat achiziţii

intracomunitare taxabile de bunuri din alt stat membru sau a achiziţionat serviciile prevăzute

la art. 278 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

b)codul de identificare în scopuri de TVA al persoanei care achiziţionează bunurile sau

primeşte serviciile în alt stat membru decât România, pe baza căruia furnizorul sau prestatorul

din România i-a efectuat o livrare intracomunitară scutită de TVA conform art. 294 alin. {2) lit a)

sau prestările de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

c)codul de identificare în scopuri de TVA din alt stat membru atribuit

furnizorului/prestatorului care efectuează o livrare intracomunitară/o prestare de servicii în

condiţiile stabilite la art. 278 alin. (2) sau, după caz, doar codul statului membru din care are

loc livrarea intracomunitară sau prestarea de servicii, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu

şi-a îndeplinit obligaţia de înregistrare în scopuri de TVA în stătu! respectiv, pentru persoanele

din România care realizează achiziţri i intracomunitare taxabile sau achiziţ»ionează serviciile

prevăzute la art. 278 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA;

d)codul de identificare în scopuri de TVA din România al persoanei impozabile care

efectuează un transfer în alt stat membru şi pe baza căruia a efectuat acest transfer, în

conformitate cu art. 294 alin. (2) lit. d), precum şi codul de identificare în scopuri de TVA al

persoanei impozabile din statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul

bunurilor;

e)codul de identificare în scopuri de TVA din statul membru în care a început expedierea

sau transportul bunurilor al persoanei impozabile care efectuează în România o achiziţie

intracomunitară taxabilă conform art. 273 alin. (2) lit. a) sau, dupâ caz, doar codul statului

membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilă nu este identificată în scopuri de TVA

în acel stat membru, precum şi codul de identificare în scopuri de TVA din România al acestei

persoane;

f)pentru livrările intracomunitare de bunuri scutite de TVA conform art. 294 alin. (2) lit. a)

şi pentru prestările de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2), altele decât cele scutite de TVA

în statul membru în care acestea sunt impozabile, valoarea totală a livrărilor/prestărilor pe

fiecare client în parte;

g)pentru livrările intracomunitare de bunuri ce constau în transferuri scutite conform

art. 294 alin. (2) lit. d), valoarea totală a livrărilor, determinată în conformitate cu prevederile

art. 286 alin. (1) lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei

impozabile de statul membru în care s-a încheiat expedierea sau transportul bunurilor;

h)pentru achiziţiile intracomunitare taxabile, valoarea totală pe fiecare furnizor în parte;

i)pentru achiziţiile intracomunitare asimilate care urmează unui transfer din alt stat

membru, valoarea totală a acestora stabilită în conformitate cu prevederile art. 286 alin. (1)

lit. c), pe fiecare cod de identificare în scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile de statul

membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor sau, după caz, pe codul

statului membru respectiv, în cazul în care persoana impozabilă nu este identificată în scopuri

de TVA în acel stat membru;

184MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

j)pentru achiziţiile de servicii prevăzute la art. 278 alin. (2), altele decât cele scutite de

TVA, valoarea totală a acestora pe fiecare prestator în parte;

k)valoarea ajustărilor de TVA efectuate în conformitate cu prevederile art. 287 şi 288.

Acestea se declară pentru luna calendaristică în cursul căreia regularizarea a fost

comunicată clientului.

(4) Declaraţiile recapitulative se depun numai pentru perioadele în care ia naştere

exigibilitatea taxei pentru operaţiunile menţionate la alin. (1).

Plata taxei la bugetArt. 326. — (1) Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la

data la care are obligaţia depunerii unuia dintre deconturile sau declaraţiile prevăzute la

art. 323 şi 324.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), persoana impozabilă înregistrată conform

art. 316 va evidenţia în decontul prevăzut la art. 323, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă

deductibilă, în limitele şi în condiţiile stabilite la art. 297—301, taxa aferentă achiziţiilor

intracomunitare, bunurilor şi serviciilor achiziţionate în beneficiul său, pentru care respectiva

persoană este obligată la plata taxei, în condiţiile prevăzute la art. 307 alin. (2)—(6).

(3) Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite de taxă, se plăteşte la

organul vamal în conformitate cu reglementările în vigoare privind plata drepturilor de import.

Importatorii care deţin o autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de

alt stat membru, sau care efectuează importuri de bunuri în România din punct de vedere al

TVA pentru care nu au obligaţia de a depune declaraţii vamale de import trebuie să plătească

taxa pe valoarea adăugată la organul vamal până la data la care au obligaţia depunerii

declaraţiei de import pentru TVA şi accize.

(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), nu se face plata efectivă la organele vamale de

către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316, care au abţinut

certificat de amânare de la plată, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

(5) Persoanele impozabile prevăzute la alin. (4) evidenţiază taxa aferentă bunurilor

importate în decontul prevăzut la art. 323, atât ca taxă colectată, cât şi ca taxă deductibilă, în

limiteleşi în condiţiile stabilite la ari. 297—301.

(6) In cazul în care persoana impozabilă nu este stabilită în România şi este scutită, în

condiţiile prevăzute la art. 318 alin. (3), de la înregistrare, conform art. 316, organele fiscale

competente trebuie să emită o decizie în care să precizeze modalitatea de plată a taxei pentru

livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii realizate ocazional, pentru care persoana

impozabilă este obligată la plata taxei.

(7) Pentru importul de bunuri scutit de taxă în condiţiile prevăzute la art. 293 alin. (1) lit. m),

organele vamale pot solicita constituirea de garanţii privind taxa pe valoarea adăugată.

Garanţia privind taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor importuri se constituie şi se

eliberează în conformitate cu condiţiile stabilite prin ordin al ministrului finanţelor publice.

Responsabilitatea Art. 327. — Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea

plătitorilor şi a organelor corectă şi plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul

fiscalelegal a decontului şi declaraţiilor prevăzute la art. 323—325, la organul fiscal competent,

conform prezentului titlu şi legislaţiei vamale în vigoare.

Baza de date privind Art. 328. — Ministerul Finanţelor Publice creează o bază de date electronice care să

operaţiunile intracomunitareconţină informaţii privind operaţiunile desfăşurate de persoanele impozabile înregistrate în

scopuri de TVA, în vederea realizării schimbului de informaţii în domeniul taxei pe valoarea

adăugată cu statele membre ale Uniunii Europene.

Registrul operatorilor Art. 329. — (1) Registrul operatorilor intracomunitari, înfiinţat şi organizat în cadrul A.N.A.F.,

intracomunitaricuprinde toate persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care efectuează

operaţiuni intracomunitare, respectiv:

a)livrări intracomunitare de bunuri care au locul în România potrivit art. 275 alin. (1) lit. a)

şi care sunt scutite de taxă în condiţiile prevăzute la art. 294 alin. (2) lit. a) şi d);

b)livrări ulterioare de bunuri efectuate în cadrul unei operaţiuni triunghiulare prevăzute la

art. 276 alin. (5), efectuate în statul membru de sosire a bunurilor şi care se declară drept

livrări intracomunitare cu cod T în România;

c)prestări de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplică prevederile

art. 278 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite în România în beneficiul unor

persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, altele decât

cele scutite de TVA în statul membru în care acestea sunt impozabile;

d)achiziţii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul în România potrivit prevederilor

art. 276;

e)achiziţii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplică prevederile

art. 278 alin. (2), efectuate în beneficiul unor persoane impozabile stabilite în România,

inclusiv persoane juridice neimpozabile înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 sau 317,

de către persoane impozabile nestabilite în România, dar stabilite în Uniunea Europeană, şi

pentru care beneficiarul are obligaţia plăţii taxei potrivit art. 307 alin. (2).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015185

(2) La data solicitării înregistrării în scopuri de TVA potrivit art. 316 sau 317 persoanele

impozabile şi persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent şi

înscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau

mai multe operaţiuni intracomunitare, de natura celor prevăzute la alin. (1).

(3) Persoanele înregistrate în scopuri de TVA potrivit art. 316 şi 317 vor solicita înscrierea

în Registrul operatorilor intracomunitari dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe

operaţiuni intracomunitare de natura celor prevăzute la alin. (1), înainte de efectuarea

respectivelor operaţiuni.

(4) în vederea înscrierii în Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile şi

persoanele juridice neimpozabile trebuie să depună la organul fiscal competent o cerere de

înregistrare însoţită şi de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al preşedintelui

A.N.A.F. în cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar

eliberat de autoritatea competentă din România al asociaţilor, cu excepţia societăţilor pe

acţiuni, şi al administratorilor.

(5) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), organul fiscal va analiza şi va dispune

aprobarea sau respingerea motivată a cererii de înregistrare în Registrul operatorilor

intracomunitari, odată cu înregistrarea în scopuri de TVA sau, după caz, odată cu comunicarea

deciziei de respingere a cererii de înregistrare în scopuri de TVA.

(6) în cazul persoanelor prevăzute la alin. (3), organul fiscal va verifica îndeplinirea condiţiei

prevăzute la alin. (8) lit. b) şi va dispune aprobarea sau respingerea de îndată a cererii.

(7) Aprobarea sau respingerea cererii de înscriere în Registrul operatorilor intracomunitari

se face prin decizie emisă de organuj fiscal competent, care se comunică solicitantului

conform Codului de procedură fiscală. înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari

produce efecte începând cu data comunicării deciziei în condiţiile prevăzute de Codul de

procedură fiscală.

(8) Nu pot fi înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari:

a)persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile care nu sunt înregistrate în

scopuri de TVA conform art. 316 sau 317;

b)persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană împotriva căreia

s-a pus în mişcare acţiunea penală şi/sau care are înscrise în cazierul judiciar infracţiuni în

legătură cu oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1).

(9) Persoanele impozabile înscrise în Registrul operatorilor intracomunitari au obligaţia ca,

în termen de 30 de zile de Sa data modificării listei administratorilor, să depună la organul

fiscal competent cazierul judiciar al noilor administratori. Persoanele impozabile înscrise în

Registrul operatorilor intracomunitari, cu excepţia societăţilor pe acţiuni, au obligaţia ca, în

termen de 30 de zile de la data modificării listei asociaţilor, să depună !a organul fiscal

competent cazierul judiciar al noilor asociaţi care deţin minimum 5% din capitalul social al

societăţii.

(10) Organul fiscal competent va radia din Registrul operatorilor intracomunitari persoanele

impozabile care depun o cerere în acest sens.

(11) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:

a)persoanele impozabile şi persoanele juridice neimpozabile al căror cod de înregistrare

în scopuri de TVA a fost anulat din oficiu de organele fiscale competente potrivit prevederilor

art. 316 alin. (11);

b)persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316 care nu au

efectuat nicio operaţiune de natura celor prevăzute la alin. (1) în anul calendaristic precedent

şi nici în anu! curent până la data radierii din registru, cu excepţia celor care au fost înscrise

în Registrul operatorilor intracomunitari în această perioadă;

c)persoanele înregistrate conform art. 316 sau 317 care solicită anularea înregistrării în

scopuri de TVA, potrivit legii;

d)persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoană împotriva căreia

s-a pus în mişcare acţiunea penală în legătură cu oricare dintre operaţiunile prevăzute la alin. (1);

e)persoanele impozabile care nu respectă obligaţia prevăzută la alin, (9).

(12) Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face în baza deciziei emise de

către organul fiscal competent sau în baza deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de

TVA, după caz, care se comunică solicitantului conform Codului de procedură fiscală.

Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte începând cu data

comunicării deciziei în condiţiile prevăzute de Codul de procedură fiscală sau cu data anulării

înregistrării în scopuri de TVA, după caz.

(13) Persoanele radiate din Registrul operatorilor intracomunitari conform alin. (10) şi (11)

pot solicita reînscrierea în acest registru după înlăturarea cauzelor care au determinat

radierea, dacă intenţionează să efectueze una sau mai multe operaţiuni intracomunitare, de

natura celor prevăzute la alin. (1). Reînscrierea în Registrul operatorilor intracomunitari se

efectuează de către organele fiscale în condiţiile prevăzute de prezentul articol. De asemenea

pot solicita înregistrarea în Registrul operatorilor intracomunitari persoanele prevăzute la

alin. (8) lit. a), dacă la data solicitării sunt înregistrate în scopuri de TVA conform art. 316

sau 317, precum şi persoanele prevăzute la alin. (8) lit. b), după înlăturarea cauzelor pentru

care persoanele respective nu au fost eligibile pentru înscrierea în registru.

186MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(14) Persoanele impozabile înregistrate în Registrul operatorilor intracomunitari îşi

păstrează această calitate, în cazul modificării tipului de înregistrare în scopuri de TVA,

conform art. 316 sau 317, cu actualizarea corespunzătoare a informaţiilor din acest registru.

(15) Organizarea şi funcţionarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura

de înscriere şi de radiere din acest registru, se aprobă prin ordin al preşedintelui A.N.A.F.

(16) Persoanele care nu figurează în Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod

valabil de TVA pentru operaţiuni intracomunitare, chiar dacă acestea sunt înregistrate în

scopuri de TVA conform art. 316 sau 317.

(17) în sensul prezentului articol, prin asociaţi se înţelege asociaţii care deţin minimum 5%

din capitalul social al societăţii.

CAPITOLUL XIV

Dispoziţii comune

Corectarea facturilorArt. 330. — (1) Corectarea informaţiilor înscrise în facturi sau în alte documente care ţin

loc de factură se efectuează astfel:

a)în cazul în care factura nu a fost transmisă către beneficiar, aceasta se anulează şi se

emite o nouă factură;

b)în cazul în care factura a fost transmisă beneficiarului, fie se emite o nouă factură care

trebuie să cuprindă, pe de o parte, informaţiile din factura iniţială, numărul şi data facturii

corectate, valorile cu semnul minus sau, după caz, o menţiune din care să rezulte că valorile

respective sunt negative, iar, pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie se emite o

nouă factură conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent se emite o factură cu

valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o menţiune din care să rezulte că valorile

respective sunt negative, în care se înscriu numărul şi data facturii corectate.

(2) în situaţiile prevăzute la art. 287 furnizorii de bunuri şi/sau prestatorii de servicii trebuie

să emită facturi, cu valorile înscrise cu semnul minus sau, după caz, o menţiune din care să

rezulte că valorile respective sunt negative când baza de impozitare se reduce sau, după caz,

fără semnul minus sau fără menţiunea din care să rezulte că valorile respective sunt negative,

dacă baza de impozitare se majorează, care se transmit şi beneficiarului, cu excepţia situaţiei

prevăzute la art. 287 lit. d).

(3) Persoanele impozabile care au fost supuse unui control fiscal şi au fost constatate şi

stabilite erori în ceea ce priveşte stabilirea corectă a taxei colectate, fiind obligate la plata

acestor sume în baza actului administrativ emis de autoritatea fiscală competentă, pot emite

facturi de corecţie conform alin. (1) lit, b) către beneficiari. Pe facturile emise se va face

menţiunea că sunt emise după control şi vor fi înscrise într-o rubrică separată în decontul de

taxă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei înscrise în aceste facturi în limitele şi în

condiţiile stabilite la art, 297—302.

(4) în cazul autofacturilor emise conform art. 319 alin. (3), (8) şi (9) şi art. 320 alin. (1)—(3),

dacă persoana impozabilă emitentă constată că a înscris informaţii în mod eronat în

respectivele autofacturi, fie va emite o nouă autofactură care trebuie să cuprindă, pe de o

parte, informaţiile din autofactura iniţială, numărul şi data autofacturii corectate, valorile cu

semnul minus sau, după caz, cu o menţiune din care să rezulte că valorile respective sunt

negative, iar, pe de altă parte, informaţiile şi valorile corecte, fie va emite o nouă autofactură

conţinând informaţiile şi valorile corecte şi concomitent va emite o autofactură cu valorile cu

semnul minus sau, după caz, cu o menţiune din care să rezulte că valorile respective sunt

negative, în care se înscriu numărul şi data autofacturii corectate. în situaţia în care

autofactura a fost emisă în mod eronat sau prin normele metodologice se prevede că în

anumite situaţii se poate anula livrarea/prestarea către sine, persoana impozabilă emite o

autofactură cu valorile cu semnul minus sau, după caz, cu o menţiune din care să rezulte că

valorile respective sunt negative, în care se înscriu numărul şi data autofacturii anulate.

Măsuri de simplificareArt. 331. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 307 alin. (1), în cazul operaţiunilor

taxabile, persoana obligată la plata taxei este beneficiarul pentru operaţiunile prevăzute la

alin. (2). Condiţia obligatorie pentru aplicarea taxării inverse este ca atât furnizorul, cât şi

beneficiarul să fie înregistraţi în scopuri de TVA conform art. 316.

(2) Operaţiunile pentru care se aplică taxarea inversă sunt:

a)livrarea următoarelor categorii de bunuri:

1.deşeuri feroase şi neferoase, de rebuturi feroase şi neferoase, inclusiv produse

semifinite rezultate din prelucrarea, fabricarea sau topirea acestora;

2.reziduuri şi alte materiale reciclabile alcătuite din metale feroase şi neferoase, aliajele

acestora, zgură, cenuşă şi reziduuri industriale ce conţin metale sau aliajele lor;

3.deşeuri de materiale reciclabile şi materiale reciclabile uzate constând în hârtie, carton,

material textil, cabluri, cauciuc, plastic, cioburi de sticlă şi sticlă;

4.materialele prevăzute la pct. 1—3 după prelucrarea/transformarea acestora prin

operaţiuni de curăţare, polizare, selecţie, tăiere, fragmentare, presare sau turnare în lingouri,

inclusiv a lingouri lor de metale neferoase pentru obţinerea cărora s-au adăugat alte elemente

de aliere;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015187

b)livrarea de masă lemnoasă şi materiale lemnoase, astfel cum sunt definite prin Legea

nr. 46/2008 — Codul silvic, republicată;

c)livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr,

care nu sunt în principiu destinate ca atare consumatorilor finali. Prin normele metodologice

se stabilesc codurile NC corespunzătoare acestor bunuri;

d)transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite la

art. 3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 13 octombrie

2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de

seră în cadrul Comunităţii şi de modificare a Directivei 96/61 /CE a Consiliului, transferabile în

conformitate cu art. 12 din directivă, precum şi transferul altor unităţi care pot fi utilizate de

operatori în conformitate cu aceeaşi directivă;'

e)livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă, stabilit în

România conform art. 266 alin. (2). Comerciantul persoană impozabilă reprezintă persoana

impozabilă a cărei activitate principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică,

oreprezintă revânzarea acesteia şi al cărei consum propriu de energie electrică este neglijabil.

Prin consum propriu neglijabil de energie electrică se înţelege un consum de maximum 1%

din energia electrică cumpărată. Se consideră că are calitatea de comerciant persoană

impozabilă cumpărătorul care deţine licenţa pentru administrarea pieţelor centralizate de

energie electrică eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei,

pentru tranzacţiile pe piaţa pentru ziua următoare şi pe piaţa întrazilnîcă. De asemenea se

consideră că are calitatea de comerciant persoană impozabilă cumpărătorul de energie

electrică care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

1.deţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice sau o licenţă pentru activitatea

traderului de energie electrică, eliberată de Autoritatea Naţională de Reglementare în

Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un comerciant de

energie electrică;

2.activitatea sa principală, în ceea ce priveşte cumpărările de energie electrică, o

reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu din energia electrică cumpărată este

neglijabil, în acest sens, persoana impozabilă trebuie să depună la organul fiscal competent,

până pe data de 10 decembrie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere din care să

rezulte că îndeplineşte această condiţie, respectiv că în perioada ianuarie—noiembrie a acelui

an calendaristic a avut un consum propriu de maximum 1% din energia electrică cumpărată,

care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în anul calendaristic

următor. Persoana impozabilă care obţine licenţa de furnizare a energiei electrice sau licenţa

pentru activitatea traderului de energie electrică în perioada 1—31 decembrie a unui an

calendaristic trebuie să depună ia organul fiscal competent, în perioada 1—20 ianuarie a

anului calendaristic următor o declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că a avut

un consum propriu de maximum 1% din energia electrică cumpărată în perioada din luna

decembrie în care a deţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului de

energie electrică, care este valabilă pentru toate achiziţiile de energie electrică efectuate în

anul calendaristic în care se depune această declaraţie. A.N.A.F. are obligaţia să afişeze pe

site-ul său lista persoanelor impozabile care au depus declaraţiile respective cel târziu până

pe data de 31 decembrie a fiecărui an, respectiv până pe data de 31 ianuarie a anului următor

în cazul cumpărătorilor de energie electrică care au obţinut licenţa de furnizare a energiei

electrice sau licenţa pentru activitatea traderului de energie electrică între 1 şi 31 decembrie

a fiecărui an. Furnizorul de energie electrică nu aplică taxare inversă dacă în momentul livrării

beneficiarul care avea obligaţia de a depune la organul fiscal competent declaraţia pe propria

răspundere privind consumul propriu neglijabil de energie electrică nu figurează în „Lista

persoanelor impozabile care au depus declaraţiile pe propria răspundere pentru îndeplinirea

condiţiei prevăzute la art. 331 alin. (2) lit. e) pct. 2 din Codul fiscal". în cazul cumpărătorilor

de energie electrică care au obţinut licenţa de furnizare sau licenţa pentru activitatea traderului

de energie electrică între 1 şi 31 decembrie a anului anterior, furnizorii pot emite facturi de

corecţie cu semnul minus conform art, 330 alin. (1) lit. b), în vederea aplicării taxării inverse,

respectiv a regularizării taxei şi restituirii acesteia către beneficiar pentru livrările efectuate

până la data afişării pe site-ul A.N.A.F. a cumpărătorului în lista persoanelor impozabile care

au depus declaraţiile pe propria răspundere. Pentru achiziţiile de energie electrică efectuate

în anul în care cumpărătorul obţine o licenţă valabilă de furnizare a energiei electrice sau o

licenţă pentru activitatea traderului de energie electrică, eliberată de Autoritatea Naţională de

Reglementare în Domeniul Energiei, care face dovada că respectivul cumpărător este un

comerciant de energie electrică, cumpărătorul trebuie să transmită vânzătorului o declaraţie

pe propria răspundere din care să rezulte că activitatea sa principală, în ceea ce priveşte

cumpărările de energie electrică, o reprezintă revânzarea acesteia şi consumul său propriu

estimat din energia electrică cumpărată este neglijabil, care este valabilă până la data de

31 decembrie a anului respectiv;

f)transferul de certificate verzi, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. h) din Legea

nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse

regenerabile de energie, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

188MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

g)clădirile, părţile de clădire şi terenurile de orice lei, pentru a căror livrare se aplică regimul

de taxare prin efectul legii sau prin opţiune;

h)livrările de aur de investiţii efectuate de persoane impozabile care şi-au exercitat

opţiunea de taxare şi livrările de materii prime sau semifabricate din aur cu titlul mai mare

sau egal cu 325 la mie, către cumpărători persoane impozabile;

i)furnizările de telefoane mobile, şi anume dispozitive fabricate sau adaptate pentru

utilizarea în conexiune cu o reţea autorizată şi care funcţionează pe anumite frecvenţe, fie că

au sau nu vreo altă utilizare;

j)furnizările de dispozitive cu circuite integrate, cum arii microprocesoare şi unităţi centrale

de procesare, înainte de integrarea lor în produse destinate utilizatorului final;

k)furnizările de console de jocuri, tablete PC şi laptopuri.

(3) Pe facturile emise pentru livrările de bunuri/prestările de servicii prevăzute la alin. (2)

furnizorii/prestatorii nu vor înscrie taxa colectată aferentă. Beneficiarii vor determina taxa

aferentă, care se va evidenţia în decontul prevăzut la art. 323, atât ca taxă colectată, cât şi

ca taxă deductibilă. Beneficiarii au drept de deducere a taxei în limitele şi în condiţiile stabilite

la art. 297—301.

(4) De aplicarea prevederilor prezentului articol sunt responsabili atât furnizorii, cât şi

beneficiarii. Prin normele metodologice se stabilesc responsabilităţile părţilor implicate în

situaţia în care nu s-a aplicat taxare inversă.

(5) Prevederile prezentului articol se aplică numai pentru livrările de bunuri/prestările de

servicii în interiorul ţării.

(6) Prevederile alin. (2) lit. c), d), e), f), i), j) şi k) se aplică până la data de 31 decembrie

2018 inclusiv.

CAPITOLUL XV

Dispoziţii tranzitorii

Dispoziţii tranzitorii Art, 332, — (1) în aplicarea alin, (2}—(14):

în contextul aderării României a)un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată ca fiind

la Uniunea Europeanăconstruit/construită înainte de data aderării, dacă acel bun imobil sau o parte a acestuia a

fost utilizat/utilizată prima dată înainte de data aderării;

b)un bun imobil sau o parte a acestuia este considerat/considerată achiziţionat/

achiziţionată înainte de data aderării, dacă formalităţile legale pentru transferul titlului de

proprietate de la vânzător la cumpărător s-au îndeplinit înainte de data aderării;

c)transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră

efectuată până la data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau

oparte a acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată înainte de data aderării;

d)transformarea sau modernizarea unui bun imobil sau unei părţi a acestuia se consideră

efectuată după data aderării dacă, după transformare sau modernizare, bunul imobil sau o parte

a acestuia a fost utilizat/utilizată prima dată după data aderării;

e)prevederile alin. (4), (6), (10) şi (12) se aplică numai pentru lucrările de modernizare sau

transformare începute înainte de data aderării, care au fost finalizate după data aderării, care

nu depăşesc 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea

terenului’, după transformare sau modernizare,

(2) Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei şi

care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxare sau anulează opţiunea de taxare a

oricăreia dintre operaţiunile prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e), pentru un bun imobil sau o

parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau modernizat înainte de data aderării,

prin excepţie de la prevederile art, 305, va ajusta taxa, conform normelor metodologice.

(3) Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei

aferente pentru un bun imobil sau o parte din acesta, construit, achiziţionat, transformat sau

modernizat înainte de data aderării, optează pentru taxarea oricăreia dintre operaţiunile

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin excepţie de la prevederile

art. 305, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor metodologice.

(4) în situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat,

transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după

data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării

nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea

terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la

deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, care nu optează pentru taxarea operaţiunilor

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării,

prin excepţie de la prevederile art. 305, va ajusta taxa, conform normelor metodologice.

(5) în situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat,

transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după

data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării

depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea terenului,

după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea

integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015189

art. 292 alin. (2) lit. e) sau anulează opţiunea de taxare, la sau după data aderării, va ajusta

taxa deductibilă aferentă, conform prevederilor art. 305.

(6) în situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat,

transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după

data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării

nu depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a părţii acestuia, exclusiv valoarea

terenului,' după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul

la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, prin excepţie de la prevederile

art. 305, va ajusta taxa deductibilă aferentă, conform normelor metodologice.

(7) în situaţia în care un bun imobil sau o parte a acestuia, construit, achiziţionat,

transformat sau modernizat înainte de data aderării, este transformat sau modernizat după

data aderării, iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării

depăşeşte 20% din valoarea bunului imobil sau a unei părţi a acestuia, exclusiv valoarea

terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu a avut dreptul

la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea operaţiunilor

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. e), la sau după data aderării, va ajusta taxa deductibilă

aferentă, conform prevederilor art. 305.

(8) Persoana impozabilă care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei

aferente unei constnjcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui

altui teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate

înainte de data aderării, şi care, la sau după data aderării, nu optează pentru taxarea

operaţiuniior prevăzute la art. 292 alin, (2) lit. f) va ajusta taxa deductibilă aferentă, în condicile

prevăzute la art. 305, dar perioada de ajustare este limitată ia 5 ani.

(9) Persoana impozabilă care nu a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei

aferente unei construcţii sau unei părţi din aceasta, terenului pe care este situată sau oricărui

altui teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau modernizate

înainte de data aderării, şi care optează la sau după data aderării, pentru taxarea operaţiunilor

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f) va ajusta taxa deductibilă aferentă conform art. 305, dar

perioada de ajustare este limitată la 5 ani.

(10) în situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată

sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau

modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării,

iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte

20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare' sau

modernizare, prin excepţie de lâ prevederile art. 305, persoana impozabilă, care a avut dreptul

la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor

prevăzute la art. 292 alin. (2) lit! f), la sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte şi

după data aderării, conform art. 305, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.

(11) în situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată

sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau

modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării,

iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte

20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau

modernizare, persoana impozabilă, care a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a

taxei aferente, nu optează pentru taxarea operaţiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f), la

sau după data aderării, va ajusta taxa dedusă înainte şi după data aderării, conform art. 305.

(12) în situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată sau

orice alt teren care nu este construibil, construite, transformate sau modernizate înainte de data

aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării, iar valoarea fiecărei transformări

sau modernizări efectuate după data aderării nu depăşeşte 20% din valoarea construcţiei,

exclusiv valoarea terenului, după transformare sau modernizare, persoana impozabilă, care nu

a avut dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea

operaţiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f), la sau după data aderării, va ajusta taxa nededusă

înainte şi după data aderării, conform art. 305, dar perioada de ajustare este limitată la 5 ani.

(13) în situaţia în care o construcţie sau o parte din aceasta, terenul pe care este situată

sau orice alt teren care nu este construibil, construite, achiziţionate, transformate sau

modernizate înainte de data aderării, sunt transformate sau modernizate după data aderării,

iar valoarea fiecărei transformări sau modernizări efectuate după data aderării depăşeşte

20% din valoarea construcţiei, exclusiv valoarea terenului, după transformare sau

modernizare, prin excepţie de la prevederile art. 305, persoana impozabilă, care nu a avut

dreptul la deducerea integrală sau parţială a taxei aferente, optează pentru taxarea

operaţiunilor prevăzute la art. 292 alin. (2) lit. f) la sau după data aderării, va ajusta taxa

nededusă înainte şi după data aderării, conform art. 305.

(14) Prevederile alin. (8)—(13) nu sunt aplicabile în cazul livrării unei construcţii noi sau a

unei părţi din aceasta, astfel cum este definită la art. 292 alin. (2) lit. f).

190MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(15) în cazul contractelor de vânzare de bunuri cu plata în rate, încheiate valabil, anterior

datei de 31 decembrie 2006 inclusiv, care se derulează şi după data aderării, exigibilitatea

taxei aferente ratelor scadente după data aderării intervine la fiecare dintre datele specificate

în contract pentru plata ratelor. în cazul contractelor de leasing încheiate valabil, anterior datei

de 31 decembrie 2006 inclusiv, şi care se derulează şi după data aderării, dobânzile aferente

ratelor scadente după data aderării nu se cuprind în baza de impozitare a taxei.

(16) în cazul bunurilor mobile corporale introduse în ţară înainte de data aderării de

societăţile de leasing, persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing încheiate

cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, şi care au fost plasate în regimul vamal de

import, cu exceptarea de la plata sumelor aferente tuturor drepturilor de import, inclusiv a

taxei pe valoarea adăugată, dacă sunt achiziţionate după data aderării de către utilizatori, se

vor aplica reglementările în vigoare la data intrării în vigoare a contractului.

(17) Obiectivele de investiţii finalizate printr-un bun de capital, al căror an următor celui de

punere în funcţiune este anuf aderării României la Uniunea Europeană, se supun regimului

de ajustare a taxei deductibile prevăzut la art. 305.

(18) Certificatele de scutire de taxă eliberate până la data aderării pentru livrări de bunuri şi

prestări de servicii finanţate din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne

străine, de organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate din străinătate şi din

ţară sau de persoane fizice îşi păstrează valabilitatea pe perioada derulării obiectivelor. Nu’sunt

admise suplimentări ale certificatelor de scutire după data de 1 ianuarie 2007.

(19) în căzu! contractelor ferme, încheiate până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se aplică

prevederile legale în vigoare la data intrării în vigoare a contractelor, pentru următoarele operaţiuni:

a)activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor,

subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de cercetare-

dezvoitare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale prevăzute de Ordonanţa

Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu

modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare,

precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare finanţate în parteneriat internaţional,

regional şi bilateral;

b)lucrările de construcţii, amenajări, reparaţii şi întreţinere la monumentele care

comemorează combatanţi, eroi, victime ale războiului şi ale Revoluţiei din decembrie 1989.

(20) Actelor adiţionale la contractele prevăzute la aiin. (19), încheiate după data de

1 ianuarie 2007 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare după data aderării.

(21) Pentru garanţiile de bună execuţie reţinute din contravaloarea lucrărilor de construcţii-

montaj, evidenţiate ca atare în facturi fiscale până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, se

aplică prevederile legale în vigoare la data constituirii garanţiilor respective, în ceea ce priveşte

exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată.

(22) Pentru lucrările imobiliare care se finalizează într-un bun imobil, pentru care antreprenorii

generali au optat, înainte de data de 1 ianuarie 2007, ca plata taxei să se efectueze la data livrării

bunului imobil, se aplică prevederile legale în vigoare la data la care şi-au exprimat această opţiune.

(23) Asocierile în participaţiune dintre persoane impozabile române şi persoane impozabile

stabilite în străinătate sau exclusiv din persoane impozabile stabilite în străinătate, înregistrate

ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv, conform

legislaţiei în vigoare la data constituirii, se consideră persoane impozabile distincte şi rămân

înregistrate în scopuri de TVA, până la data finalizării contractelor pentru care au fost constituite.

(24) Operaţiunile efectuate de la data aderării în baza unor contracte în derulare la această

dată vor fi supuse prevederilor prezentului titlu, cu excepţiile prevăzute de prezentul articol şi

de art. 333.

(25) în cazul bunurilor furate pentru care s-a ajustat taxa pe valoarea adăugată în cursul

anului 2013, persoana impozabilă poate anula ajustarea efectuată la data la care furtul este

dovedit prin hotărâre judecătorească definitivă.

Operaţiuni efectuate Art. 333. — (1) Prevederile în vigoare, la momentul în care bunurile au fost plasate în unul

înainte şi de la data aderăriidintre regimurile suspensive prevăzute la art. 295 alin. (1) lit. a) pct. 1—7 sau într-un regim

similar în Bulgaria, se vor aplica în continuare de la data aderării, până la ieşirea bunurilor din

aceste regimuri, atunci când respectivele bunuri, originare din Bulgaria sau din spaţiul

european, aşa cum era acesta înaintea datei aderării:

a)au intrat în România înaintea datei aderării; şi

b)au fost plasate într-un astfel de regim la intrarea în România, şi

c)nu au fost scoase din respectivul regim înaintea datei aderării.

(2) Apariţia oricăruia dintre evenimentele de mai jos la sau după data aderării se va

considera ca import în România:

a)ieşirea bunurilor în România din regimul de admitere temporară în care au fost plasate

înaintea' datei aderării în condiţiile menţionate la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate

prevederile legale;

b)scoaterea bunurilor în România din regimurile vamale suspensive în care au fost plasate

înaintea datei aderării, în condiţiile prevăzute la alin. (1), chiar dacă nu au fost respectate

prevederile legale;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015191

c)încheierea în România a unei proceduri interne de tranzit iniţiate în România înaintea

datei aderării, în scopul livrării de bunuri cu plata în România înaintea datei aderării, de către

opersoană impozabilă care acţionează ca atare. Livrarea de bunuri prin poştă va fi

considerată în acest scop procedură internă de tranzit;

d)încheierea în România a unei proceduri de tranzit extern iniţiate înaintea datei aderării;

e)orice neregulă sau încălcare a legii, săvârşită în România în timpul unei proceduri

interne de tranzit iniţiate în condiţiile prevăzute la lit. c) sau în timpul unei proceduri de tranzit

extern prevăzute la lit. d);

f)utilizarea în România, de la data aderării, de către orice persoană, a bunurilor livrate

acesteia înaintea datei aderării, din Bulgaria sau din teritoriul european, aşa cum era acesta

înaintea datei aderării, dacă:

1. livrarea bunurilor a fost scutită sau era probabil că va fi scutită, în condiţiile prevăzute

la art. 294 alin. (1) lit. a) şi b); şi

2.bunurile nu au fost importate înaintea datei aderării, în Bulgaria sau în spaţiul european,

astfel cum era acesta înaintea datei aderării.

(3) Când are loc un import de bunuri în oricare dintre situaţiile menţionate la alin. (2), nu

există niciun fapt generator de taxă dacă:

a)bunurile sunt expediate sau transportate în afara teritoriului european, astfel cum este

acesta de la data aderării; sau

b)bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), nu reprezintă mijloace de transport şi sunt

reexpediate sau transportate către statul membru din care au fost exportate şi către persoana

care le-a exportat; sau

c)bunurile importate, în sensul alin. (2) lit. a), reprezintă mijloacele de transport care au fost

achiziţionate sau importate înaintea datei aderării, în condiţiile generale de impozitare din România,

Republica Bulgaria sau alt stat membru din teritoriul european, astfel cum era acesta înaintea datei

aderării, şi/sau care nu au beneficiat de scutire de la plata taxei ori de rambursarea acesteia ca

urmare a exportului. Această condiţie se consideră îndeplinită atunci când data primei utilizări a

respectivefor mijloace de transport este anterioară datei de 1 ianuarie 1999 şi suma taxei datorate

la import este nesemnificativă, conform prevederilor din normele metodologice.

Directive transpuseArt. 334. — Prezentul titlu transpune Directiva 2006/112/CE a Consiliului Uniunii Europene

din 28 noiembrie 2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată, publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene fJOUE), seria L nr. 347 din 11 decembrie 2006, Directiva

2009/132/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 de stabilire a domeniului de aplicare a

articolului 143 literele (b) şi (c) din Directiva 2006/112/CE în ceea ce priveşte scutirea de la

taxa pe valoarea adăugată a anumitor importuri finale de bunuri, publicată în Jurnalul Oficial

al Uniunii Europene (JOUE), seria L nr. 292/5 din 10 noiembrie 2009, Directiva 2007/74/CE

a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată şi de accize

pentru bunurile importate de către persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria Lnr. 346 din 29 decembrie 2007, Directiva

2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie 2006 privind scutirea de impozit la import pentru

loturile mici de bunuri cu caracter necomercial din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al

Uniunii Europene (JOUE), seria L nr. 286 din 17 octombrie 2006, Directiva 86/560/CEE —

a treisprezecea directivă a Consiliului Comunităţilor Europene din 17 noiembrie 1986 privind

armonizarea legislaţiilor statelor membre referitoare ia impozitele pe cifra de afaceri —

Sisteme de restituire a taxei pe vaîoarea adăugată persoanelor impozabile care nu sunt

stabilite pe teritoriul Comunităţii, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene

(JOCE), seria L nr. 326 din 21 noiembrie 1986, Directiva 2008/9/CE a Consiliului din

12 februarie 2008 de stabilire a normelor detaliate privind rambursarea taxei pe valoarea

adăugată, prevăzută în Directiva 2006/112/CE, către persoane impozabile stabilite în alt stat

membru decât statul membru de rambursare, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

(JOUE), seria L nr. 44 din 20 februarie 2008.

TITLUL VIII

Accize şi alte taxe speciale

CAPITOLUL I

Regimul accizelor armonizate

SECŢIUNEA 1

Dispoziţii generale

Sfera de aplicareArt. 335. — (1) Accizele armonizate sunt venituri datorate la bugetul statului şi care se

colectează conform prevederilor prezentului capitol.

(2) Accizele armonizate, denumite în continuare accize, sunt taxe speciale percepute direct

sau indirect asupra consumului următoarelor produse:

a)alcool şi băuturi alcoolice prevăzute la secţiunea a 4-a;

b)tutun prelucrat prevăzut la secţiunea a 5-a;

c)produse energetice şi energie electrică prevăzute la secţiunile a 6-a şi a 7-a.

192MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

DefinifiiArt. 336. — în înţelesul prezentului capitol, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele

semnificaţii:

1.accize percepute reprezintă accizele stabilite şi înregistrate în evidenţele contabile ale

plătitorului de accize şi care urmează a fi virate la bugetul de stat în termenele prevăzute de

prezentul capitol;

2.antrepozitarul autorizat este persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă, în cadrul activităţii sale, să producă, să transforme, să deţină, să primească sau

să expedieze produse accizabile în regim suspensiv de accize într-un antrepozit fiscal;

3.antrepozitul fiscal este locul în care produsele accizabile sunt produse, transformate,

deţinute, primite sau expediate în regim suspensiv de accize de către un antrepozitar autorizat

în cadrul activităţii sale, în condiţiile prevăzute de prezentul capitol;

4.autoritate competentă reprezintă autoritatea definită potrivit prevederilor din normele

metodologice;

5.codul NC reprezintă poziţia tarifară, subpoziţia tarifară sau codul tarifar, aşa cum este

prevăzută/prevăzut în Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind

Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, în vigoare de la 19 octombrie 1992,

iar în cazul produselor energetice, în vigoare de la 1 ianuarie 2002. Ori de câte ori intervin

modificări în nomenclatura combinată a Tarifului Vamal Comun, corespondenţa dintre codurile

NC prevăzute în prezentul capitol şi noile coduri NC se realizează potrivit prevederilor din

normele metodologice;

6.consumator final de gaz natural/energie electrică reprezintă persoana fizică sau juridică

care nu este supusă obligaţiei de licenţiere de către autoritatea de reglementare competentă

şi care utilizează aceste produse;

7.denaturarea reprezintă operaţiunea/procesul prin care alcoolului etilic sau produselor

alcoolice li se adaugă substanţele prevăzute prin normele metodologice astfel încât acestea

să devină improprii consumului uman;

8.destinatar înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă să primească, în cadrul activităţii sale. produse accizabile care se deplasează în

regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru;

9.expeditor înregistrat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă din statul membru în care are loc importul, în cadrul activităţii sale, exclusiv să

expedieze în regim suspensiv de accize produsele accizabile puse în liberă circulaţie în

conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului din 12 octombrie

1992 de restituire a Codului Vamal Comunitar;

10.grad alcoolic reprezintă proporţia de alcool absolut, exprimată în procente volumetrice

măsurată la temperatura de 20°C, conţinută într-o soluţie hidroalcoolică;

11.gradul Plato reprezintă cantitatea de zaharuri exprimată în grame, conţinută în 100 g

de soluţie măsurată la origine la temperatura de 2074°C aferentă berii, respectiv bazei de

bere din amestecul cu băuturi nealcoolice;

12.hectolitru alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentraţia alcoolică de

100% în volum, măsuraţi la temperatura de 20°C, conţinut într-o cantitate dată de produs

alcoolic;

13.importator autorizat înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă să importe, în cadrul activităţii sale, produse accizabile supuse marcării prin

banderole sau timbre;

14.import de produse accizabile înseamnă intrarea pe teritoriul Uniunii Europene de

produse accizabile, cu excepţia cazului în care produsele, la intrarea lor pe teritoriul Uniunii

Europene, sunt plasate sub un regim sau sub o procedură vamală suspensivă, precum şi

ieşirea lor dintr-un regim ori o procedură vamală suspensivă;

15.marcajele reprezintă hârtii de valoare cu regim special, respectiv timbre şi banderole,

care se tipăresc de către Compania Naţională „Imprimeria Naţională" — S.A.;

16.marcatori şi coloranţi reprezintă substanţele utilizate pentru marcarea şi colorarea

produselor energetice;

17.operator economic reprezintă persoana juridică ce desfăşoară activităţi cu produse

accizabile;

18.procedură vamală suspensivă sau regim vamal suspensiv înseamnă oricare dintre

procedurile speciale prevăzute de Regulamentul (CEE) nr. 2.913/1992 al căror obiect îl

constituie mărfurile necomunitare în momentul intrării pe teritoriul vamal ai Uniunii Europene,

depozitarea temporară, zonele libere sau antrepozitele libere, precum şi oricare dintre

procedurile prevăzute la art. 84 alin. (1) lit. a) din acest regulament;

19.producţia şi transformarea produselor accizabile reprezintă orice operaţiune prin care

aceste produse sunt fabricate, procesate sau transformate sub orice formă, inclusiv

operaţiunile de îmbuteliere şi ambalare a produselor accizabile în vederea eliberării pentru

consum, precum şi operaţiunile de extracţie a produselor energetice;

20.produsele accizabile sunt produsele prevăzute la art. 335 alin. (2), supuse

reglementărilor privind accizele potrivit prezentului capitol;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015193

21.regim suspensiv de accize înseamnă un regim fiscal aplicat producerii, transformării,

deţinerii sau deplasării de produse accizabile care nu fac obiectul unei proceduri ori al unui

regim vamal suspensiv, accizele fiind suspendate;

22.stat membru şi teritoriul unui stat membru înseamnă teritoriul fiecărui stat membru al

Uniunii Europene căruia i se aplică Tratatul, în conformitate cu art. 52 din Tratatul privind

Uniunea Europeană şi art. 355 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, cu excepţia

teritoriilor terţe;

23.supraveghere fiscală în domeniul accizelor reprezintă acţiunile şi/sau procedurile de

intervenţie ale autorităţii competente pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea fraudei

fiscale;

24.teritorii terţe înseamnă teritoriile prevăzute la art. 337 alin. (1) şi (2);

25.Tratat înseamnă Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind funcţionarea

Uniunii Europene;

26.ţară terţă înseamnă orice stat sau teritoriu căruia nu i se aplică Tratatul;

27.Uniunea Europeană şi teritoriul Uniunii Europene înseamnă teritoriile statelor membre,

astfel cum sunt definite la pct. 22;

28.utilizator final înseamnă persoana fizică sau juridică autorizată de autoritatea

competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice, să primească, în cadrul activităţii

sale, produse accizabile în regim de exceptare/scutire de la plata accizelor destinate a fi

utilizate în scopurile prevăzute de aceste regimuri.

Teritorii terţeArt, 337. — (1) Sunt considerate teritorii terţe următoarele teritorii care fac parte din

teritoriul vamal al Uniunii Europene:

a)insulele Canare;

b)teritoriile franceze menţionate fa art, 349 şi art. 355 alin. (1) din Tratatul privind

funcţionarea Uniunii Europene;

cj insulele Aland;

d)insulele Anglo-Normande (Channel Islands).

(2) Sunt considerate teritorii terţe şi teritoriile care intră sub incidenţa art. 355 alin. (3) din

Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, precum şi următoarele teritorii care nu fac

parte din teritoriul vamal al Uniunii Europene:

a)insula Helgoland;

b)teritoriul Busingen;

c)Ceuta;

d)Melilla;

e)Livigno;

f)Campione d’ltalia;

g)apele italiene ale lacului Lugano.

(3) Operaţiunile cu produse accizabile efectuate provenind din sau având ca destinaţie:

a)Principatul Monaco sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Franţa;

b)San Marino sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Italia;

c)zonele Akrotiri şi Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit sunt tratate ca

deplasări dinspre sau către Cipru;

d)insula Man sunt tratate ca deplasări dinspre sau către Regatul Unit;

e)Jungholz şi Mittelberg (Kleines Walsertal) sunt tratate ca deplasări dinspre sau către

Germania.

(4) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la intrarea produselor

pe teritoriul vamal al Uniunii Europene se aplică în mod corespunzător intrării produselor

accizabile pe teritoriul Uniunii Europene care provin din unul dintre teritoriile menţionate la

alin. (1).

(5) Formalităţile stabilite prin dispoziţiile vamale comunitare cu privire la ieşirea produselor

din teritoriul vamal al Uniunii Europene se aplică corespunzător ieşirii produselor accizabile de

pe teritoriul Uniunii Europene care au ca destinaţie unul dintre teritoriile menţionate la alin. (1).

Faptul generatorArt. 338. — Produsele accizabile sunt supuse regimului accizelor la momentul:

a)producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora,

pe teritoriul Uniunii Europene;

b)importului acestora pe teritoriul Uniunii Europene.

ExigibilitateaArt. 339. — (1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul

membru în care se face eliberarea pentru consum.

(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor aplicabile sunt cele în vigoare la data la care

accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea pentru consum.

Eliberarea pentru consumArt. 340. — (1) în înţelesul prezentului capitol, eliberarea pentru consum reprezintă:

a)ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de

accize;

b)deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care

accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;

194MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim

suspensiv de accize;

d)importul de produse accizabile, inclusiv neregulamentar, cu excepţia cazului în care

produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;

e)utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca materie

primă.

(2) Eliberare pentru consum se consideră şi deţinerea în scopuri comerciale de către o

persoană a produselor accizabile care au fost eliberate în consum în alt stat membru şi pentru

care accizele nu au fost percepute în România.

(3) Momentul eliberării pentru consum este:

a)în situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 2, momentul primirii produselor

accizabile de către destinatarul înregistrat;

b)în situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 4, momentul primirii produselor

accizabile de către beneficiarul scutirii prevăzute la art. 395;

c)în situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (3), momentul primirii produselor accizabile la locul

de livrare directă.

(4) în cazul unui produs accizabil care are dreptul de a fi scutit sau exceptat de la plata

accizelor, utilizarea în orice scop care nu este în conformitate cu scutirea, respectiv

exceptarea atrage obligaţia de plată a accizelor.

(5) în cazul unui produs energetic, pentru care accizele nu au fost anterior exigibile,

eliberare pentru consum se consideră atunci când produsul energetic este oferit spre vânzare

ori este utilizat drept combustibil pentru motor sau combustibil pentru încălzire.

(6) în cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se

consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este deţinut într-un

antrepozit fiscal pentru care s-a revocat ori s-a anulat autorizaţia. Acciza devine exigibilă la

data la care decizia de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte ori la data

comunicării deciziei de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal, pentru produsele accizabile

ce pot fi eliberate pentru consum.

(7) în cazul unui produs accizabil, pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă, se

consideră eliberare pentru consum atunci când produsul accizabil este deţinut într-un

antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat şi nu a fost emisă o nouă autorizaţie, sub

rezerva art. 365 alin. (8).

(8) în sensul prevederilor alin. (6), prin produse accizabile ce pot fi eliberate pentru consum

se înţelege produse accizabile care îndeplinesc condiţiile legale de comercializare.

(9) Nu se consideră eliberare pentru consum mişcarea produselor accizabile din

antrepozitul fiscal, în condiţiile prevăzute în secţiunea a 16-a, către:

a)un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;

b)un destinatar înregistrat din alt stat membru;

c)un teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene.

(10) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile aflate sub regim

suspensiv de accize, inclusiv dintr-o cauză ce ţine de natura produselor sau ca urmare a unui

caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă a autorizării de către autoritatea competentă,

nu este considerată eliberare pentru consum.

(11) în sensul prezentului capitol, produsele sunt considerate distruse total sau pierdute

iremediabil atunci când devin inutilizabile ca produse accizabile. Distrugerea totală sau

pierderea iremediabilă a produselor accizabile trebuie dovedită autorităţii competente.

(12) Nu se consideră eliberare pentru consum deplasarea produselor energetice din

antrepozitul fiscal în vederea alimentării navelor sau aeronavelor care au ca destinaţie un

teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene, fiind asimilată unei operaţiuni de export. De

asemenea, operaţiunea de alimentare cu produse energetice a navelor sau aeronavelor care

au ca destinaţie un teritoriu din afara teritoriului Uniunii Europene este asimilată unei operaţiuni

de export.

Plătitori de accizeArt. 341. — (1} Persoana plătitoare de accize care au devenit exigibile este:

a)în ceea ce priveşte ieşirea de produse accizabile dintr-un regim suspensiv de accize,

astfel cum este prevăzută la art. 340 alin. (1) lit, a):

1.antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau orice altă persoană care eliberează

produsele accizabile din regimul suspensiv de accize ori pe seama căreia se efectuează

această eliberare, iar, în cazul ieşirii neregulamentare din antrepozitul fiscal, orice altă

persoană care a participat ia această ieşire;

2.în cazul unei nereguli în cursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv

de accize, astfel cum este definită la art. 412 alin. (1), (2) şi (4): antrepozitarul autorizat,

expeditorul înregistrat sau orice altă persoană care a garantat plata accizelor în conformitate

cu art. 348 alin. (1) şi (2), precum şi orice persoană care a participat la ieşirea

neregulamentară şi care avea cunoştinţă sau care ar fi trebuit să aibă cunoştinţă în mod

normal de caracterul neregulamentar al acestei ieşiri;

b)în ceea ce priveşte deţinerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la

art. 340 alin. (1) lit. b), persoana care deţine produsele accizabile sau orice altă persoană

implicată în deţinerea acestora;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015195

c)în ceea ce priveşte producerea unor produse accizabile, astfel cum este prevăzută la

art. 340 alin. (1) lit. c), persoana care produce produsele accizabile sau, în cazul unei producţii

neregulamentare, orice altă persoană implicată în producerea acestora;

d)în ceea ce priveşte importul unor produse accizabile, astfel cum este prevăzut la art. 340

alin. (1) lit. d), persoana care declară produsele accizabile sau pe seama căreia produsele

sunt declarate în momentul importului ori, în cazul unui import neregulamentar, orice altă

persoană implicată în importul acestora;

e)în cazurile prevăzute la art. 340 alin. (4)—(7), persoana care determină eliberarea pentru

consum.

(2) Atunci când mai multe persoane sunt obligate să plătească aceeaşi datorie privind

accizele, acestea sunt obligate să plătească în solidar acea datorie, iar fiecare dintre aceste

persoane poate fi urmărită pentru întreaga datorie.

SECŢIUNEA a 2-a

Nivelul şl calculul accizelor

Nivelul accizelorArt. 342. — (1) Nivelul accizelor este prevăzut în anexa nr. 1, care face parte integrantă

din prezentul titlu. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2016 este prevăzut în coloana 3 din anexa

nr. 1. începând cu anul 2017 inclusiv, nivelul accizelor aplicabil de la data de 1 ianuarie a

fiecărui an. respectiv 1 aprilie a fiecărui an pentru ţigarete este nivelul prevăzut în coloana 4

din anexa nr. 1, actualizat conform prevederilor alin. (2).

(2) Nivelul accizelor prevăzut în coioana 4 din anexa nr. 1 se actualizează anual cu

creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului

anterior celui de aplicare, faţă de perioada octombrie 2014—septembrie 2015, comunicată

oficial de Institutul Naţional de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor

actualizat se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, până cei mai târziu pe data de

20 octombrie a fiecărui an.

(3) Prevederile alin (2) nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea

preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de

perioada octombrie 2014 — septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de

Statistică până la dala de 15 octombrie.

(4) Nivelul în lei al accizelor, obţinut după efectuarea actualizării prevăzute la alin. (2), se

rotunjeşte la nivel de două zecimale, prin reducere, atunci când a treia zecimaîă este mai

mică decât 5, şi prin majorare atunci când a treia zecimală este mai mare sau egală cu 5.

(5) Nivelul accizelor prevăzut la nr. crt. 5—9 din anexa nr. 1 cuprinde şi contribuţia pentru

finanţarea unor cheltuieli de sănătate prevăzute la titlul XI din Legea nr. 95/2006 privind

reforma în domeniul sănătăţii, republicată.

(6) Pentru băuturile alcoolice, ţigaretele, ţigările şi ţigările de foi, nivelul accizelor prevăzut

la nr. crt. 1—7 din anexa nr. 1 cuprinde şi cota de 1% datorată Ministerului Tineretului şi

Sportului, prevăzută în Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000, cu modificările şi

completările ulterioare.

(7) Pentru produsele energetice pentru care nivelul accizelor este stabilit la 1.000 litri,

volumul se măsoară la o temperatură de 15°C.

(8) Pentru motorina destinată utilizării în agricultură se poate aplica un nivel redus de

accize. Nivelul şi condiţiile privind aplicarea accizei reduse se stabilesc prin hotărâre a

Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

(9) Este supusă unui nivel al accizelor diferenţiat, stabilit prin diminuarea CU

189,52 lei/1,000 litri, respectiv cu 224,30 lei/tonă, a nivelului standard prevăzut pentru

motorină în coloana 3 din anexa nr. 1, motorina utilizată drept carburant pentru motor în

următoarele scopuri:

a)transport rutier de mărfuri în cont propriu sau pentru alte persoane, cu autovehicule ori

ansambluri de vehicule articulate destinate exclusiv transportului rutier de mărfuri şi cu o

greutate brută maximă autorizată de cel puţin 7,5 tone;

b)transportul de persoane, regulat sau ocazional, cu excepţia transportului public local

de persoane, cu un autovehicul din categoria M2 ori M3, definit în Directiva 2007/46/CE a

Parlamentului European şi a Consiliului din 5 septembrie 2007 de stabilire a unui cadru pentru

omologarea autovehiculelor şi remorcilor acestora, precum şi a sistemelor componentelor şi

unităţilor tehnice separate destinate vehiculelor respective.

(10) Reducerea nivelului accizelor prevăzută la alin. (9) se realizează prin restituirea

sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor

diferenţiat prevăzut la alin. (9), către operatorii economici licenţiaţi în Uniunea Europeană.

Condiţiile, procedura şi termenele de restituire se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Măsurile instituite potrivit prevederilor alin. (9) se aplică cu respectarea procedurilor specifice

în domeniul ajutorului de stat, pentru motorina achiziţionată în perioada 1 ianuarie—

31 decembrie 2016 inclusiv, cu încadrarea în creditele de angajament şi bugetare aprobate

prin legea bugetului de stat pentru Programul „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor

pentru investiţii din cadrul bugetului Ministerului Finanţelor Publice”.

196MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(11) în perioada 1 ianuarie—31 martie 2016 inclusiv, acciza specifică pentru ţigarete este

de 333,37 lei/1.000 ţigarete.

(12) Pentru perioada 1 ianuarie—31 martie 2017, acciza totală pentru ţigarete este de

435,58 lei/1.000 ţigarete, acciza minimă este de 422,51 lei/1.000 ţigarete, iar acciza specifică

se determină pe baza accizei totale şi a accizei ad valorem calculate prin aplicarea procentului

legal asupra preţului mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului 2015.

Calculul accizelorArt. 343. — (1) Calculul accizelor se efectuează potrivit prevederilor din normele

metodologice.

(2) Pentru ţigarete, acciza datorată este egală cu suma dintre acciza specifică şi acciza ad

valorem.

(3) Nivelul accizelor pentru ţigarete se actualizează anual, începând cu data de 1 aprilie,

conform regulilor prevăzute la aii 342 alin. (1), (2) şi (4), cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (3).

(4) Acciza ad valorem se calculează prin aplicarea procentului legal de 14% asupra preţului

de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

(5) Acciza specifică exprimată în lei/1.000 de ţigarete se determină anual, pe baza preţului

mediu ponderat de vânzare cu amănuntul, a procentului legal aferent accizei ad valorem şi a

accizei totale al cărei nivel este prevăzut în anexa nr. 1. Această acciză specifică se aprobă

prin ordin al ministrului finanţelor publice care se publică în Monitorul Oficial al României,

Partea I, cu cel puţin 30 de zile înainte de intrarea în vigoare a nivelului accizei totale.

(6) Acciza datorată determinată potrivit alin. (2) nu poate fî mai mică decât nivelul accizei

minime exprimate în lei/1,000 de ţigarete care este de 97% din nivelul accizei totale prevăzut

în anexa nr. 1.

(7) Preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul se calculează în funcţie de valoarea

totală a tuturor cantităţilor de ţigarete eliberate pentru consum, pe baza preţului de vânzare

cu amănuntul, incluzând toate taxele, împărţit la cantitatea totală de ţigarete eliberate pentru

consum. Acest preţ mediu ponderat se stabileşte până pe data de 15 februarie a fiecărui an,

pe baza datelor privind cantităţile totale de ţigarete eliberate pentru consum în cursul anului

calendaristic precedent, şi se publică pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice în termen de

15 zile de la data stabilirii.

(8) Preţul de vânzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete se stabileşte şi se

declară de către persoana care eliberează pentru consum ţigaretele în România sau care

importă ţigaretele şi este adus la cunoştinţa publică, în conformitate cu cerinţele prevăzute de

normele metodologice.

(9) Este interzisă vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit

şi declarat preţuri de vânzare cu amănuntul.

(10) Preţul de vânzare al ţigaretelor nu poate depăşi preţul de vânzare cu amănuntul

declarat în vigoare la momentul vânzării.

(11) Este interzisă vânzarea de ţigarete, de către orice persoană, către persoane fizice, la

un preţ mai mic decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat.

SECŢIUNEA a 3-a

Obligaţiile plătitorilor de accize

Responsabilităţile Art, 344. — (1) Plătitorii de accize au obligaţia de a se înregistra la autoritatea competentă.

plătitorilor de accize(2) Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la

termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a

declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor prezentului capitol.

Plata accizelor Art. 345. — (1) Termenul de plată a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii

la bugetul de staturmătoare celei în care accizele devin exigibile, cu excepţia cazurilor pentru care se prevede

în mod expres un alt termen de plată.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1):

a)în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de plată

a accizelor este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea

către consumatorul final. în cazul prevăzut la art. 358 alin. (3), termenui de plată a accizelor

este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc autoconsumul;

b)în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv,

momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import;

c)orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 340 alin. (4)—(7) are

obligaţia de a plăti accizele în termen de 5 zile de la data la care acestea au devenit exigibile;

d)în situaţiile prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) şi c) acciza se plăteşte în ziua lucrătoare

imediat următoare celei în care a fost depusă declaraţia de accize.

(3) Livrarea produselor energetice prevăzute la art! 355 alin. (3) lit. a)—e) din antrepozite

fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul înregistrat se

efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată care să ateste

virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi facturată. Cu

ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se regularizează eventualele diferenţe dintre

valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în numele

antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, şi valoarea accizelor aferente cantităţilor

de produse energetice efectiv livrate de aceştia, în decursul lunii precedente.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015197

Depunerea declaraţiilor Art. 346. — (1) Orice plătitor de accize, cu excepţia importatorului autorizat, are obligaţia

de accizede a depune lunar la autoritatea competentă o declaraţie de accize, indiferent dacă se

datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.

(2) Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă de către plătitorii de accize

până pe data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), orice persoană aflată în una dintre situaţiile

prevăzute la art. 340 alin. (1) lit. b) şi c) şi art. 340 alin. (4)—(7) are obligaţia de a depune o

declaraţie de accize la autoritatea competentă în termen de 5 zile calendaristice de la data

eliberării pentru consum.

(4) Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune anual la autoritatea competentă

decontul privind accizele, conform dispoziţiilor legale privind obligaţiile de plată la bugetul de

stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare. ’

Documente fiscaleArt. 347. — Pentru produsele accizabile care sunt transportate sau sunt deţinute în afara

antrepozitului fiscal, provenienţa trebuie să fie dovedită conform prevederilor stabilite prin

normele metodologice.

GaranţiiArt. 348. — (1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat şi

importatorul autorizat au obligaţia depunerii la autoritatea competentă a unei garanţii, la nivelul

stabilit conform prevederilor din normele metodologice, care să asigure plata accizelor ce pot

deveni exigibile.

(2) în situaţia în care antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat, expeditorul înregistrat

sau importatorul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante administrate de A.N.A.F. cu

mai mult de 30 de zile faţă de termenul legal de plată, garanţia se extinde şi asupra acestor

obligaţii de drept şi fără nicio altă formalitate.

(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), garanţia poate fi depusă de proprietarul

produselor accizabile sau, în comun, de către acesta şi una dintre persoanele prevăzute la

alin. (1), în cazurile şi în condiţiile stabilite prin normele metodologice.

(4) In cazul antrepozitarilor autorizaţi, prin normele metodologice se stabilesc niveluri

minime şi maxime ale garanţiilor, în funcţie de natura şi volumul produselor accizabile ce

urmează a fi realizate sau depozitate.

(5} Garanţia este valabilă pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

(6) Tipul, modul de calcul, valoarea, durata şi condiţiile de reducere a garanţiei sunt

prevăzute în normele metodologice, pe tipuri de activităţi şi grupe de produse.

(7) în cazul antrepozitarului autorizat care deţine şi calitatea de expeditor înregistrat,

condiţiile şi cuantumul garanţiei se stabilesc prin normele metodologice.

(8} Valoarea garanţiei se analizează periodic, pentru a reflecta orice schimbări în volumul

afacerii sau ale nivelului accizelor.

SECŢIUNEA a 4-a

Alcool şi băuturi alcoolice

BereArt. 349. — (1) în înţelesul prezentului capitol, bere reprezintă orice produs încadrat la

codul NC 2203 sau orice produs care conţine un amestec de bere şi de băuturi nealcoolice,

încadrat Sa codul NC 2206, având, şi într-un caz, şi în altul, o concentraţie alcoolică mai mare

de 0,5% în volum.

(2) Pentru berea produsă de mici fabrici de bere independente, a căror producţie în anul

calendaristic precedent nu a depăşit 200.000 hl/an, iar pentru anul în curs antrepozitarul

autorizat declară pe propria răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an,

se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile fabrici de

bere independente nou-înfiinţate pentru care antrepozitarul propus declară pe propria

răspundere că va produce o cantitate mai mică de 200.000 hl/an se aplică nivelul redus al

accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Acelaşi regim se aplică şi pentru berea livrată pe

teritoriul României de către mici fabrici de bere situate în alte state membre, potrivit

prevederilor din normele metodologice.

(3} în anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producţie

mai mare de 200.000 hl, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(4) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate prin declaraţia pe

propria răspundere prevăzută la alin. (2), acesta este obligat la plata unei sume reprezentând

diferenţa dintre nivelul standard şi nivelul redus al accizelor prevăzut pentru bere, aferentă

cantităţii care depăşeşte 200.000* hl.

(5) Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a

înregistrat depăşirea cantităţii declarate şi se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la

data de 15 ianuarie a anului următor.

(6) Prin mică fabrică de bere independentă se înţelege o fabrică de bere independentă

din punct de vedere legal şi economic de orice altă fabrică de bere şi care foloseşte clădiri

separate din punct de vedere fizic de orice altă fabrică de bere şi care nu lucrează sub licenţă.

198MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Atunci când două sau mai multe mici fabrici de bere cooperează, iar producţia lor anuală

totală nu depăşeşte 200.000 hl, aceste fabrici de bere sunt considerate o mică fabrică de

bere independentă separată.

(7) Antrepozitarul autorizat care produce şi alte băuturi alcoolice decât bere nu poate

beneficia de acciza specifică redusă prevăzută la alin. (2).

(8) Fiecare mică fabrică de bere are obligaţia de a depune la autoritatea competentă, până

la data de 15 ianuarie a fiecărui an, o declaraţie pe propria răspundere privind cantitatea de

bere pe care a produs-o în anul calendaristic precedent şi/sau cantitatea de bere pe care

urmează să o producă în anul în curs, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(9) Este exceptată de la plata accizelor berea fabricată de persoana fizică şi consumată

de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândută.

VinuriArt. 350. — (1) în înţelesul prezentului capitol, vinurile sunt:

a)vinuri liniştite, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 şi 2205, cu

excepţia vinului spumos, aşa cum este definit la lit. b), şi care:

1. âu o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau

2.au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18% în

volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă

în întregime din fermentare;

b)vinuri spumoase, care cuprind toate produsele încadrate la codurile NC 2204 10,

2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205 şi care:

1.sunt prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legaturilor sau care

sunt sub presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie; şi

2.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15%

în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2) Este exceptat de la plata accizelor vinul fabricat de persoana fizică şi consumat de

către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.

Băuturi fermentate, Art, 351. — (1) în înţelesul prezentului capitol, băuturile fermentate, altele decât bere şi

altele decât bere şi vinurivinuri, reprezintă:

a)băuturi fermentate liniştite, care se încadrează la codurile NC 2204 şi 2205 şi care nu

sunt prevăzute ia art. 350, precum şi toate produsele încadrate la codurile NC 2206, cu

excepţia altor băuturi fermentate spumoase, aşa cum sunt definite la lit, b), şi a produsului

prevăzut la art. 349, având:

1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în volum;

sau

2. o concentraţie atcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în volum,

şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;

b)băuturi fermentate spumoase, care se încadrează la codurile NC 2206 00 31, 2206 00 39,

2204 10, 2204 21 10, 2204 29 10 şi 2205, care nu intră sub incidenţa art. 350 şi care sunt

prezentate în sticle închise cu dop tip ciupercă fixat cu ajutorul legăturilor sau care sunt sub

presiune egală ori mai mare de 3 bari datorată dioxidului de carbon în soluţie şi care:

1.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în

volum; sau

2.au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în

volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.

(2) Sunt exceptate de la plata accizelor băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri,

fabricate de persoana fizică şi consumate de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia

să nu fie vândute.

Produse intermediareArt. 352. — (1) în înţelesul prezentului capitol, produsele intermediare reprezintă toate

produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte

22% în volum, şi care se încadrează la codurile NC 2204, 2205 şi 2206, dar care nu intră sub

incidenţa art. 349—351.

(2) De asemenea, se consideră produse intermediare şi:

a)orice băutură fermentată liniştită prevăzută la art. 351 alin. (1) lit. a), care are o

concentraţie alcoolică ce depăşeşte 5,5% în volum şi care nu rezultă în întregime din

fermentare;

b)orice băutură fermentată spumoasă prevăzută la art. 351 alin. (1) lit. b), care are o

concentraţie alcoolică ce depăşeşte 8,5% în volum si care nu rezultă în întregime din

fermentare.

Alcool etilicArt. 353. — (1) în înţelesul prezentului capitol, alcool etilic reprezintă:

a)toate produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum şi care

sunt încadrate la codurile NC 2207 şi 2208, chiar atunci când aceste produse fac parte dintr-un

produs încadrat la alt capitol al nomenclaturii combinate;

b)produsele care au o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 22% în volum şi care sunt

cuprinse în codurile NC 2204, 2205 şi'2208;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015199

c)ţuică şi rachiuri de fructe;

d)băuturi spirtoase potabile care conţin produse, în soluţie sau nu.

(2) Ţuica şi rachiurile de fructe destinate consumului propriu al gospodăriilor individuale,

în limita unei cantităţi echivalente de cel mult 0,50 hl de alcool pur/an pentru fiecare

gospodărie individuală, se accizează prin aplicarea unei cote de 50% din cota standard a

accizei aplicate alcoolului etilic, cu condiţia să nu fie vândute, potrivit prevederilor din normele

metodologice.

(3) Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a căror producţie proprie în anul

calendaristic precedent nu a depăşit 10 hl alcool pur, iar pentru anul în curs antrepozitarul

autorizat declară pe propria răspundere câ va avea o producţie proprie mai mică de 10 hl

alcool pur, se aplică nivelul redus al accizelor specifice prevăzut în anexa nr. 1. Pentru micile

distilerii nou-înfiinţate pentru care antrepozitarul propus declară pe propria răspundere că va

avea o producţie proprie mai mică de 10 hl alcool pur/an se aplică nivelul redus al accizelor

specifice prevăzut în anexa nr. 1. Producţia proprie nu include cantităţile de alcool pur realizate

în sistem de prestări de servicii pentru gospodăriile individuale. Acelaşi regim se aplică şi

pentru alcoolul etilic livrat pe teritoriul României de către micile distilerii’ situate în alte state

membre, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4) în anul calendaristic următor celui în care antrepozitarul autorizat a realizat o producţie

proprie mai mare de 10 hl alcool pur, acesta nu beneficiază de nivelul redus al accizelor.

(5) Atunci când antrepozitarul autorizat nu respectă cele declarate în declaraţia pe propria

răspundere prevăzută la alin. (3), acesta este obligat la plata unei sume reprezentând

diferenţa dintre niveiul standard şi nivelul redus al accizelor prevăzut pentru alcool etilic,

aferentă cantităţii de alcool etilic pur care depăşeşte 10 hl.

(6) Sumele astfel calculate se stabilesc la data de 31 decembrie a anului în care s-a

înregistrat depăşirea cantităţii declarate şi se plătesc de către antrepozitarul autorizat până la

data de 15 ianuarie a anului următor.

(7) Beneficiază de nivelul redus al accizelor micile distilerii ale pomicuitorilor care sunt

independente din punct de vedere juridic şi economic de orice altă distilerie, nu funcţionează

sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi care îndeplinesc condiţiile prevăzute de normele

metodologice.

SECŢIUNEA a 5-a

Tutun prelucrat

Tutun prelucratArt. 354. — (1) în înţelesul prezentului capitol, tutun prelucrat reprezintă:

a)ţigarete;

b)ţigări şi ţigări de foi;

c)tutun de fumat:

1.tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete;

2.alte tutunuri de fumat.

(2) Se consideră ţigarete:

a)rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi, în

sensul alin. (3);

b)rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla

mânuire neindustrială;

c)rulourile de tutun care se pot înfăşură în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire

neindustrială;

d)orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar care respectă

criteriile prevăzute la )it. a), b) sau c).

(3) Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, având în vedere proprietăţile acestora şi

aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, dupâ cum

urmează:

a)rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun natural;

b)rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu înveliş exterior de culoarea

obişnuită a unei ţigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul, inclusiv,

după caz, filtrul, cu excepţia vârfului, în cazul ţigărilor de foi cu vârf, dacă masa unitara, fără

a include filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai mare de 10 g şi

circumferinţa a cel puţin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm;

c)produsele alcătuite parţial din alte substanţe decât tutun şi care îndeplinesc criteriile

prevăzute la lit. a) şi b).

(4) Se consideră tutun de fumat:

a)tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăţi şi care poate fi

fumat fără prelucrare industrială ulterioară;

b)deşeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa alin. (2) şi (3)

şi care pot fi fumate. în sensul prezentului articol, deşeurile de tutun sunt considerate ca fiind

resturi de foi de tutun şi produse secundare obţinute la prelucrarea tutunului sau fabricarea

produselor din tutun;

200MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)orice produs care constă total sau parţial din alte substanţe decât tutunul, dar care

îndeplineşte, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b).

(5) Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete:

a)tutunul de fumat aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din

greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub 1,5 mm;

b)tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele de

tutun care au o lăţime de tăiere de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat este vândut

ori destinat vânzării pentru rularea în ţigarete.

(6) Fără să contravină prevederilor alin. (2) lit. d) şi alin. (4) lit. c), produsele care nu conţin

tutun şi care sunt utilizate exclusiv în scopuri medicale nu sunt tratate ca tutun prelucrat,

potrivit prevederilor din normele metodologice.

(7) Un rulou de tutun prevăzut la alin. (2) este considerat, pentru aplicarea accizei, ca două

ţigarete, atunci când are o lungime, excluzând filtrul sau muştiucul, mai mare de 8 cm, fără

să depăşească 11 cm, ca 3 ţigarete, excluzând filtrul sau muştiucul, când are o lungime mai

mare de 11 cm, fără să depăşească 14 cm, şi aşa mai departe.

(8) Toţi operatorii economici plătitori de accize pentru tutunul prelucrat, potrivit prezentului

capitol, au obligaţia de a prezenta autorităţii competente liste cuprinzând date cu privire la

produsele accizabile eliberate pentru consum, în conformitate cu prevederile din normele

metodologice.

SECŢIUNEA a 6-a

Produse energetice

Produse energeticeArt. 355. — (1) în înţelesul prezentului capitol, produsele energetice sunt:

a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept

combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2701, 2702 şi de la 2704 la 2715;

c)produsele cu codurile NC 2901 şi 2902;

d)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt

destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

e)produsele cu codul NC 3403;

f)produsele cu codul NC 3811;

g)produsele cu codul NC 3817;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept

combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor.

(2) Intră sub incidenţa prevederilor secţiunilor a 9-a şi a 16-a doar următoarele produse

energetice:

a)produsele cu codurile NC de la 1507 la 1518, dacă acestea sunt destinate utilizării drept

combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

b)produsele cu codurile NC 2707 10, 2707 20, 2707 30 şi 2707 50;

c)produsele cu codurile NC de la 2710 11 la 2710 19 69. Pentru produsele cu codurile

NC 2710 11 21, 2710 11 25 şi 2710 19 29, prevederile secţiunii a 16-a se aplică numai

circulaţiei comerciale în vrac;

d)produsele cu codurile NC 2711, cu excepţia 2711 11, 2711 21 şi 2711 29;

e)produsele cu codul NC 2901 10;

f)produsele cu codurile NC 2902 20, 2902 30, 2902 41, 2902 42, 2902 43 şi 2902 44;

g)produsele cu codul NC 2905 11 00, care nu sunt de origine sintetică, dacă acestea sunt

destinate utilizării drept combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

h)produsele cu codul NC 3824 90 99, dacă acestea sunt destinate utilizării drept

combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor;

i)produsele cu codurile NC 3811 11 10, 3811 11 90, 3811 19 00 şi 3811 90 00.

(3) Produsele energetice pentru care se datorează accize sunt:

a)benzina cu plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 51 şi 2710 11 59;

b)benzina fără plumb cu codurile NC 2710 11 31, 2710 11 41, 2710 11 45 şi 2710 11 49;

c)motorina cu codurile NC de la 2710 19 41 până la 2710 19 49;

d)kerosenui cu codurile NC 2710 19 21 şi 2710 19 25;

e)gazul petrolier lichefiat cu codurile NC de la 2711 12 11 până la 2711 19 00;

f)gazul natural cu codurile NC 2711 11 00 şi 2711 21 00;

g)păcura cu codurile NC de la 2710 19 61 până la 2710 19 69;

h)cărbunele şi cocsul cu codurile NC 2701,2702 şi 2704.

(4) De asemenea, se datorează accize pentru produsele energetice, altele decât cele

prevăzute la alin. (3), care sunt destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept

combustibil pentru încălzire sau combustibil pentru motor. Nivelul accizei se stabileşte în

funcţie de destinaţie la nivelul aplicabil combustibilului pentru încălzire sau combustibilului

pentru motor echivalent.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015201

(5) Produsele energetice prevăzute la alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora, dacă sunt

destinate a fi utilizate, puse în vânzare ori utilizate drept combustibil pentru motor, cu excepţia

celor utilizate drept combustibil pentru navigaţie, sunt supuse unei accize la nivelul motorinei.

(6) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice produs destinat a fi utilizat,

pus în vânzare ori utilizat drept combustibil pentru motor sau ca aditiv ori pentru a creşte

volumul final al combustibilului pentru motor este accizat la nivelul combustibilului pentru

motor echivalent.

(7) Pe lângă produsele energetice prevăzute la alin. (1), orice altă hidrocarbură, cu

excepţia turbei, destinată a fi utilizată, pusă în vânzare sau utilizată pentru încălzire este

accizată cu acciza aplicabilă produsului energetic echivalent.

(8) Consumul de produse energetice în incinta unui loc de producţie de produse energetice

nu este considerat a fi un fapt generator de accize în cazul în care consumul constă în produse

energetice produse în incinta acelui loc de producţie. Când acest consum se efectuează în

alte scopuri decât cel de producţie şi, în special, pentru propulsia vehiculelor, se consideră fapt

generator de accize.

Gaz natural Art. 356. — (1) în scopul aplicării art. 338 şi 339, gazul natural este supus accizelor şi

accizele devin exigibile la momentul furnizării de’către distribuitorii sau redistribuitorii autorizaţi

potrivit legii direct către consumatorii finali din România.

(2) Operatorii economici autorizaţi în domeniul gazului natural au obligaţia de a se

înregistra la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

(3) Atunci când gazul natural este furnizat în România de un distribuitor sau de un

redistribuitor care nu are sediu stabil în România, accizele devin exigibile la furnizarea către

consumatorul final şi se plătesc de o societate desemnată de acel distribuitor sau redistribuitor,

care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din România.

Cărbune, cocs şi lignit Art. 357. — în scopul aplicării art. 338 şi 339, cărbunele, cocsul şi lignitul sunt supuse

accizelor şi accizele devin exigibile la momentul livrării acestora în România de către operatorii

economici producători sau de către operatorii economici care efectuează achiziţii

intracomunitare ori care importă astfel de produse. Aceşti operatori economici au obligaţia să

se înregistreze la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

SECŢIUNEA a 7-a

Energie electrică

Energie electrică Art. 358. — (1) Tn înţelesul prezentului capitol, energia electrică este produsul cu codul

NC 2716.

(2) în scopul aplicării prevederilor art. 338 şi 339, energia electrică este supusă accizelor

şi accizele devin exigibile la momentul furnizării energiei electrice, după caz, de producători,

distribuitori sau redistribuitori către consumatorii finali din România.

(3) O entitate care produce energie electrică pentru uz propriu este considerată, în sensul

aplicării alin. (2), atât producător, cât şi consumator final.

(4) Prin excepţie de la prevederile art. 338, nu se consideră ca fiind fapt generator de

accize consumul de energie electrică utilizat pentru menţinerea capacităţii de a produce, de

a transporta şi de a distribui energie electrică, în limitele stabilite de autoritatea de

reglementare în domeniu.

(5) Operatorii economici autorizaţi în domeniul energiei electrice au obligaţia de a se

înregistra la autoritatea competentă, în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

(6} Atunci când energia electrică este furnizată în România de un distribuitor sau de un

redistribuitor din alt stat membru, care nu este înregistrat în România, acciza devine exigibilă

la furnizarea către consumatorul final şi este plătită de o societate desemnată de acel

distribuitor sau redistribuitor, care trebuie să fie înregistrată la autoritatea competentă din

România.

SECŢIUNEA a 8-a

Autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi cu produse accizabile

în regim suspensiv de accize

Reguli generale Art. 359. — (1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistraţi, a expeditorilor

înregistraţi şi a importatorilor autorizaţi se efactuează de către autoritatea competentă prin

Comisia pentru autorizarea operatorilor cu produse supuse accizelor armonizate, instituită la

nivelul Ministerului Finanţelor Publice, denumită în continuare Comisie.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), autorizarea antrepozitelor fiscale pentru

producţia exclusivă de vinuri realizată de către contribuabili, alţii decât contribuabilii mari şi

mijlocii stabiliţi conform reglementărilor în vigoare, micile distilerii prevăzute la art. 353, precum

şi micile fabrici de bere independente prevăzute la art. 349 se poate face şi prin comisii

constituite la nivelul structurilor teritoriale ale A.N.A.F., denumite în continuare comisii

teritoriale.

202MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

ComisiaArt. 360. — (1) în exercitarea atribuţiilor sale, Comisia poate solicita orice informaţii şi

documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, de la A.N.A.F. şi de la

alte instituţii ale statului, pe care le consideră necesare în soluţionarea cererilor înregistrate.

(2) în cazul în care solicitarea Comisiei este adresată structurilor din cadrul Ministerului

Finanţelor Publice sau A.N.A.F., aceasta este obligatorie, constituindu-se ca sarcină de

serviciu pentru personalul acestor instituţii. Nerespectarea acestei obligaţii atrage măsurile

sancţionatoare prevăzute de legislaţia în vigoare.

(3) Comisia poate solicita, după caz, participarea la şedinţe a organelor de control care au

încheiat actele de control, precum şi a reprezentantului legal al operatorului economic în

cauză.

(4) Activitatea curentă a Comisiei se realizează prin intermediul secretariatului care

funcţionează în cadrul direcţiei de specialitate din Ministerul Finanţelor Publice, direcţie

desemnată prin hotărârea Guvernului de organizare si funcţionare a ministerului.

(5) în exercitarea atribuţiilor sale, direcţia de specialitate poate solicita de la diferite structuri

centrale şi teritoriale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice şi, respectiv, de la A.N.A.F.

orice alte informaţii şi documente pe care le consideră necesare în soluţionarea cererilor

înregistrate.

(6) Competenţele, componenţa, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare ale

Comisiei sunt stabilite prin normele metodologice.

Comisiile teritorialeArt. 361. — Competenţele, componenţa, precum şi regulamentul de organizare şi

funcţionare ale comisiilor teritoriale sunt stabilite prin normele metodologice,

SECŢIUNEA a 9-a

Regimul de antrepozitare

Reguli generaleArt. 362. — (1) Producţia, transformarea şi deţinerea produselor accizabile, atunci când

accizele nu au fost percepute, este permisă numai într-un antrepozit fiscal, cu excepţiile

prevăzute de prezentul capitol.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru:

a)berea, vinurile şi băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse în gospodăriile

individuale pentru consumul propriu;

b)vinurile liniştite realizate de micii producători care obţin în medie mai puţin de 1.000 hl

de vin pe an;

c)energia electrică, gazul natural, cărbunele, lignitul şi cocsul.

(3) Micii producători de vinuri liniştite prevăzuţi la alin. (2) lit. b) au obligaţia de a se

înregistra la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4) în cazul în care micii producători prevăzuţi la alin. (2) lit. b) realizează livrări

intracomunitare, aceştia informează autorităţile competente şi respectă cerinţele stabilite prin

Regulamentul (CE) nr. 884/2001 al Comisiei din 24 aprilie 2001 de stabilire a normelor de

aplicare privind documentele de însoţire a transporturilor de produse vitivinicole şi evidenţele

obligatorii în sectorul vitivinicol.

(5) Atunci când micii producători de vin dintr-un alt stat membru sunt scutiţi de obligaţiile

privind deplasarea şi monitorizarea produselor accizabile, destinatarul din România

informează autoritatea competentă cu privire la livrările de vin primite, prin intermediul

documentului solicitat în temeiul Regulamentului (CE) nr. 884/2001 sau printr-o trimitere la

acesta.

(6) Antrepozitul fiscal nu poate fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor

accizabile, cu următoarele excepţii:

a)antrepozitele fiscale care livrează produse energetice către aeronave sau nave;

b)aceie livrări care, indiferent de tipul destinatarului — consumator final sau nu, se

efectuează prin cisterne, rezervoare sau alte containere similare, care fac parte integrantă

din mijlocul de transport care efectuează livrarea;

c)livrările de produse energetice în scopurile prevăzute la art. 394 alin. (1) pct. 2;

d)vânzarea buteliilor de vin din cramele sau expoziţiile din interiorul antrepozitului fiscal

autorizat exclusiv pentru producţia de vinuri liniştite şi/sau spumoase.

(7) Este interzisă deţinerea unui produs accizabil în afara antrepozitului fiscal, dacă acciza

pentru acel produs nu a fost percepută. Deţinerea de produse accizabile în afara antrepozitului

fiscal, pentru care nu se poate face dovada perceperii accizelor, atrage obligaţia de plată a

acestora.

(8) Este interzisă producerea sau transformarea de produse accizabile în afara

antrepozitului fiscal, cu excepţiile prevăzute în prezentul capitol.

(9) Prezenta secţiune nu se aplică produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri

sau al unui regim vamal suspensiv.

Cererea de autorizare ca Art. 363. — (1) în vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozit fiscal, persoana care

antrepozit fiscalintenţionează să fie antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere la autoritatea

competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.

(2) Cererea trebuie să conţină informaţiile şi să fie însoţită de documentele prevăzute în

normele metodologice, potrivit specificului activităţii ce urmează a se desfăşura în antrepozitul

fiscal.

203

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Persoana care îşi manifestă în mod expres intenţia de a fi antrepozitar autorizat pentru

mai multe antrepozite fiscale poate depune la autoritatea competentă o singură cerere.

Cererea este însoţită de documentele aferente fiecărui loc.

(4) Dacă în urma analizării documentaţiei anexate la cererea înregistrată direcţia de specialitate

constată că aceasta este incompletă, dosarul în cauză poate fi restituit autorităţii competente.

Condiţii de autorizareArt. 364. — (1) Autoritatea competentă eliberează autorizaţia de antrepozit fiscal pentru un

loc numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

a)locul urmează a fi folosit pentru producerea,’transformarea, deţinerea, primirea şi/sau

expedierea produselor accizabile în regim suspensiv de accize. în cazul unui loc ce va fi

autorizat numai ca antrepozit fiscal de depozitare, volumul mediu trimestrial al ieşirilor de

produse accizabile estimate la nivelul unui an trebuie să fie mai mare decât limitele prevăzute

în normele metodologice, diferenţiate în funcţie de grupa de produse depozitate şi de accizele

aferente produselor depozitate;

b)locul este amplasat, construit şi echipat astfel încât să nu permită scoaterea produselor

accizabile din acest loc fără plata accizelor;

c)locul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile, cu excepţiile

prevăzute la art. 362 alin. (6);

d)în cazul unei persoane fizice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca antrepozitar

autorizat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi

pronunţat amânarea aplicării pedepsei pentru următoarele infracţiuni:

1.infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii;

2.infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei;

3.infracţiuni de corupţie şi de serviciu;

4.infracţiuni de fals;

5.infracţiunile prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare;

6.infracţiunile prevăzute de Legea nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, cu

modificările şi completările ulterioare;

7.infracţiunile prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi

sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare;

8.infracţiunile prevăzute de Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului

şi consumului ilicit de droguri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

9.infracţiunile prevăzute de Legea nr, 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării

banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării

terorismului, republicată, cu modificările ulterioare;

10.infracţiunile prevăzute de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea

evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;

11.infracţiunile prevăzute de Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu

modificările şi completările ulterioare;

12.infracţiunile prevăzute de prezentul cod;

e)în cazul unei persoane juridice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca

antrepozitar autorizat, nici persoana însăşi, nici administratorii acestei persoane juridice să nu

fie incapabili, să nu fi fost condamnaţi definitiv sau să nu se fi pronunţat amânarea aplicării

pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la lit. d), după caz,

(2) Antrepozitarul autorizat poate desfăşura în antrepozitul fiscal de producţie şi alt©

activităţi de producţie, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(3) Prevederile alin. (1) se detaliază corespunzător pe grupe de produse accizabile şi în

funcţie de activitatea desfăşurată în antrepozitul propus, conform precizărilor din normele

metodologice.

(4) Locurile aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare, precum şi locurile aferente

operatorilor economici în care constituie şi menţin exclusiv stocurile de urgenţă conform Legii

nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de

produse petroliere se asimilează antrepozitelor fiscale de depozitare, potrivit prevederilor din

normele metodologice.

Autorizarea ca antrepozit fiscalArt, 365. — (1) Autoritatea competentă emite autorizaţia de antrepozit fiscal, în termen de

60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.

(2) Autorizaţia conţine următoarele elemente:

a)codul de accize atribuit antrepozitului fiscal;

b)elementele de identificare ale antrepozitarului autorizat;

c)adresa antrepozitului fiscal;

d)tipul produselor accizabile primite/expediate în/din antrepozitul fiscal şi natura activităţii;

e)nivelul garanţiei;

f)perioada de valabilitate a autorizaţiei, care este de 5 ani;

g)orice alte informaţii relevante pentru autorizare.

(3) Autorizaţiile pot fi' modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(4) în cazul modificării autorizaţiei din oficiu, înainte de a fi modificată autorizaţia,

autoritatea competentă trebuie să ÎI informeze pe antrepozitarul autorizat asupra modificării

şi asupra motivelor acesteia.

204MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Antrepozitarul autorizat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei,

în condiţiile prevăzute în normele metodologice.

(6) Procedura de autorizare a antrepozitelor fiscale nu intră sub incidenţa prevederilor

legale privind procedura aprobării tacite.

(7) Antrepozitarul autorizat care doreşte continuarea activităţii într-un antrepozit fiscal după

expirarea perioadei de valabilitate înscrise în autorizaţia pentru acel antrepozit fiscal solicită

în scris autorităţii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel puţin 60 de zile înainte

de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizărilor din normele metodologice.

(8) în situaţia prevăzută la alin. (7), perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit

fiscal se prelungeşte până la data soluţionării cererii de reautorizare.

(9) Perioada de valabilitate a autorizaţiilor de antrepozit fiscal valide, emise anterior datei

de 1 ianuarie 2016, se prelungeşte de drept până la 5 ani.

Respingerea cererii Art. 366. — (1) Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris odată cu motivele

de autorizareluării acestei decizii.

(2) în cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui loc ca

antrepozit fiscal, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform

prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.

Obligaţiile antrepozitarului Art. 367. — (1) Orice antrepozitar autorizat trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

autorizata)să constituie în favoarea autorităţii competente o garanţie care să asigure plata accizelor

care pot deveni exigibile, în conformitate cu prevederile art. 348 şi în condiţiile stabilite prin

normele metodologice;

b)să instaleze şi să menţină încuietori, sigilii, instrumente de măsură sau alte instrumente

similare adecvate, necesare securităţii produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;

c)să asigure menţinerea sigiliilor aplicate sub supravegherea autorităţii competente;

d)să ţină evidenţe exacte şi actualizate, pentru fiecare antrepozit fiscal în parte, cu privire

la materiile prime, lucrările în derulare şi produsele accizabile finite, produse sau primite în

antrepozitele fiscale şi expediate din antrepozitele fiscale şi să prezinte evidenţele

corespunzătoare, la cererea autorităţilor competente;

e)să ţină un sistem corespunzător de evidenţă a stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv

un sistem de administrare, contabil şi de securitate;

f)să asigure accesul autorităţii competente în orice zonă a antrepozitului fiscal, în orice

moment în care antrepozitul fiscal este în exploatare şi în orice moment în care antrepozitul

fiscal este deschis pentru primirea sau expedierea produselor;

g)să prezinte produsele accizabile pentru a fi inspectate de autoritatea competentă, la

cererea acesteia;

h)să asigure în mod gratuit un birou în incinta antrepozitului fiscal, la cererea autorităţii

competente;

i)să cerceteze şi să raporteze către autoritatea competentă orice pierdere, lipsă sau

neregularitate cu privire la produsele accizabile;

j)să înştiinţeze autorităţile competente despre orice modificare pe care intenţionează să

oaducă datelor în baza cărora a fost emisă autorizaţia de antrepozitar, cu minimum 5 zile

înainte de producerea modificării;

k)să asigure îndeplinirea pe toată durata de funcţionare a condiţiilor prevăzute la art. 364;

l)să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 â lunii următoare celei de

raportare, situaţiile de raportare prevăzute în normele metodologice;

m)să se conformeze cu alte cerinţe impuse prin normele metodologice,

(2) Se exceptează de la obligaţia prevăzută la alin. (1) lit a), b) şi I) antrepozitarii care

deţin doar antrepozite fiscale de depozitare autorizate exclusiv în vederea constituirii şi

menţinerii stocurilor de urgenţă conform Legii nr. 360/2013 privind constituirea şi menţinerea

unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, precum şi antrepozitele fiscale

de depozitare aferente rezervei de stat şi rezervei de mobilizare.

(3) Prevederile alin. (1) se detaliază corespunzător pe grupe de produse accizabile şi în funcţie

de activitatea desfăşurată în antrepozitul propus, conform precizărilor din normele metodologice.

(4) Cesionarea ori înstrăinarea sub orice formă a acţiunilor sau a părţilor sociale ale

antrepozitarilor autorizaţi ori afe unui antrepozitar a cărui autorizaţie a fost anulată, revocată,

suspendată sau pentru care a expirat perioada de valabilitate conform prezentului capitol se aduce

la cunoştinţa autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile înainte de realizarea acestei operaţiuni, în

vederea efectuării inspecţiei fiscale, cu excepţia celor care fac obiectul tranzacţiilor pe piaţa de capital.

(5) înstrăinarea activelor de natura imobilizărilor corporale care contribuie direct ia producţia

şi/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar

a cărui autorizaţie a fost anulată sau revocată, suspendată sau pentru care a expirat perioada

de valabilitate conform prezentului capitol se poate face numai după ce s-au achitat la bugetul

de stat toate obligaţiile fiscale ori după ce persoana care urmează să preia activele respective

şi-a asumat obligaţia de plată restantă a debitorului printr-un angajament de plată sau printr-un

alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanţii sub forma unei scrisori de garanţie

bancară la nivelul obligaţiilor fiscale restante, la data efectuării tranzacţiei, ale antrepozitarului.

(6) Actele încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (4) şi (5) sunt anulabile la cererea

organului fiscal.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015205

Netransmisibilitatea Art. 368. — (1) Autorizaţiile sunt emise numai pentru antrepozitarii autorizaţi numiţi şi nu

autorizaţiei de antrepozit fiscalsunt transferabile.

(2) Atunci când are loc vânzarea locului, autorizaţia nu se transferă noului proprietar. Noul

posibil antrepozitar autorizat trebuie să depună o cerere de autorizare.

Anularea, revocarea şi Art. 369. — (1) Autoritatea competentă poate anula autorizaţia pentru un antrepozit fiscal

suspendarea autorizaţiei de atunci când i-au fost oferite informaţii inexacte sau incomplete în legătură cu autorizarea

antrepozit fiscalantrepozitului fiscal.

(2) Autoritatea competentă poate revoca autorizaţia pentru un antrepozit fiscal în

următoarele situaţii:

a)în cazul unui antrepozitar autorizat, persoană fizică, dacă:

1.persoana a decedat;

2.persoana a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a

pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin, pentru infracţiunile

prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

3.activitatea desfăşurată este în situaţie de faliment, dizolvare sau lichidare;

b)în cazul unui antrepozitar autorizat, care este persoană juridică, dacă:

1.în legătură cu persoana juridică a fost deschisă o procedură de faliment, dizolvare sau

lichidare;

2.persoana juridică sau oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat

printr-o hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în

România sau într-un stat străin, pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după

caz;

c)antrepozitarul autorizat nu respectă oricare dintre cerinţele prevăzute la art. 367, cu

excepţia obligaţiei prevăzute la art. 367 alin. (1) lit. I);

d)când antrepozitarul încheie un act de vânzare a locului;

e)în cazul în care antrepozitarul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţie;

f)antrepozitarul autorizat înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general

consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 60 de zile faţă de termenul

legal de plată;

g)pe durata unei perioade continue de minimum 6 luni, voiumul mediu trimestrial al ieşirilor

de produse accizabile din antrepozitul fiscal de depozitare este mai mic decât Simita prevăzută

în normele metodologice, potrivit prevederilor art. 364 alin. (1) lit, a).

(3) La propunerea organelor de control, autoritatea competentă poate suspenda autorizaţia

pentru un antrepozit fiscal astfel:

a)pe o perioadă de 1—6 luni, în cazul în care s-a constatat săvârşirea uneia dintre faptele

contravenţionale ce atrag suspendarea autorizaţiei;

b)pe o perioadă de 1—12 luni, în căzui în care s-a constatat săvârşirea uneia dintre faptele

prevăzute la art. 452 alin. (1) lit. b)—e), g) şi i);

c)până la soluţionarea definitivă a cauzei penale, în cazul în care a fost pusă în mişcare

acţiunea penală pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit, d),

(4) Decizia prin care autoritatea competentă a hotărât suspendarea, revocarea sau

anularea autorizaţiei de antrepozit fiscal se comunică şi antrepozitarului deţinător al

autorizaţiei.

(5) Antrepoziiarul autorizat poate contesta decizia de suspendare, revocare sau anulare

a autorizaţiei pentru un antrepozit fiscal, potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.

(6) Decizia de suspendare sau de revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce

efecte de la data comunicării sau de la o altă dată ulterioară comunicării cuprinsă în aceasta,

după caz. Decizia de anulare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte începând de

la data emiterii autorizaţiei.

(7) Contestarea deciziei de suspendare, revocare sau anulare a autorizaţiei de antrepozit

fiscal nu suspendă efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în

procedură administrativă.

(8) în cazul în care antrepozitarul autorizat doreşte să renunţe Sa autorizaţia pentru un

antrepozit fiscal, acesta are obligaţia să notifice acest fapt autorităţii competente cu cel puţin

60 de zile înainte de data de la care renunţarea la autorizaţie îşi produce efecte.

(9) în cazul anulării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea competentă

numai după o perioadă de cei puţin 5 ani de la data anulării.

(10) în cazul revocării autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de autoritatea

competentă numai după o perioadă de cel puţin 180 de zile de la data la care decizia de

revocare a autorizaţiei de antrepozit fiscal produce efecte potrivit alin. (6). Aceste prevederi

se aplică şi în situaţia în care antrepozitarul autorizat contestă decizia de revocare, la calculul

termenului de 180 de zile fiind luate în calcul perioadele în care decizia de revocare a produs

efecte.

(11) în situaţia în care, în perioada de valabilitate a autorizaţiei de antrepozit fiscal, intervin

modificări ale condiţiilor de autorizare sau de funcţionare ale antrepozitului fiscal, iar

neconformarea la acestea atrage revocarea autorizaţiei, o nouă autorizaţie poate fi emisă de

autoritatea competentă la data la care persoana a cărei autorizaţie a fost revocată din cauza

neconformării la aceste condiţii îndeplineşte toate condiţiile de autorizare/funcţionare.

206MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(12) Antrepozitarii autorizaţi, cărora le-a expirat ori le-a fost suspendată, revocată sau

anulată autorizaţia şi care deţin stocuri de produse accizabile la data expirării, suspendării,

revocării ori anulării, pot valorifica produsele înregistrate în stoc — materii prime,

semifabricate, produse finite —, în condiţiile prevăzute de normele metodologice.

SECŢIUNEA a 10-a

Destinatarul înregistrat

Reguli generaleArt. 370. — (1) Persoana care intenţionează să primească, în cadrul activităţii sale,

produse accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize dintr-un alt stat membru

trebuie să se autorizeze în calitate de destinatar înregistrat.

(2) Destinatarul înregistrat nu are dreptul de a deţine sau de a expedia produse accizabile

în regim suspensiv de accize.

Cererea de autorizare ca Art. 371. — (1) Destinatarul înregistrat poate să îşi desfăşoare activitatea în această

destinatar înregistratcalitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de Comisie, potrivit prevederilor din normele

metodologice.

(2) Destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile poate să îşi

desfăşoare activitatea în această calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de

autoritatea competentă. Autorizarea prevăzută la art. 336 pct. 8 se face pentru o cantitate-

limită de produse accizabile primită de la un singur expeditor şi pentru o perioadă de timp

limitată, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(3) în vederea obţinerii autorizaţiei de destinatar înregistrat, solicitantul trebuie să depună

ocerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.

Condiţii de autorizare ca Art. 372. — (1) Pentru a fi autorizată, persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea

destinatar înregistratca destinatar înregistrat trebuie să aibă declarat cel puţin un loc în care urmează să realizeze

recepţia de produse accizabile deplasate în regim suspensiv de accize din alte state membre,

pentru care trebuie să facă dovada înregistrării punctului de lucru la oficiul registrului

comerţului.

(2) în situaţia în care recepţia produselor accizabile se realizează în mai multe locuri,

cererea este însoţită de o declaraţie privind locurile în care urmează a se realiza recepţia

acestor produse, precum şi de dovada înregistrării acestora la oficiul registrului comerţului.

(3) Cererea care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2) se respinge.

(4) Autorizaţia de destinatar înregistrat se eliberează numai dacă sunt îndeplinite

următoarele condiţii:

a)au fost prezentate documentele prevăzute în normele metodologice;

b)în cazul unei persoane fizice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca destinatar

înregistrat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi

pronunţat amânarea aplicării pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

c)în cazul unei persoane juridice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca destinatar

înregistrat, nici persoana însăşi, nici administratorii acestor persoane juridice să nu fie

incapabili, să nu fi fost condamnaţi definitiv sau să nu se fi pronunţat amânarea aplicării

pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

d)persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca destinatar înregistrat nu

înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat, de natura celor

administrate de A.N.Â.F.;

e)persoana care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca destinatar înregistrat deţine un

sistem computerizat de evidenţă a produselor accizabile achiziţionate în regim suspensiv de

accize, a produselor livrate şi a stocurilor de astfel de produse.

Autorizarea ca destinatar Art. 373. — (1) Autoritatea competentă emite autorizarea ca destinatar înregistrat, în

înregistrattermen de 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.

(2) Procedura de autorizare a destinatarilor înregistraţi nu intră sub incidenţa prevederilor

legale privind procedura aprobării tacite.

(3) Autorizaţia conţine următoarele elemente:

a)codul de accize;

b)elementele de identificare ale destinatarului înregistrat;

c)tipul produselor accizabile care urmează a fi recepţionate;

d)nivelul şi forma garanţiei;

e)data de la care autorizaţia devine valabilă;

f)locurile declarate pentru recepţia produselor accizabile şi adresa acestora.

(4) Autorizaţia de destinatar înregistrat este valabilă începând cu data de 1 a lunii

următoare celei’în care destinatarul înregistrat face dovada constituirii garanţiei în cuantumul

şi în forma aprobate de autoritatea competentă.

(5) în cazul destinatarului înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile în

regim suspensiv de accize, autorizaţia are valabilitate de 12 luni consecutive de la data emiterii

acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015207

(6) Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(7) în cazul modificării autorizaţiei din oficiu, înainte de a fi modificată autorizaţia,

autoritatea competentă trebuie să îl informeze pe destinatarul înregistrat asupra modificării şi

asupra motivelor acesteia.

(8) Destinatarul înregistrat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei, în

condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Respingerea cererii Art. 374. — (1) Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris, odată cu motivele

de autorizare luării acestei decizii.

ca destinatar înregistrat(2) în cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui

destinatar înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform

prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.

Obligaţiile destinatarului Art. 375. — (1) Orice destinatar înregistrat are obligaţia de a îndeplini următoarele cerinţe:

înregistrata)să garanteze plata accizelor în condiţiile prevăzute în normele metodologice, înaintea

expedierii de către antrepozitarul autorizat sau a expeditorului înregistrat a produselor

accizabile;

b)la încheierea deplasării, să înscrie în evidenţe produsele accizabile primite în regim

suspensiv de accize;

c)să accepte orice control al autorităţii competente, pentru a se asigura că produsele au

fost primite;

d)să asigure îndeplinirea pe toată durata de funcţionare a condiţiilor prevăzute la art. 372;

e)să transmită la autoritatea competentă, până la data de 15 a lunii următoare celei de

raportare, situaţiile de raportare prevăzute în normele metodologice.

(2) în situaţia în care intervin modificări faţă de datele menţionate în autorizaţie, destinatarul

înregistrat are obligaţia de a depune o notificare la autoritatea competentă, potrivit prevederilor

din normele metodologice.

(3) Destinatarul înregistrat nu poate realiza recepţia de produse accizabile într-un nou loc

dacă acesta nu a fost declarat.

Netransferabil itatea Art. 376. — (1) Autorizaţiile sunt emise numai pentru destinatarii înregistraţi numiţi şi nu

autorizaţiei de destinatar sunt transferabile.

înregistrat(2) Atunci când are loc vânzarea locului de recepţie a produselor accizabile, autorizaţia nu

se transferă noului proprietar.

Revocarea autorizaţiei de Art. 377. — (1) Autorizaţia de destinatar înregistrat poate fi revocată în următoarele situaţii:

destinatar înregistrata)atunci când titularul acesteia nu respectă una dintre cerinţele prevăzute la art. 375, cu

excepţia obligaţiei prevăzute la art. 375 alin. (1) lit. e);

b)atunci când titularul acesteia înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general

consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 30 de zile faţă de termenul

legal de plată;

c)în cazul unui destinatar persoană fizică, dacă a fost condamnată printr-o hotărâre

judecătorească definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România sau

într-un stat străin, pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin, (1) lit. d);

d)în cazul unui destinatar înregistrat, persoană juridică, dacă persoana juridică sau oricare

dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească

definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin,

pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

e)în căzui în care destinatarul înregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie.

(2) In cazul în care destinatarul înregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are

obligaţia să notifice acest fapt autorităţii competente cu cel puţin 60 de zile înainte de data de

la care renunţarea la autorizaţie produce efecte. Decizia de revocare se comunică

destinatarului înregistrat şi produce efecte de la data la care a fost adusă la cunoştinţă acestuia.

(3) în cazuri excepţionale când interesele legitime ale destinatarului înregistrat impun

aceasta, Comisia poate decala termenul de intrare în vigoare a deciziei de revocare, la o dată

ulterioară.

(4) Destinatarul înregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei,

potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.

(â) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de destinatar înregistrat nu suspendă

efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură

administrativă.

SECŢIUNEA a 11-a

Expeditorul înregistrat

Reguli generaleArt. 378. — Persoana care intenţionează să expedieze în regim suspensiv de accize

produse accizabile puse în liberă circulaţie trebuie să se autorizeze în calitate de expeditor

înregistrat.

208MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Cererea de autorizare Art. 379. — (1) Expeditorul înregistrat în România poate să-şi desfăşoare activitatea în

ca expeditor înregistrataceastă calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de Comisie.

(2) în vederea obţinerii autorizaţiei de expeditor înregistrat, solicitantul trebuie să depună

ocerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.

Condiţii de autorizare Art. 380. — Comisia eliberează autorizaţia de expeditor înregistrat numai dacă sunt

ca expeditor înregistratîndeplinite următoarele condiţii:

a)au fost prezentate documentele prevăzute în normele metodologice;

b)în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca expeditor

înregistrat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi

pronunţat amânarea aplicării pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

c)în cazul unei persoane juridice care urmează să îşi desfăşoare activitatea ca expeditor

înregistrat, nici persoana însăşi, nici administratorii acestei persoane juridice să nu fie

incapabili, să nu fi fost condamnaţi definitiv sau să nu se fi pronunţat amânarea aplicării

pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

d)solicitantul nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat de

natura celor administrate de A. N.A.F.

Autorizarea ca expeditor Art. 381. — (1) Autoritatea competentă emite autorizarea ca expeditor înregistrat, în termen

înregistratde 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.

(2) Procedura de autorizare a expeditorilor înregistraţi nu întră sub incidenţa prevederilor

legale privind procedura aprobării tacite.

(3) Autorizaţia conţine următoarele elemente:

a)codul de accize;

b)elementele de identificare ale expeditorului înregistrat;

c)tipul produselor accizabile care urmează a fi expediate;

d)nivelul şi forma garanţiei;

e)data de la care autorizaţia devine valabilă;

f)locurile de import.

(4) Autorizaţia de expeditor înregistrat este valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare

celei în care expeditorul înregistrat face dovada constituirii garanţiei în cuantumul şi în forma

aprobate de autoritatea competentă. în cazul solicitantului care deţine şi calitatea de

antrepozitar autorizat, autorizaţia de expeditor înregistrat este valabilă începând cu data

emiterii acesteia.

(5) Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(6) în cazul modificării autorizaţiei din oficiu, înainte de a fi modificată autorizaţia,

autoritatea competentă trebuie să-l informeze pe expeditorul înregistrat asupra modificării şi

asupra motivelor acesteia.

(7) Expeditorul înregistrat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei, în

condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Respingerea cererii Art. 382. — (1) Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris, odată cu motivele

de autorizare ca expeditor luării acestei decizii.

înregistrat(2) în cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui expeditor

înregistrat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie, conform

prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.

Obligaţiile expeditorului Art. 383. — (1) Orice expeditor înregistrat are obligaţia de a garanta plata accizelor în

înregistratcondiţiile prevăzute în normele metodologice, înaintea expedierii produselor accizabile.

(2) în situaţia în care intervin modificări faţă de datele menţionate în autorizaţie, expeditorul

înregistrat are obligaţia de a depune o cerere la autoritatea competentă, potrivit prevederilor

din normele metodologice.

(3) Expeditorul înregistrat are obligaţia să transmită la autoritatea competentă, până la

data de 15 a lunii următoare ceiei de raportare, situaţiile de raportare prevăzute în normele

metodologice.

Netransferabilitatea Art. 384. —Autorizaţiile sunt emise numai pentru expeditorii înregistraţi numiţi şi nu sunt

autorizaţiei de expeditor transferabile

înregistrat

Revocarea autorizaţiei de Art. 385. — (1) Autorizaţia de expeditor înregistrat poate fi revocată în următoarele situaţii:

expeditor înregistrata)atunci când titularul acesteia nu respectă una dintre cerinţele prevăzute la art. 383

alin. (1) şi (2);

b)atunci când titularul acesteia înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general

consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 30 de zile faţă de termenul

legal de plată;

c)în cazul unui expeditor înregistrat, persoană fizică, dacă a fost condamnată printr-o

hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România

sau într-un stat străin, pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015209

d)îh cazul unui expeditor înregistrat, persoană juridică, dacă persoana juridică sau oricare

dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească

definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România sau într-un stat străin,

pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

e)în cazul în care expeditorul înregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie.

(2) în cazul în care expeditorul înregistrat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are

obligaţia să notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care

renunţarea la autorizaţie produce efecte.

(3) Decizia de revocare se comunică expeditorului înregistrat şi produce efecte de la data

la care a fost adusă la cunoştinţa acestuia.

(4) Expeditorul înregistrat nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei,

potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.

(5) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de expeditor înregistrat nu suspendă

efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură

administrativă.

SECŢIUNEA a 12-a

Importatorul autorizat

Reguli generaleArt. 386. — (1) Persoana fizică sau juridică care intenţionează să importe produse

accizabile supuse marcării prin banderole sau timbre trebuie să se autorizeze în calitate de

importator.

(2) Calitatea de importator autorizat conferă acestuia dreptul de marcare a produselor

supuse acestui regim.

Cererea de autorizare Art. 387. — (1) Importatorul autorizat în România poate să-şi desfăşoare activitatea în

ca importator autorizataceastă calitate numai în baza autorizaţiei valabile emise de Comisie.

(2) in vederea obţinerii autorizaţiei de importator autorizat, solicitantul trebuie să depună

ocerere la autoritatea competentă, în modul şi în forma prevăzute în normele metodologice.

Condiţii de autorizare Art. 388. — Comisia eliberează autorizaţia de importator autorizat numai dacă sunt

ca importator autorizatîndeplinite următoarele condiţii:

a)au fost prezentate documentele prevăzute în normele metodologice;

b)în cazul unei persoane fizice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca importator

autorizat, aceasta să nu fie incapabilă, să nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi

pronunţat amânarea aplicării pedepsei pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

c)în cazul unei persoane juridice care urmează să-şi desfăşoare activitatea ca importator

autorizat, persoana însăşi sau oricare dintre administratorii acesteia să nu fie incapabilă, să

nu fi fost condamnată definitiv sau să nu se fi pronunţat amânarea aplicării pedepsei pentru

infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

d)solicitantul nu înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general consolidat de

natura celor administrate de A.N.A.F.

Autorizarea ca importator Art. 389. — (1) Autoritatea competentă emite autorizarea ca importator autorizat, în termen

autorizatde 60 de zile de la data depunerii documentaţiei complete de autorizare.

(2) Procedura de autorizare a importatorilor autorizaţi nu intră sub incidenţa prevederilor

legale privind procedura aprobării tacite.

(3) Autorizaţia conţine următoarele elemente:

a)codul de accize;

b)elementele de identificare ale importatorului autorizat;

c)tipul produselor accizabile care urmează a fi importate;

d)nivelul şi forma garanţiei;

e)data de la care autorizaţia devine valabilă;

f)locurile de import.

(4) Autorizaţia de importator autorizat este valabilă începând cu data de 1 a lunii următoare

celei în care acesta face dovada constituirii garanţiei în cuantumul şi în forma aprobate de

autoritatea competentă.

(5} Autorizaţiile pot fi modificate de către autoritatea competentă din oficiu sau la cerere.

(6) în căzut modificării autorizaţiei din oficiu, înainte de a fi modificată autorizaţia,

autoritatea competentă trebuie să-l informeze pe importatorul autorizat asupra modificării şi

asupra motivelor acesteia.

(7) Importatorul autorizat poate solicita autorităţii competente modificarea autorizaţiei, în

condiţiile prevăzute în normele metodologice.

Respingerea cereriiArt. 390. — (1) Respingerea cererii de autorizare se comunică în scris, odată cu motivele

de autorizare ca Importatorluării acestei decizii.

autorizat(2) în cazul în care autoritatea competentă a respins cererea de autorizare a unui

importatorul autorizat, persoana care a depus cererea poate contesta această decizie,

conform prevederilor legislaţiei privind contenciosul administrativ.

210MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Obligaţiile importatorului Art. 391. — (1) Orice importator autorizat are obligaţia de a garanta plata accizelor în

autorizatcondiţiile prevăzute în normele metodologice.

(2) în situaţia în care intervin modificări faţă de datele menţionate în autorizaţie,

importatorul autorizat are obligaţia de a depune o cerere la autoritatea competentă, potrivit

prevederilor din normele metodologice.

(3) Importatorul autorizat are obligaţia să transmită la autoritatea competentă, până la data

de 15 a lunii următoare celei de raportare, situaţiile de raportare prevăzute în normele

metodologice.

Netransferabllltatea Art. 392. —Autorizaţiile sunt emise numai pentru importatorii autorizaţi numiţi şi nu sunt

autorizaţiei de Importator transferabile.

autorizat

Revocarea autorizaţiei de Art. 393. — (1) Autorizaţia de importator autorizat poate fi revocată în următoarele situaţii:

importator autorizata)când titularul acesteia nu respectă una dintre cerinţele prevăzute la art. 391 alin. (1) şi (2);

b)când titularul acesteia înregistrează obligaţii fiscale restante la bugetul general

consolidat, de natura celor administrate de A.N.A.F., mai vechi de 30 de zile faţă de termenul

legal de plată;

c)în cazul unui importator autorizat, persoană fizică, dacă a fost condamnată printr-o

hotărâre judecătorească definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, în România

sau într-un stat străin, pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d);

d)în cazul unui importator autorizat, persoană juridică, dacă persoana juridică sau oricare

dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească

definitivă sau s-a pronunţat amânarea aplicării pedepsei, In România sau într-un stat străin,

pentru infracţiunile prevăzute la art. 364 alin. (1) lit. d), după caz;

e)în cazul în care importatorul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţie.

(2) în cazul în care importatorul autorizat doreşte să renunţe la autorizaţie, acesta are

obligaţia să notifice acest fapt Comisiei cu cel puţin 60 de zile înainte de data de la care

renunţarea la autorizaţie produce efecte.

(3) Decizia de revocare se comunică importatorului autorizat şi produce efecte de la data

la care a fost adusă la cunoştinţa acestuia.

(4) Importatorul autorizai nemulţumit poate contesta decizia de revocare a autorizaţiei,

potrivit legislaţiei privind contenciosul administrativ.

(5) Contestarea deciziei de revocare a autorizaţiei de importator autorizat nu suspendă

efectele juridice ale acestei decizii pe perioada soluţionării contestaţiei în procedură

administrativă.

SECŢIUNEA a 13-a

Excepţii de la regimul de accizare pentru produse energetice şi energie electrică

Excepţii Art. 394. — (1) Nu se aplică regimul de accizare pentru:

1.produsele cu codurile NC 4401 şi 4402 şi căldura rezultată în aval utilizând aceste

produse;

2.următoarele utilizări de produse energetice şi energie electrică:

a)produsele energetice utilizate în alte scopuri decât în calitate de combustibil pentru

motor sau combustibil pentru încălzire;

b)utilizarea duală a produselor energetice. Un produs energetic este utilizat dual atunci

când este folosit atât în calitate de combustibil pentru încălzire, cât şi în alte scopuri decât

pentru motor sau pentru încălzire. Utilizarea produselor energetice pentru reducerea chimică

şi în procesele electrolitic şi metalurgic se consideră a fi utilizare duală;

c)energia electrică utilizată în principal în scopul reducerii chimice şi în procesele

electrolitice şi metalurgice;

d)energia electrică, atunci când reprezintă mai mult de 50% din costul unui produs;

e)procesele mineralogice.

(2) Prevederile art. 355 alin. (2) se aplică produselor energetice utilizate în unul dintre

scopurile prevăzute la alin. (1).

(3) Nu se consideră producţie de produse energetice:

a)operaţiunile pe durata cărora sunt obţinute accidental produse energetice;

b)operaţiunile prin care utilizatorul unui produs energetic face posibilă refolosirea sa în

cadrul propriei întreprinderi, cu condiţia ca acciza deja plătită pentru un asemenea produs să

nu fie mai mică decât acciza care ar trebui plătită, dacă produsul energetic refolosit ar fi pasibil

de impunere;

c) o operaţie constând în amestecul—în afara unui loc de producţie sau a unui antrepozit

fiscal—al produselor energetice cu alte produse energetice sau alte materiale, cu condiţia ca:

1.accizele asupra componentelor amestecului să fi fost plătite anterior; şi

2.suma plătită să nu fie mai mică decât suma accizei care ar putea să fie aplicată asupra

amestecului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015211

(4) Condiţia prevăzută la alin. (3) lit. c) pct. 1 nu se aplică dacă acel amestec este scutit

pentru o utilizare specifică.

(5) Modalitatea şi condiţiile de aplicare a alin. (1) se reglementează prin normele

metodologice.

SECŢIUNEA a 14-a

Scutiri de la plata accizelor

Scutiri generaleArt. 395. — (1) Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor dacă sunt destinate

utilizării:

a)în contextul relaţiilor diplomatice sau consulare;

b)de către organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de autorităţile publice din

România şi de către membrii acestor organizaţii, în limitele şi în condiţiile stabilite prin

convenţiile internaţionale privind instituirea acestor organizaţii sau prin acordurile de sediu;

c)de către forţele armate ale oricărui stat parte la Tratatul Atlanticului de Nord, altul decât

România, pentru uzul forţelor armate în cauză, pentru personalul civil însoţitor sau pentru

aprovizionarea popotelor ori a cantinelor acestora;

d)pentru consum fn cadrul unui acord încheiat cu ţări terţe sau cu organizaţii internaţionale,

cu condiţia ca acordul în cauză să fie permis ori autorizat în ceea ce priveşte scutirea de la

plata taxei pe valoarea adăugată.

(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) se reglementează

prin normele metodologice.

(3) Fără să contravină prevederilor art. 402 alin. (1), produsele accizabile care se

deplasează în regim suspensiv de accize către un beneficiar al scutirilor prevăzute la alin. (1),

sunt însotite de certificat de scutire.

T

(4) Modelul şi conţinutul certificatului de scutire sunt cele stabilite prin normele

metodologice.

(5) Procedurile prevăzute la art. 402—407 nu se aplică deplasărilor intracomunitare de

produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forţelor armate prevăzute la alin. (1)

lit. c), dacă acestea sunt reglementate de un regim care se întemeiază direct pe prevederile

Tratatului Atlanticului de Nord.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), procedurile prevăzute Sa art. 402—407 se aplică

deplasărilor de produse accizabile în regim suspensiv de accize destinate forţelor armate

prevăzute la alin. (1) lit. c) care au loc exclusiv pe teritoriul naţional sau în baza unui acord

încheiat cu un alt stat membru, atunci când deplasarea are loc între teritoriu! naţional şi

teritoriul acelui stat membru.

(7) Este scutit de la plata accizelor importul definitiv de bunuri care îndeplineşte condiţiile

pentru scutire prevăzute de Directiva 2007/74/CE a Consiliului din 20 decembrie 2007 privind

scutirea de taxă pe valoarea adăugată şi de accize pentru bunurile importate de către

persoanele care călătoresc din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

seria L, nr. 346/6 din 29 decembrie 2007, şi Directiva 2006/79/CE a Consiliului din 5 octombrie

2006 privind scutirea de impozit la import pentru loturile mici de bunuri cu caracter necomercial

din ţări terţe, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 286/15 din

17 octombrie 2006.

(8) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirii prevăzute la alin. (7) vor fi stabilite prin

ordin al ministrului finanţelor publice.

Scutiri specialeArt. 396. — (1) Sunt scutite de la plata accizelor produsele accizabile furnizate de

magazinele duty-free, transportate în bagajul personal al călătorilor care se deplasează pe

cale aeriană sau maritimă către un teritoriu tert ori către o tară tertă.

» î i

(2) Sunt scutite de la plata accizelor produsele furnizate la bordul unei aeronave sau al unei

nave pe parcursul călătoriei pe cale aeriană ori maritimă către un teritoriu terţ sau către o ţară

terţă.

(3) Regimul de scutire de la plata accizelor prevăzut la alin. (1) se aplică şi produselor

accizabile furnizate de magazinele duty-free autorizate în România situate în afara incintei

aeroporturilor sau porturilor, transportate în bagajul personal al călătorilor către un teritoriu

terţ ori către o ţară terţă.

(4) în sensul prezentului articol, călător către un teritoriu terţ sau către o ţară terţă înseamnă

orice călător care deţine un document de transport pentru călătorie pe cale aeriană sau

maritimă ori un alt document care face dovada destinaţiei finale situate pe un teritoriu terţ sau

oţară terţă.

’ (5) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1)—(3) se stabilesc

prin normele metodologice.

Scutiri pentru alcool etilic şi alte Art. 397. — (1) Sunt scutite de la plata accizelor alcoolul etilic şi alte produse alcoolice

produse alcooliceprevăzute la art. 335 alin. (2) lit. a), atunci când sunt:

a)complet denaturate;

b)denaturate şi utilizate pentru producerea de produse care nu sunt destinate consumului

uman;

212MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

c)utilizate pentru producerea oţetului cu codul NC 2209;

d)utilizate pentru producerea de medicamente;

e)utilizate pentru producerea de arome alimentare destinate preparării de alimente sau

băuturi nealcoolice ce au o concentraţie ce nu depăşeşte 1,2% în volum;

f)utilizate în scop medical în spitale şi farmacii;

g)utilizate direct sau ca element âl produselor semifabricate pentru producerea de

alimente cu ori fără cremă, cu condiţia ca în fiecare caz concentraţia de alcool să nu

depăşească 8,5 litri de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia ciocolatei şi 5 litri

de alcool pur la 100 kg de produs ce intră în compoziţia altor produse;

h)utilizate în procese de fabricaţie, cu condiţia ca produsul finit să nu conţină alcool;

i)utilizate ca eşantioane pentru analiză sau ca teste necesare pentru producţie ori în

scopuri ştiinpce.

(2) Transformarea/utilizarea alcoolului etilic şi a produselor alcoolice în scopurile prevăzute

la alin. (1) poate avea loc în afara antrepozitului, cu condiţia ca accizele aferente să fi fost

percepute.

(3) Denaturarea alcoolului etilic în afara unui antrepozit fiscal, precum şi utilizarea alcoolului

etilic şi altor produse alcoolice prevăzute la alin. (1) în alte scopuri decât cele pentru care a

fost acordată scutirea sunt interzise.

(4) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1), precum şi

produsele utilizate' pentru denaturarea alcoolului se reglementează prin normele

metodologice.

Scutiri pentru Art, 398. — (1) Este scutit de la plata accizelor tutunul prelucrat, atunci când este destinat

tutun prelucratîn exclusivitate testelor ştiinţifice şi celor privind calitatea produselor.

(2) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) se reglementează

prin normele metodologice,

Scutiri pentru produse Art. 399. — (1) Sunt scutite de la plata accizelor:

energetice şi energie electricăa)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru aviaţie, alta

decât aviaţia turistică în scop privat. Prin aviaţie turistică în scop privat se înţelege utilizarea

unei aeronave de către proprietarul său ori de către persoana fizică sau juridică ce o deţine

cu titlu de închiriere sau cu un alt titlu, în alte scopuri decât cele comerciale şi, în special,

altele decât transportul de persoane ori de mărfuri sau prestări de servicii cu titlu oneros ori

pentru nevoile autorităţilor publice;

b)produsele energetice livrate în vederea utilizării drept combustibil pentru navigaţia în

apele comunitare şi pentru navigaţia pe căile navigabile interioare, inclusiv pentru pescuit,

altele decât pentru navigaţia ambarcaţiunilor de agrement private. De asemenea, este scutită

de la plata accizelor şi energia electrică produsă la bordul navelor. Prin ambarcaţiune de

agrement privată se înţelege orice ambarcaţiune utilizată de către proprietarul său ori de către

persoana fizică sau juridică ce o deţine cu titlu de închiriere ori cu un alt titlu, în alte scopuri

decât cele comerciale şi, în special, altele decât transportul de persoane sau de mărfuri ori

prestări de servicii cu titlu oneros sau pentru nevoile autorităţilor publice;

c)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia de energie electrică,

precum şi energia electrică utilizată pentru menţinerea capacităţii de a produce energie

electrică;

d)produsele energetice şi energia electrică utilizate pentru producţia combinată de energie

electrică şi energie termică;

e)produsele energetice — gazul natural, cărbunele şi combustibilii solizi — folosite de

gospodării şi/sau de organizaţii de caritate;

f)combustibilii pentru motor utilizaţi în domeniul producţiei, dezvoltării, testării şi

mentenantei aeronavelor si navelor;

1 3 »

g)combustibilii pentru motor utilizaţi pentru operaţiunile de dragare în cursurile de apă

navigabile şi în porturi;

h)produsele energetice injectate în furnale sau în alte agregate industriale în scop de

reducere chimică, ca aditiv ia cocsul utilizat drept combustibil principal;

i)produsele energetice care intră în România dintr-un stat membru sau dintr-o ţară terţă,

conţinute în rezervorul standard al unui autovehicul cu motor, destinate utilizării drept

combustibil pentru acel autovehicul, precum şi în containere speciale şi destinate utilizării

pentru operarea, în timpul transportului, a sistemelor ce echipează acele containere;

j)orice produs energetic care este scos de la rezerva de stat sau rezerva de mobilizare,

fiind acordat gratuit în scop de ajutor umanitar;

k)orice produs energetic utilizat drept combustibil pentru încălzire de către spitale,

sanatorii, aziluri de bătrâni, orfelinate şi de alte instituţii de asistenţă socială, instituţii de

învăţământ şi lăcaşuri de cult;

I)produsele energetice, dacă astfel de produse sunt obţinute din unul sau mai multe dintre

produsele următoare:

(i) produse cuprinse în codurile NC de la 1507 la 1518 inclusiv;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015213

(ii) produse cuprinse în codurile NC 3824 90 55 şi de la 3824 90 80 la 3824 90 99 inclusiv,

pentru componentele lor produse din biomase;

(iii) produse cuprinse în codurile NC 2207 20 00 şi 2905 11 00, care nu sunt de origine

sintetică;

(iv) produse obţinute din biomase, inclusiv produse cuprinse în codurile NC 4401 şi 4402;

m)energia electrica produsă din surse regenerabile de energie;

n)energia electrică obţinută de acumulatori electrici, grupurile electrogene mobile,

instalaţiile electrice amplasate pe vehicule de orice fel, sursele staţionare de energie electrică

în curent continuu, instalaţiile energetice amplasate în marea teritorială care nu sunt racordate

la reţeaua electrică şi sursele electrice cu o putere activă instalată sub 250 kW.

(2) Modalitatea şi'condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) se reglementează

prin normele metodologice.

SECŢIUNEA a 15-a

Restituiri de accize

Restituiri de accize Art. 400. — (1) Pentru produsele energetice contaminate sau combinate in mod accidental,

necorespunzătoare sau degradate calitativ returnate antrepozitului fiscal pentru reciclare,

accizele plătite la bugetul de stat pot fi restituite la solicitarea operatorului economic.

(2) Pentru băuturile alcoolice şi produsele din tutun retrase de pe piaţă, dacă starea sau

vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile legale de

comercializare, accizele plătite la bugetul de stat pot fi restituite la solicitarea operatorului

economic.

(3) în cazul produselor pentru care accizele au fost plătite în România şi care ulterior sunt

exportate sau livrate intracomunitar, persoana care a efectuat exportul sau livrarea

intracomunitară poate solicita restituirea accizelor.

(4) Pentru produsele accizabile reintroduse în antrepozitul fiscal, accizele plătite pot fi

restituite.

(5) Cuantumul accizelor restituite nu poate depăşi suma efectiv plătită la bugetul de stat.

(6) Termenul în care persoana interesată îşi poate exercita dreptul de a solicita restituirea

accizelor este termenul de prescripţie a dreptului de a cere restituirea reglementat de Codul

de procedură fiscală.

SECŢIUNEA a 16-a

Deplasarea şi primirea produselor accizabile aflate în regim suspensiv de accize

Deplasarea produselor Art. 401. — (1) Antrepozitarii autorizaţi de către autorităţile competente ale unui stat

accizabile aflate în regim membru sunt recunoscuţi ca fiind autorizaţi atât pentru circulaţia naţională, cât şi pentru

suspensiv de accize circulaţia intracomunitară a produselor accizabile.

(2) Produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de accize pe teritoriul Uniunii

Europene, inclusiv dacă produsele sunt deplasate via o ţară terţă sau un teritoriu terţ;

a)de la un antrepozit fiscal la:

1.un alt antrepozit fiscal;

2.un destinatar înregistrat;

3.un loc de unde produsele accizabile părăsesc teritoriul Uniunii Europene, în sensul

art. 405 alin. (1);

4.un destinatar în sensul art, 395 alin. (1), în cazul în care produsele sunt expediate din

alt stat membru;

b)de la locul de import către oricare dintre destinaţiile prevăzute la lit. a), în cazul în care

produsele în cauză sunt expediate de un expeditor înregistrat, în sensul prezentului articol,

locul de import înseamnă iocul unde se află produsele în momentul în care sunt puse în liberă

circulaţie, în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2,913/92,

(3) Prin excepţie de la prevederile alin, (2) lit, a) pct. 1 şi 2 şi lit. b) şi cu excepţia situaţiei

prevăzute la art. 371 alin. (2}, produsele accizabile pot fi deplasate în regim suspensiv de

accize către un loc de livrare directă situat pe teritoriul României, în cazul în care locul

respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din România sau de destinatarul înregistrat,

în condiţiile stabilite prin normefe metodologice,

(4) Antrepozitarul autorizat sau destinatarul înregistrat prevăzuţi la alin. (3) au obligaţia de

a respecta cerinţele prevăzute la art. 404 alin. (1).

(5) Prevederile alin. (2) şi (3) se aplică şi deplasărilor de produse accizabile cu nivel de

accize zero care nu au fost eliberate pentru’consum.

(6) Deplasarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize începe, în cazurile

prevăzute la alin. (2) lit. a), în momentul în care produsele accizabile părăsesc antrepozitul

fiscal de expediţie şi, în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. b), în momentul în care aceste

produse sunt puse în liberă circulaţie, în conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE)

nr. 2.913/92.

214MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) Deplasarea în regim suspensiv de accize a produselor accizabile se încheie:

1.în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4 şi lit. b), în momentul în care

destinatarul a recepţionat produsele accizabile;

2.în cazurile prevăzute la alin. (2) lit. a) pct. 3, în momentul în care produsele accizabile

au părăsit teritoriul Uniunii Europene.

(8) Prezenta secţiune nu se aplică produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri

sau al unui regim vamal suspensiv.

Documentul administrativ Art. 402. — (1) Deplasarea produselor accizabile este considerată ca având loc în regim

electronicsuspensiv de accize doar dacă este acoperită de un document administrativ electronic

procesat, în conformitate cu prevederile alin. (2) şi (3).

(2) în sensul alin. (1), expeditorul înaintează un proiect de document administrativ

electronic autorităţii competente, prin intermediul sistemului informatizat prevăzut la art. 1 din

Decizia nr. 1.152/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 iunie 2003 privind

informatizarea circulaţiei şi a controlului produselor supuse accizelor, denumit în continuare

sistemul informatizat

(3) Autoritatea competentă a expeditorului, prin sistemul informatizat prevăzut la alin. (2),

efectuează o verificare electronică a datelor din proiectul de document administrativ electronic,

iar în cazul în care:

a)datele sunt corecte, proiectul de document administrativ electronic este validat de către

autoritatea competentă a expeditorului prin atribuirea unui cod de referinţă administrativ unic,

specific fiecărei mişcări în regim suspensiv de accize;

b)datele nu sunt corecte, proiectul de document administrativ electronic nu este validat,

iar expeditorul este informat fără întârziere.

(4) în cazurile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la alin. (2) lit. b} şi la alin. (3),

autoritatea competentă a expeditorului transmite fără întârziere documentul administrativ

electronic autorităţii competente a destinatarului, care la rândul ei îl transmite destinatarului

prin intermediul sistemului informatic, în cazul în care acesta este un antrepozitar autorizat sau

un destinatar înregistrat.

(5) în cazul prevăzut la art. 401 alin. (2} lit. a) pct. 3 autoritatea competentă a expeditorului

înaintează documentul administrativ electronic autorităţii competente din statul membru în

care declaraţia de export este depusă în conformitate cu art. 161 alin. (5) din Regulamentul

(CEE) nr. 2.913/92, denumit în continuare statul membru de export, dacă statul membru de

export este altul decât România.

(6) Atunci când expeditorul este din România, acesta furnizează persoanei care însoţeşte

produsele accizabile un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic.

(7) Atunci când produsele accizabile sunt deplasate în regim suspensiv de accize de la un

expeditor din alt stat membru la un destinatar din România, deplasarea produselor este însoţită

de un exemplar tipărit al documentului administrativ electronic sau de orice alt document

comercial care menţionează codul de referinţă administrativ unic, identificabil în mod dar.

(8) Documentele prevăzute !a alin. (6) şi (7) trebuie să poată fi prezentate autorităţilor

competente oricând sunt solicitate, pe întreaga durată a deplasării în regim suspensiv de

accize.

(9) Expeditorul poate anula documentul administrativ electronic, atât timp cât deplasarea

nu a început potrivit prevederilor art. 401 alin. (6).

(10) în cursul deplasărîi în regim suspensiv de accize, expeditorul poate modifica

destinaţia, prin intermediu! sistemului informatizat, şi poate indica o nouă destinaţie, care

trebuie să fie una dintre destinaţiile prevăzute la art. 401 alin.(2) lit. a) pct. 1, 2 ori 3 sau la

alin. (3), după caz, în condiţiile prevăzute prin normele metodologice.

(11) în cazul deplasării intracomunitare a produselor energetice în regim suspensiv de

accize, pe cale maritimă sau pe căi navigabile interioare, către un destinatar care nu este

cunoscut cu siguranţă în momentui în care expeditorul înaintează proiectul de document

administrativ electronic prevăzut la alin. (2), autoritatea competentă poate autoriza ca

expeditorul să nu includă în documentul în cauză datele privind destinatarul, în condiţiile

prevăzute în normele metodologice.

(12) Imediat ce datele privind destinatarul sunt cunoscute şi cel târziu la momentul

încheierii deplasării, expeditorul transmite datele sale autorităţii competente, utilizând

procedura prevăzută la alin. (10).

(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul deplasărilor de produse energetice

prin conducte fixe, care se desfăşoară integral pe teritoriul României, documentul administrativ

electronic se va întocmi după citirea contorului care înregistrează cantitatea expediată prin

conductă.

Divizarea deplasării produselor Art. 403. — (1) Pe teritoriul României este permisă divizarea deplasării produselor

energetice în regim suspensiv energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări.

de accize

(2) Autoritatea competentă a expeditorului poate permite, în condiţiile stabilite prin normele

metodologice, ca expeditorul să divizeze o deplasare de produse energetice în regim

suspensiv de accize cu condiţia să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015215

(3) Divizarea pe teritoriul altui stat membru a unei deplasări intracomunitare de produse

energetice în regim suspensiv de accize în două sau mai multe deplasări se poate efectua cu

condiţia:

1.să nu se modifice cantitatea totală de produse accizabile;

2.divizarea să se desfăşoare pe teritoriul unui stat membru care permite o astfel de

procedură;

3.autoritatea competentă din statul membru unde se efectuează divizarea să fie informată

cu privire la locul unde se efectuează divizarea.

Primirea produselor Art. 404. — (1) La primirea de produse accizabile, la oricare dintre destinaţiile prevăzute

accizabile în regim la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 sau 4 sau la alin. (3), destinatarul trebuie să respecte

suspensiv de accizeurmătoarele cerinţe:

a)să confirme că produsele accizabile au ajuns la destinaţie;

b)să păstreze produsele primite în vederea verificării şi certificării datelor din documentul

administrativ electronic la solicitarea autorităţii competente a destinatarului;

c)să înainteze fără întârziere şi nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la încheierea

deplasării, cu excepţia cazurilor justificate corespunzător autorităţilor competente a

destinatarului, un raport privind primirea acestora, denumit în continuare raport de primire,

utilizând sistemul informatizat.

(2) Modalităţile de confirmare a faptului că produsele accizabile au ajuns la destinaţie şi

de trimitere a raportului de primire a produselor accizabile de către destinatarii menţionaţi la

art. 395 alin. (1) sunt prevăzute prin normele metodologice.

(3) Autoritatea competentă a destinatarului efectuează o verificare electronică a datelor din

raportul de primire, după care:

1.în cazul în care datele sunt corecte, autoritatea competentă a destinatarului confirmă

înregistrarea raportului de primire şi îl transmite autorităţii competente a expeditorului;

2.în cazul în care datele nu sunt corecte, destinatarul este informat fără întârziere despre

acest fapt.

(4) Atunci când expeditorul este din alt stat membru, raportul de primire se înaintează

acestuia prin intermediul autorităţii fiscale din statul membru, de către autoritatea competentă

din România.

(5) în cazul în care locul de expediţie şi cel de destinaţie se află în România, primirea

produselor accizabile în regim suspensiv de accize se confirmă expeditorului potrivit procedurii

stabilite prin normele metodologice.

Raportul de exportArt, 405. — (1) în situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 3 şi la alin. (2) lit. b), după

caz, dacă exportul are loc din România, autorităţile competente întocmesc un raport de export,

pe baza vizei biroului vamal de ieşire, prevăzută la art. 793 alin. (2) din Regulamentul (CEE)

nr. 2.454/93 al Comisiei, sau de biroul unde se realizează formalităţile prevăzute la art. 337

alin. (5), prin care se atestă faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul României.

(2} Autorităţile competente înaintează raportul de export expeditorului.

(3} în condiţiile în care expeditorul este din alt stat membru, iar biroul vamal de ieşire este

din România, autorităţile competente verifică pe cale electronică informaţiile ce rezultă din

viza prevăzută la alin. (1), Odată ce aceste date au fost verificate, autorităţile competente din

România transmit raportul de export autorităţilor competente din statul membru de expediţie.

(4) Autorităţile competente din statul membru de expediţie înaintează raportul de export

expeditorului.

Proceduri în cazul în care Art. 406. — (1) Prin excepţie de la prevederile art. 402 alin. (1), în cazul în care sistemul

sistemul informatizat este informatizat este indisponibil în România, expeditorul din România poate începe o deplasare

Indisponibil la expediţiede produse accizabile în regim suspensiv de accize, în următoarele condiţii:

a)produsele să fie însoţite de un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi date ca

şi proiectul de document administrativ electronic prevăzut la art. 402 alin. (2);

b)să informeze autoritatea competentă a expeditorului înainte de începerea deplasării,

prin procedura stabilită prin normele metodologice.

(2) în cazul în care sistemul informatizat redevine disponibil, expeditorul prezintă un proiect

de document administrativ electronic, în conformitate cu art. 402 alin. (2).

(3) De îndată ce informaţiile cuprinse în documentul administrativ electronic sunt validate,

în conformitate cu art. 402 alin. (3), acest document înlocuieşte documentul pe suport hârtie

prevăzut la alin. (1) lit. a). Prevederile art. 402 alin. (4) şi (5), precum şi cele ale art. 404 şi 405

se aplică în mod corespunzător.

(4) Până la momentul validării informaţiilor din documentul administrativ electronic,

deplasarea este considerată ca având loc în regim suspensiv de accize, pe baza

documentului pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) lit. a).

(5) O copie de pe documentul pe suport hârtie prevăzut la alin. (1) lit. a) se păstrează de

expeditor în evidenţele sale.

(6) în cazul în care sistemul informatizat este indisponibil la expediţie, expeditorul comunică

informaţiile prevăzute la art. 402 alin. (10) sau la art. 403 prin intermediul unor mijloace

216MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

alternative de comunicare. în acest scop, expeditorul în cauză informează autoritatea

competentă a expeditorului înaintea modificării destinaţiei sau a divizării deplasării.

Prevederile alin. (2)—(5) se aplică în mod corespunzător.

Proceduri In cazul în care Art. 407. — (1) în cazul în care, în situaţiile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 1,2 şi 4,

sistemul informatizat este la alin. (2) lit. b) şi la alin. (3), raportul de primire prevăzut la art. 404 alin. (1) lit. c) nu poate fi

indisponibil la destinaţieprezentat la încheierea deplasării produselor accizabile în termenul prevăzut la respectivul

articol, deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil în România, fie în situaţia

prevăzută la art. 406 alin. (1) nu au fost încă îndeplinite procedurile prevăzute la art. 406

alin. (2) şi (3), destinatarul prezintă autorităţii competente din România, cu excepţia cazurilor

pe deplin justificate, un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi informaţii ca şi

raportul de primire şi care atestă încheierea deplasării, potrivit prevederilor din normele

metodologice.

(2) Cu excepţia cazului în care destinatarul poate prezenta, în scurt timp, prin intermediul

sistemului informatizat, raportul de primire prevăzut la art. 404 alin. (1) lit. c) sau în cazuri pe

deplin justificate, autoritatea competentă din România trimite o copie de pe documentul pe

suport hârtie prevăzut la alin. (1) autorităţii competente din statul membru de expediţie, care

otransmite expeditorului sau o ţine la dispoziţia acestuia.

(3) De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil sau de îndată ce procedurile

prevăzute la art. 406 alin. (2) şi (3) sunt îndeplinite, destinatarul prezintă un raport de primire,

în conformitate cu art. 404 alin. (1) lit. c). Prevederile art. 404 alin. (3) şi (4) se aplică în mod

corespunzător.

(4) în cazul în care, în situaţiife prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 3, raportul de export

prevăzut la art. 405 alin. (1) nu poate fi întocmit la încheierea deplasării produselor accizabile

deoarece fie sistemul informatizat nu este disponibil în statul membru de export, fie în situaţia

prevăzută la art. 406 alin. (1) nu au fost încă îndeplinite procedurile prevăzute la art. 406

alin. (2) şi (3), autorităţile competente din statul membru de export trimit autorităţilor

competente din România un document pe suport hârtie care conţine aceleaşi date ca şi

raportul de export şi care atestă încheierea deplasării, cu excepţia cazului în care raportul de

export prevăzut la art. 405 alin. (1) poate fi întocmit în scurt timp, prin intermediul sistemului

informatizat sau în cazuri pe deplin justificate, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(5) în cazul prevăzut la alin. (4), autorităţile competente din România transmit sau pun la

dispoziţia expeditorului o copie a documentului pe suport hârtie.

(6) De îndată ce sistemul informatizat redevine disponibil în statul membru de export sau

de îndată ce procedurile prevăzute la art. 406 alin. (2) şi (3) sunt îndeplinite, autorităţile

competente din statul membru de export trimit un raport de export, în conformitate cu art. 405

alin. (1). Prevederile art. 405 alin. (2) şi (3) se aplică în mod corespunzător.

încheierea deplasării Art. 408. — (1) Fără să contravină prevederilor art. 407, raportul de primire prevăzut la

produselor accizabile art. 404 alin. (1) lit. c) sau raportul de export prevăzut la art. 405 alin. (1) constituie dovada

în regim suspensiv faptului că deplasarea produselor accizabile s-a încheiat, în conformitate cu art. 401 alin. (7).

de accize(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în absenţa unui raport de primire sau a unui

raport de export din alte motive decât cele prevăzute la art. 404 dovada încheierii deplasării

produselor accizabile în regim suspensiv de accize este:

a)în cazurile prevăzute la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 1, 2 şi 4, la alin. (2) lit. b) şi la alin. (3),

oadnotare făcută de autorităţile competente din statul membru de destinaţie, pe baza unor

dovezi corespunzătoare, care să indice că produsele accizabile expediate au ajuns la

destinaţia declarată;

b)în cazul prevăzut la art. 401 alin. (2) lit. a) pct. 3, o adnotare făcută de autorităţile

competente din statul membru pe teritoriul căruia este situat biroul vamal de ieşire, care să

ateste faptul că produsele accizabile au părăsit teritoriul Uniunii Europene.

(3) în sensul alin. (2), un document înaintat de destinatar şi care conţine aceleaşi informaţii

ca şi raportul de primire sau de export constituie o dovadă corespunzătoare.

(4) în momentul în care autorităţile competente din statul membru de expediţie au admis

dovezile corespunzătoare, acestea închid deplasarea în sistemul informatizat.

Structura şi conţinutul Art. 409. — (1) Structura şi conţinutul informaţiilor care trebuie schimbate potrivit art. 402—

informaţiilor405 de către persoanele şi autorităţile competente implicate în cazul unei deplasări

9

intracomunitare de produse accizabile în regim suspensiv de accize, normele şi procedurile

privind schimbul acestor informaţii, precum şi structura documentelor pe suport hârtie

prevăzute la art. 406 şi 407 sunt stabilite de către Comisia Europeană.

(2) Situaţiile în care sistemul informatizat este considerat indisponibil în România, precum

şi normele şi procedurile care trebuie urmate în aceste situaţii sunt stabilite prin normele

metodologice.

Proceduri simplificateArt. 410. — (1) Monitorizarea deplasărilor produselor accizabile în regim suspensiv de

accize, care se desfăşoară integral pe teritoriul României, se realizează potrivit procedurilor

aprobate prin normele metodologice, stabilite pe baza prevederilor art. 402—408.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015217

(2) Prin acord şi în condiţiile stabilite de România cu alte state membre interesate pot fi

stabilite proceduri simplificate pentru deplasările frecvente şi regulate de produse accizabile

în regim suspensiv de accize care au loc între teritoriile acestora.

(3) Prevederile alin. (2) includ deplasările prin conducte fixe.

Deplasarea unui produs Art. 411. — (1) Deplasarea produselor accizabile puse în liberă circulaţie de către un

accizabil în regim suspensiv importator care deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de

după ce a fost pus în liberă autoritatea competentă din alt stat membru, iar produsele sunt eliberate pentru consum în

circulaţie în procedură România, se poate efectua în regim suspensiv de accize, dacă sunt îndeplinite următoarele

vamală simplificatăcondiţii:

a)importatorul este autorizat de autoritatea competentă din statul său pentru efectuarea

de operaţiuni cu produse accizabile în regim suspensiv de accize;

b)importatorul deţine cod de accize în statul membru de autorizare;

c)deplasarea are loc între:

1.un birou vamal de intrare din România şi un antrepozit fiscal sau un destinatar înregistrat

din România;

2.un birou vamal de intrare în teritoriul Uniunii Europene situat în alt stat membru

participant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un destinatar

înregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o procedură de

tranzit care începe la frontieră;

3.un birou vamal de intrare în teritoriul Uniunii Europene situat într-un stat membru

neparticipant la aplicarea procedurii vamale simplificate şi un antrepozit fiscal sau un

destinatar înregistrat din România, mişcarea produselor accizabile fiind acoperită de o

procedură de tranzit care începe la frontieră;

d)produsele accizabile sunt însoţite de un exemplar tipărit al documentului administrativ

electronic prevăzut la art. 402 alin. (1).

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul importatorului înregistrat în România care

deţine autorizaţie unică pentru proceduri vamale simplificate, eliberată de autoritatea vamală

din România, iar produsele sunt eliberate pentru consum în alt stat membru participant la

aplicarea procedurii vamale simplificate.

Nereguli şi abateriArt. 412. — (1) Atunci când s-a produs o neregulă în cursul unei deplasări de produse

accizabile în regim suspensiv de accize care a dus la eliberarea pentru consum a acestora

în conformitate cu art. 340 alin. (1) lit. a), se consideră că eliberarea pentru consum are loc

în statul membru In care s-a produs neregula.

(2) în cazul în care. pe parcursul unei deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv

de accize, a fost depistată o neregulă care a dus la eliberarea pentru consum a acestora în

conformitate cu art. 340 alin. (1) lit. a) şi nu este posibil să se determine unde s-a produs

neregula, se consideră că aceasta s-a produs în statul membru şi la momentul în care aceasta

a fost depistată.

(3) în situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), autorităţile competente din statul membru în

care produsele au fost eliberate pentru consum sau în care se consideră că au fost eliberate

pentru consum trebuie să informeze autorităţile competente din statul membru de expediţie.

(4) Când produsele accizabile care se deplasează în regim suspensiv de accize nu au

ajuns la destinaţie şi pe parcursul deplasării nu a fost constatată nicio neregulă care să fie

considerată eliberare pentru consum potrivit art. 340 alin (1) lit. a), se consideră că neregula

s-a produs în statul membru de expediţie şi în momentul expedierii produselor accizabile.

(5) Face excepţie de la prevederile alin. (4) cazul în care în termen de 4 luni de la

începerea deplasării în conformitate cu art. 401 alin. (6), expeditorul furnizează dovada

încheierii deplasării sau a locului în care a fost comisă neregula, într-un mod considerat

satisfăcător de autorităţile competente din statul membru de expediţie în conformitate cu

art. 401 alin. (7).

(6) Dacă persoana care a constituit garanţia potrivit prevederilor art. 348 nu a avut sau nu

a putut să aibă cunoştinţă de faptul că produsele nu au ajuns la destinaţie, acesteia i se acordă

un termen de o lună de la comunicarea acestei informaţii de către autorităţile competente din

statul membru de expediţie pentru a-i permite să aducă dovada încheierii deplasării, în

conformitate cu art. 401 alin. (7), sau a locului comiterii neregulii.

(7) în cazurile prevăzute la alin. (2) şi (4), dacă statul membru în care s-a comis efectiv

neregula este identificat în termen de 3 ani de la data începerii deplasării, în conformitate cu

art. 401 alin. (6), se aplică dispoziţiile alin. (1). în aceste situaţii, autorităţile competente din

statul membru în care s-a comis neregula informează în acest sens autorităţile competente

din statul membru în care au fost percepute accizele, care restituie sau remit accizele în

momentul furnizării probei perceperii accizelor în celălalt stat membru.

(8) în sensul prezentului articol, neregulă înseamnă o situaţie apărută în cursul unei

deplasări a produselor accizabile în regim suspensiv de accize, diferită de aceea prevăzută

la art. 340 alin. (5) şi (6), din cauza căreia o deplasare sau un segment dintr-o deplasare a

unor produse accizabile nu s-a încheiat conform art. 401 alin. (7).

218MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(9) în sensul prezentului articol, nu se consideră neregulă diferenţele constatate între

cantităţile înregistrate la expediere, respectiv la recepţie, care pot fi atribuite toleranţelor

aparatelor de măsurare şi care sunt în limitele claselor de precizie ale aparatelor, stabilite

conform Hotărârii Guvernului nr. 264/2006 privind stabilirea condiţiilor de introducere pe piaţă

şi de punere în luncţiune a mijloacelor de măsurare, cu modificările şi completările ulterioare.

SECŢIUNEA a 17-a

Deplasarea Intracomunltară şl Impozitarea produselor accizabile după eliberarea pentru consum

Persoane fizice Art. 413. — (1) Accizele pentru produsele accizabile achiziţionate de o persoană fizică

pentru uz propriu şi transportate personal de aceasta dintr-un stat membru în România sunt

exigibile numai în statul membru în care se achiziţionează produsele accizabile.

(2) Pentru a stabili dacă produsele accizabile prevăzute la alin. (1) sunt destinate uzului

propriu al unei persoane fizice, se au în vedere cel puţin următoarele elemente:

a)statutul comercial al celui care deţine produsele accizabile şi motivele pentru care le

deţine;

b)locul în care se află produsele accizabile sau, dacă este cazul, modul de transport

utilizat;

c)orice document referitor la produsele accizabile;

d)natura produselor accizabile;

e)cantitatea de produse accizabile.

(3) Produsele achiziţionate şi transportate de persoanele fizice se consideră a fi destinate

scopurilor comerciale, în condiţiile şi în cantităţile prevăzute în normele metodologice.

(4) Produsele achiziţionate şi transportate în cantităţi superioare limitelor prevăzute în

normele metodologice şi destinate consumului în România se consideră a fi achiziţionate în

scopuri comerciale şi, în acest caz, se datorează acciza în România.

(5) Acciza devine exigibilă în România şi pentru cantităţile de uleiuri minerale eliberate

deja pentru consum Intr-un alt stat membru, dacă aceste produse sunt transportate cu ajutorul

unor mijloace de transport atipice de către o persoană fizică sau în numele acesteia. în sensul

acestui alineat, mijloace de transport atipice înseamnă transportul de combustibil în alte

recipiente decât rezervoarele vehiculelor sau fn canistre adecvate pentru combustibili şi

transportul de produse lichide pentru încălzire în alte recipiente decât în camioane-cistemă

folosite în numele unor operatori economici profesionişti.

Produse cu accize Art. 414. — (1) Fără să contravină prevederilor art. 417 alin. (1), în cazul în care produsele

plătite, deţinute în scopuri accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un stat membru sunt deţinute în

comerciale în Româniascopuri comerciale în România pentru a fi livrate sau utilizate pe teritoriul acesteia, produsele

în cauză sunt supuse accizelor, iar accizele devin exigibile în România.

(2) în sensul prezentului articol, deţinerea de produse accizabiie de către o altă persoană

decât o persoană fizică sau de către o persoană fizică în alte scopuri decât pentru uz propriu

şi transportarea de către aceasta în conformitate cu art. 413 se consideră deţinere în scopuri

comerciale.

(3) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele în

vigoare la data la care accizele devin exigibile în România,

(4) Persoana pîătitoare de accize devenite exigibile este, în cazul prevăzut la alin. (1),

persoana care efectuează livrarea sau deţine produsele destinate livrării sau căreia ii sunt

livrate produsele în România.

(5) Fără să contravină prevederilor art. 419, în cazul în care produsele accizabile care au

fost deja eliberate pentru consum în alt stat membru se deplasează în cadrul Uniunii Europene

în scopuri comerciale, produsele în cauză nu sunt considerate ca fiind deţinute în aceste

scopuri până în momentul în care ajung în România, cu condiţia ca deplasarea să se realizeze

pe baza formalităţilor prevăzute la art. 415 alin. (1) şi (2).

(6) Produsele accizabile deţinute la bordul unei nave sau al unei aeronave care efectuează

traversări sau zboruri între un alt stat membru şi România, dar care nu sunt disponibile pentru

vânzare în momentul în care nava sau aeronava se află pe teritoriul unuia dintre cele două

state membre, nu sunt considerate ca fiind deţinute în statul membru respectiv în scopuri

comerciale.

{7) în cazul produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum în România şi

care sunt livrate într-un alt stat membru, persoana care a efectuat livrarea poate beneficia, la

cerere, de restituirea accizelor dacă autoritatea competentă constată că accizele au devenit

exigibile şi au fost percepute în acel stat membru, potrivit prevederilor din normele metodologice.

Deplasarea intracomunitară a Art. 415. — (1) în situaţiile prevăzute la art. 414 alin. (1) şi (7), produsele accizabile circulă

produselor cu accize plătite între alt stat membru şi România, respectiv între România şi alt stat membru împreună cu

documentul de însoţire prevăzut la art. 416.

(2) Persoanele prevăzute la art. 414 alin. (4) trebuie să îndeplinească următoarele cerinţe:

a)înaintea expedierii produselor, să depună o declaraţie la autoritatea competentă

teritorială şi să garanteze plata accizelor;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015219

b)să plătească accizele în prima zi lucrătoare imediat următoare celei în care s-au

recepţionat produsele;

c)să accepte orice control care să permită autorităţii competente să se asigure că produsele

accizabile au fost efectiv primite şi că accizele exigibile pentru acestea au fost plătite.

Documentul de însoţireArt. 416. — (1) Documentul de însoţire se întocmeşte de către lumizor în 3 exemplare şi

se utilizează după cum urmează:

a)primul exemplar rămâne la lumizor;

b)exemplarele 2 şi 3 însoţesc produsele accizabile pe timpul transportului până la primitor;

c)exemplarul 2 rămâne la primitorul produselor;

d)exemplarul 3 trebuie să fie restituit furnizorului, cu certificarea recepţiei şi cu

menţionarea tratamentului fiscal ulterior al produselor accizabile în statul membru de

destinaţie, dacă ftjmizorul solicită în mod expres acest lucru în scop de restituire de accize.

(2) Modelul documentului de însoţire se stabileşte prin normele metodologice.

Vânzarea la distanţă Art. 417. — (1) Vânzarea la distanţă din alt stat membru în România reprezintă vânzarea

şi reprezentantul fiscalproduselor accizabile deja eliberate pentru consum într-un stat membru, care sunt

achiziţionate de o persoană stabilită în România, alta decât un antrepozitar autorizat sau un

destinatar înregistrat, care nu exercită o activitate economică independentă, şi care sunt

expediate ori transportate către România, direct sau indirect, de către vânzător ori în numele

acestuia, fiind supuse accizelor în România.

(2) în cazul prevăzut la alin. (1), accizele devin exigibile în România în momentul livrării

produselor accizabile. Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate

sunt cele în vigoare la data ia care accizele devin exigibile Accizele se plătesc în conformitate

cu procedura stabilită în normele metodologice,

(3) Persoana plătitoare de accize în România este fie vânzătorul, fie un reprezentant fiscal

stabilit în România şi autorizat de autorităţile competente din România, Atunci când vânzătorul

nu respectă dispoziţiile alin. (4) lit, a), persoana plătitoare de accize este destinatarul

produselor accizabile.

(4) Vânzătorul în nume propriu sau prin reprezentantul fiscal trebuie să îndeplinească

următoarele cerinţe:

a)înainte de expedierea produselor accizabile trebuie să se înregistreze şi să garanteze

plata accizelor în condiţiile stabilite şi la autoritatea competentă, prevăzute în normele

metodologice;

b)să plătească accizele la autoritatea competentă prevăzută la lit. a), după sosirea

produselor accizabile;

c)să ţină evidenţe ale livrărilor de produse accizabile.

(5) Persoana nestabilită în România care efectuează o vânzare la distanţă în România

trebuie să transmită autorităţii competente, în nume propriu sau prin reprezentantul fiscal, o

situaţie lunară privind achiziţiile şi livrările de produse accizabile, până la data de 15 inclusiv

a lunii următoare celei la care se referă situaţia, în condiţiile stabilite prin normele

metodologice.

(6) Vânzarea la distanţă din România în alt stat membru reprezintă vânzarea produselor

accizabile deja eliberate pentru consum în România, care sunt achiziţionate de o persoană, alta

decât un antrepozitar autorizat sau un destinatar înregistrat, stabilită în alt stat membru, care nu

exercită o activitate economică independentă, şi care sunt expediate ori transportate către acel

stat membru, direct sau indirect, de către vânzătorul stabilit în România ori în numele acestuia,

fiind supuse accizelor în acel stat membru. Accizele plătite în România se restituie, la solicitarea

vânzătorului, dacă vânzătorul din România prezintă autorităţilor competente dovezi care să ateste

că produsele accizabile au ajuns şi accizele s-au plătit în statul membru de destinaţie.

Distrugeri şi pierderiArt. 418. — (1) în situaţiile prevăzute la art. 414 alin. (1) şi la art. 417 alin. (1), în cazul

distrugerii totale sau al pierderii iremediabile a produselor accizabile, în cursul transportului

acestora în alt stat membru decât cel în care au fost eliberate pentru consum, dintr-un motiv

legat de natura produselor, ca urmare a unui caz fortuit ori de forţă majoră sau ca o consecinţă

a autorizării de către autorităţile competente din statul membru în cauză, accizele nu sunt

exigibile în acel stat membru.

(2) Distrugerea totală sau pierderea iremediabilă a produselor accizabile în cauză se

dovedeşte într-un mod considerat satisfăcător de autorităţile competente din statul membru

în care a avut loc distrugerea totală ori pierderea iremediabilă sau din statul membru în care

aceasta a fost constatată, în cazul în care nu este posibil să se determine unde a avut loc.

Garanţia depusă în temeiul art. 415 alin. (2) lit. a) sau al art. 417 alin. (4) lit. a) se eliberează.

(3) Regulile şi condiţiile pe baza cărora se determină pierderile menţionate la alin. (1) sunt

prevăzute în normele metodologice.

Nereguli apărute Art. 419. — (1) Atunci când s-a comis o neregulă în cursul unei deplasări a produselor

pe parcursul deplasării accizabile, în conformitate cu art. 414 alin. (1) sau cu art. 417 alin. (1), în alt stat membru

produselor accizabiledecât cel în care produsele au fost eliberate pentru consum, acestea sunt supuse accizelor,

iar accizele sunt exigibile în statul membru în care s-a comis neregula.

220MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(2) Atunci când s-a constatat o neregulă în cursul unei deplasări a produselor accizabile,

în conformitate cu art. 414 alin. (1) sau cu art. 417 alin. (1), în alt stat membru decât cel în care

produsele au fost eliberate pentru consum şi nu este posibil să se determine locul în care

s-a comis neregula, se consideră că aceasta s-a comis în statul membru în care a fost

constatată, iar accizele sunt exigibile în acest stat membru. Cu toate acestea, dacă statul

membru în care s-a comis efectiv neregula este identificat în termen de 3 ani de la data

achiziţionării produselor accizabile, se aplică dispoziţiile alin. (1).

(3) Accizele sunt datorate de persoana care a garantat plata acestora în conformitate cu

art. 415 alin. (2) lit. a) sau cu art. 417 alin. (4) lit. a) şi de orice persoană care a participat la

neregulă.

(4) Autorităţile competente din statul membru în care produsele accizabile au fost eliberate

pentru consum restituie, la cerere, accizele după perceperea acestora în statul membru în

care a fost comisă ori constatată neregula. Autorităţile competente din statul membru de

destinaţie eliberează garanţia depusă în temeiul art. 415 alin. (2) lit. a) sau al art. 417 alin. (4)

lit. a). ’

(5) Tn sensul prezentului articol, neregulă înseamnă o situaţie apărută în cursul unei

deplasări a produselor accizabile în temeiul art. 414 alin. (1) sau al art. 418 alin. (1), care nu

face obiectul art. 417 din cauza căreia o deplasare ori un segment dintr-o deplasare a unor

produse accizabile nu s-a încheiat în mod corespunzător.

SECŢIUNEA a 18-a

Deplasarea produselor accizabile în regim de exceptare sau de scutire directă

Deplasarea produselor Art. 420. — (1) Produsele accizabile prevăzute la art. 349—353 şi art. 355 alin. (2) se

accizabile în regim deplasează în regim de exceptare sau de scutire directă către un utilizator final doar dacă

de exceptare sau sunt acoperite de documentul administrativ electronic procesat prevăzut la art. 402.

de scutire directă(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică pentru produsele utilizate de un utilizator final în cadrul

antrepozitului fiscal.

(3) în situaţia de la alin. (1) se aplică în mod corespunzător prevederile secţiunii a 16-a.

SECŢIUNEA a 19-a

Marcarea produselor alcoolice şi a tutunului prelucrat

Reguli generaleArt. 421. — (1) Prevederile prezentei secţiuni se aplică următoarelor produse accizabile:

a)produse intermediare şi alcool etilic, cu excepţiile prevăzute prin normele metodologice;

b)tutun prelucrat.

(2) Nu este supus obligaţiei de marcare orice produs accizabil scutit de la plata accizelor.

(3) Produsele accizabile prevăzute la alin. (1) pot fi eliberate pentru consum sau pot fi

importate pe teritoriul României numai dacă acestea sunt marcate conform prevederilor

prezentei secţiuni.

Responsabilitatea marcării Art. 422. — Responsabilitatea marcării produselor accizabile prevăzute la art. 421 revine

antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor înregistraţi sau importatorilor autorizaţi.

Proceduri de marcareArt. 423. — (1) Marcarea produselor accizabile prevăzute la art. 421 se efectuează prin

timbre sau banderole.

(2) Dimensiunea şi elementele inscripţionate pe marcaje sunt stabilite prin normele

metodologice.

(3) Antrepozitarul autorizat, destinatarul înregistrat sau importatorul autorizat au obligaţia

să asigure ca marcajele să fie aplicate la loc vizibil, pe ambalajul individual al produsului

accizabil, respectiv pe pachet, cutie ori sticlă, astfel încât deschiderea ambalajului să

deterioreze marcajul.

(4) Produsele accizabile marcate cu timbre sau banderole deteriorate ori altfel decât s-a

prevăzut la alin. (2) şi (3) sunt considerate ca nemarcate.

Eliberarea marcajelorArt. 424. — (1} Autoritatea competentă aprobă eliberarea marcajelor către:

a)antrepozitarul autorizat pentru produsele accizabile prevăzute la art. 421;

b)destinatarul înregistrat care achiziţionează produsele accizabile prevăzute la art. 421;

c)importatorul autorizat care importă produsele accizabile prevăzute la art. 421.

(2) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competentă.

(3) Eliberarea marcajelor se face de către unitatea specializată pentru tipărirea acestora,

desemnată de autoritatea competentă.

(4) Contravaloarea marcajelor se asigură de la bugetul de stat, din valoarea accizelor

aferente produselor accizabile supuse marcării.

(5) Procedurile de eliberare a marcajelor, precum şi de restituire a contravalorii marcajelor

se stabilesc prin normele metodologice.

(6) Marcajele neutilizate în termen de 6 luni de la achiziţie se restituie unităţii specializate

pentru tipărirea acestora, în vederea distrugerii.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015221

SECŢIUNEA a 20-a

Marcarea şl colorarea păcurll şl a produselor asimilate acesteia

Reguli generaleArt. 425. — (1) Produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate

acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor pot fi eliberate pentru consum, deţinute

în afara unui antrepozit fiscal, transportate inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizate,

oferite spre vânzare ori vândute, pe teritoriul României, numai dacă sunt marcate şi colorate

potrivit prevederilor art. 426 şi 427.

(2) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) produsele energetice prevăzute la art. 355

alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor:

a)destinate exportului, livrărilor intracomunitare şi cele care tranzitează teritoriul României,

cu respectarea modalităţilor şi procedurilor de supraveghere fiscală stabilite prin normele

metodologice;

b)livrate către sau de la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme

Speciale;

c)uleiurile uzate, colectate de la motoare de combustie, transmisii de la motoare, turbine,

compresoare etc., de către operatorii economici autorizaţi în acest sens sau care sunt utilizate

drept combustibil pentru încălzire;

d)pentru care deţinătorul acestora poate face dovada plăţii accizelor la bugetul de stat la

nivelul celui prevăzut pentru motorină în anexa nr. 1;

e)transportate prin conducte fixe.

Substanţe utilizate Art, 426. — (1) Pentru marcarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g)

pentru marcare şi coloraresau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor se utilizează marcatorul

solvent yellow 124 — identificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-

N-[2-{1-izobutoxi etoxi) etil]-4-(fenilazo) anilină.

(2) Nivelul de marcare este de 7 mg +/- 10% de marcator pe litru de produs energetic.

(3) Pentru colorarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. {3) lit. g) sau asimilate

acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor se utilizează colorantul solvent blue 35

sau echivalent.

(4) Nivelul de colorare este de 25 mg +/- 10% de colorant pe litru de produs energetic.

(5) Operatorii economici care comercializează substanţe prevăzute îa alin. (1) şi (3) au

obligaţia de a se înregistra la organul competent potrivit procedurilor din normele

metodologice.

Responsabilitatea Art. 427. — (1) Antrepozitarul autorizat din România are obligaţia marcării şi colorării

marcării şi colorăriiproduselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul

de vedere al nivelului accizelor în antrepozitul fiscal pe care î! deţine. în cazul achiziţiilor

intracomunitare şi al importurilor, responsabilitatea marcării şi colorării la nivelurile prevăzute

la art. 426 alin. (2) şi (4)f precum şi a omogenizării substanţelor prevăzute la art. 426 alin. (1)

şi (3) în masa de produs finit revine persoanei juridice care desfăşoară astfel de operaţiuni şi

care poate fi antrepozitarul autorizat destinatarul înregistrat sau operatorul economic, după

caz.

(2) Operaţiunea de marcare şi colorare a produselor energetice prevăzute la art. 355

alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul de vedere a! nivelului accizelor, realizată în

antrepozite fiscale, se face sub supraveghere fiscală.

(3) Operatorii economici din România care achiziţionează marcatori şi coloranţi în scopul

prevăzut la art. 425 alin. (1) au obligaţia ţinerii unor evidenţe stricte privind cantităţile de astfel

de produse utilizate.

(4} Sunt interzise, cu excepţiile prevăzute de lege, eliberarea pentru consum, deţinerea în

afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizarea,

oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul României, a produselor energetice prevăzute

la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor,

nemarcate şi necolorate sau marcate şi colorate necorespunzător potrivit prezentului titlu.

(5) Sunt/Este interzise/interzisă marcarea şi/sau colorarea produselor energetice prevăzute

la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora din punctul de vedere al nivelului accizelor cu

alte substanţe decât cele precizate la art. 426 alin. (1) şi (3) sau achiziţionate de la alţi

operatori economici decât cei prevăzuţi la art. 426 alin. (5).

(6) Este interzisă utilizarea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală

sau parţială a colorantului şi/sau marcatorului prevăzuţi/prevăzut la art. 426 alin. (1) şi (3).

(7) Pentru produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora

din punctul de vedere al nivelului accizelor, eliberate pentru consum, deţinute în afara unui

antrepozit fiscal, transportate inclusiv în regim suspensiv de accize, utilizate, oferite spre

vânzare sau vândute, pe teritoriul României, nemarcate şi necolorate, sau marcate şi colorate

necorespunzător, precum şi în cazul neîndeplinirii de către operatorii economici a obligaţiilor

ce privesc modalităţile şi procedurile de supraveghere fiscală stabilite prin normele

metodologice se datorează accize la nivelul prevăzut pentru motorină.

222MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

SECŢIUNEA a 21-a

Marcarea şl colorarea motorinei

Reguli generaleArt. 428. — (1) Produsele energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. c) pot fi utilizate în

scutire directă de la plata accizelor potrivit art. 399 alin. (1) lit. b), numai dacă sunt marcate şi

colorate conform art. 429.

(2) Livrarea motorinei utilizate drept combustibil pentru motor către operatorii economici

beneficiari ai scutirii se face numai după marcarea şi colorarea acesteia.

(3) Sunt/Este interzise/interzisă deţinerea, comercializarea şi/sau utilizarea motorinei

marcate şi colorate potrivit prevederilor art. 429 în alte scopuri decât cele pentru care s-a

acordat scutirea directă de la plata accizelor, conform alin. (1).

Substanţe utilizate pentruArt. 429. — (1) Pentru marcarea motorinei se utilizează marcatorul solvent yellow 124 —

marcare si colorareidentificat în conformitate cu indexul de culori, denumit ştiinţific N-etil-N-[2-(1-izobutoxi etoxi)

i

etil]-4-(fenilazo) anilină.

(2) Nivelul de marcare este de 7 mg +/-10% de marcator pe litru de motorină.

(3) Pentru colorarea motorinei se utilizează colorantul solvent blue 35 sau echivalent.

(4) Nivelul de colorare este de 5 mg +/-10% de colorant pe litru de motorină.

(5) Operatorii economici care comercializează substanţe prevăzute la alin. (1) şi (3) au

obligaţia de a se înregistra la organul competent potrivit procedurilor din normele

metodologice.

Responsabilitatea marcării Art. 430. — (1) Antrepozitarul autorizat din România are obligaţia marcării şi colorării

si colorării motorinei în antrepozitul fiscal pe care îl deţine. Responsabilitatea marcării şi colorării la

>

nivelurile prevăzute la art. 429 alin. (2) şi (4), precum şi a omogenizării substanţelor prevăzute

la art. 429 alin. (1) şi (3) în masa de produs finit revine antrepozitarului autorizat.

(2) Marcarea şi colorarea motorinei pe teritoriul României se realizează în antrepozite

fiscale sub supraveghere fiscală, potrivit procedurii stabilite prin normele metodologice.

(3) Operatorii economici din România care achiziţionează marcatori şi coloranţi în scopul

prevăzut la art. 428 alin. (1) au obligaţia ţinerii unor evidenţe stricte privind cantităţile de astfel

de produse utilizate.

(4) Sunt/Este interzise/interzisă marcarea şi/sau colorarea motorinei cu alte substanţe

decât cele precizate la art. 429 alin. (1) şi (3) său achiziţionate de ia alţi operatori economici

decât cei prevăzuţi la art. 429 alin. (5).

(5) Este interzisă utilizarea de substanţe şi procedee care au ca efect neutralizarea totală

sau parţială a colorantului şi/sau marcatorului prevăzuţi/prevăzut la art. 429 aiin. (1) şi (3).

SECŢIUNEA a 22-a

Alte obligaţii pentru operatorii economici cu produse accizabile

Confiscarea tutunului Art, 431. — (1) Prin derogare de la prevederile legale în materie care reglementează modul

prelucratşi condiţiile de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea

privată a statului, tutunurile prelucrate confiscate ori intrate, potrivit legii, în proprietatea privată

a statului se predau de către organul care a dispus confiscarea, pentru distrugere,

antrepozitarilor autorizaţi pentru tutun prelucrat, destinatarilor înregistraţi sau importatorilor

autorizaţi de astfel de produse, după cum urmează:

a)sortimentele care se regăsesc în nomenclatorul de produse al antrepozitarilor autorizaţi,

al destinatarilor înregistraţi, al expeditorilor înregistraţi sau al importatorilor autorizaţi se predau

în totalitate acestora;

b)sortimentele care nu se regăsesc în nomenclatoarele prevăzute la lit. a) se predau în

custodie de către organele care au procedat la confiscare antrepozitarilor autorizaţi pentru

producţia şi/sau depozitarea de tutun prelucrat,

(2) Repartizarea fiecărui lot de tutun prelucrat confiscat, preluarea tutunului prelucrat de

către antrepozitarii autorizaţi, destinatarii înregistraţi şi importatorii autorizaţi, precum şi

procedura de distrugere se efectuează conform prevederilor din normele metodologice.

(3) Fiecare antrepozitar autorizat, destinatar înregistrat şi importator autorizat are obligaţia

să asigure pe cheltuiala proprie preluarea în custodie, transportul şi depozitarea cantităţilor

de produse din lotul confiscat care i-a fost repartizat.

Art. 432. — (1) Toţi operatorii economici cu produse accizabile sunt obligaţi să accepte

Controlul

orice control ce permite autorităţii competente prevăzute în normele metodologice să se

asigure de corectitudinea operaţiunilor cu produse accizabile.

(2) Autorităţile competente iau măsuri de supraveghere fiscală şi control pentru asigurarea

desfăşurării activităţii autorizate în condiţiile legii. Modalităţile şi procedurile pentru realizarea

supravegherii fiscale a producţiei, depozitării, circulaţiei şi importului produselor supuse

accizelor armonizate se stabilesc prin normele metodologice.

întârzieri la plata accizelorArt. 433. —întârzierea la plata accizelor cu mai mult de 15 zile de la termenul legal atrage

suspendarea autorizaţiei deţinute de operatorul economic plătitor de accize până la plata

sumelor restante.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015223

Procedura de import pentru Art. 434. — Efectuarea formalităţilor vamale de import aferente benzinelor şi motorinelor

produse energeticese face prin birourile vamale la frontieră stabilite prin normele metodologice.

Condiţii de distribuţie şi Art. 435. — (1) Comercializarea pe piaţa naţională a alcoolului sanitar în vrac este interzisă.

comercializare(2) Comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă a alcoolului etilic cu concentraţia

alcoolică sub 96,00% în volum,' pentru fabricarea băuturilor alcoolice, este interzisă.

(3) Operatorii economici care doresc să distribuie şi să comercializeze angro băuturi

alcoolice, tutun prelucrat şi produse energetice — benzine, motorine, petrol lampant, gaz

petrolier lichefiat şi biocombustibili — sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă

potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4) Operatorii economici care intenţionează să comercializeze în sistem en dâtail produse

energetice — benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat şi biocombustibili —

sunt obligaţi să se înregistreze la autoritatea competentă potrivit prevederilor din normele

metodologice.

(5) Nu intră sub incidenţa alin. (3) antrepozitarii autorizaţi pentru locurile autorizate ca

antrepozite fiscale şi destinatarii înregistraţi pentru locurile declarate pentru recepţia

produselor accizabile.

(6) Băuturile alcoolice livrate de operatorii economici producători către operatorii economici

distribuitori sau comercianţi angro sunt însoţite şi de o copie a certificatului de marcă al

producătorului, din care să rezulte că marca îi aparţine. Ambalajele în care sunt prezentate

băuturile alcoolice trebuie să conţină şi informaţii privind producătorul.

(7) Operatorii economici distribuitori şi comercianţii angro sau en detail de băuturi alcoolice,

tutun prelucrat şi produse energetice răspund pentru provenienţa nelegală a produselor

deţinute.

(8) Toate reziduurile de produse energetice rezultate din exploatare, în alte tocaţii decât

antrepozitele fiscale, precum şi uleiurile uzate pot fi cedate sau vândute pentru prelucrare în

vederea obţinerii de produse accizabile numai către un antrepozit fiscal de producţie ori pot

fi supuse operaţiilor de ecologizare, în condiţiile prevăzute de normele metodologice.

(9) în cazul comercializării şi transportului de tutun brut şi tutun parţial prelucrat, trebuie

îndeplinite următoarele cerinţe:

a)operatorii economici care doresc să comercializeze tutun brut sau tutun parţial prelucrat

provenit din operaţiuni proprii de import, din achiziţii intracomunitare proprii sau din producţia

internă proprie pot desfăşura această activitate numai în baza unei autorizaţii eliberate în

acest scop de către autoritatea competentă potrivit prevederilor din normele metodologice;

b)tutunul brut sau tutunul parţial prelucrat poate fi comercializat către un operator

economic din România numai dacă este antrepozitar autorizat pentru producţia de tutun

prelucrat, deplasarea tutunului efectuându-se direct către antrepozitul fiscal al acestuia;

c)orice deplasare de tutun brut sau de tutun parţial prelucrat pe teritoriul României,

realizată de operatorii economici prevăzuţi la lit. a), trebuie să fie însoţită de un document

comercial în care se înscrie numărul autorizaţiei operatorului economic.

(10) Atunci când nu se respectă una dintre prevederile alin. (9), intervine ca sancţiune

exigibilitatea accizelor, suma de plată fiind determinată pe baza accizei datorate pentru alte

tutunuri de fumat.

(11) Prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 99/2000 privind

comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare, vânzările cu prime către consumator nu se aplică pentru produsele accizabile

supuse regimului de marcare prin timbre sau banderole prevăzute la art. 421. Prin consumator

se înţelege persoana definită la art. 4 lit. a) din Ordonanţa Guvernului nr. 99/2000, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare.

(12) Pentru produsele energetice — benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier

lichefiat —, prin normele metodologice se stabileşte tratamentul din punctul de vedere al

accizelor pentru diferenţele cantitative constatate în afara regimului suspensiv de accize.

Decontările între operatorii Art. 436. — (1) Decontările între operatorii economici plătitori de accize şi operatorii

economicieconomici cumpărători de produse accizabile se fac integral prin unităţi bancare.

(2) Nu intră sub incidenţa prevederilor alin. (1):

a)comercializarea în regim en detail;

b)livrările de produse accizabile către operatorii economici care comercializează astfel

de produse în sistem en dâtail;

c)livrările de produse accizabile, efectuate în cadrul sistemului de compensare a

obligaţiilor faţă de bugetul de stat, aprobate prin acte normative speciale. Sumele

reprezentând accizele nu pot face obiectul compensărilor dacă actele normative speciale nu

prevăd altfel sau dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul statului;

d)livrările de produse accizabile, în cazul compensărilor efectuate între operatorii

economici prin intermediul Institutului de Management şi Informatică, în conformitate cu

prevederile legale în vigoare. Sumele reprezentând accizele nu pot face obiectul

compensărilor dacă nu se face dovada plăţii accizelor la bugetul de stat.

224MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Valorificarea produselor Art. 437. — (1) Alcoolul şi băuturile alcoolice intrate, potrivit legii, în proprietatea statului

accizabile intrate, se supun distrugerii.

potrivit legii, în proprietatea (2) Produsele energetice intrate, potrivit legii, în proprietatea statului, care nu îndeplinesc

statului sau care fac condiţiile legale de comercializare, se supun distrugerii.

obiectul unei proceduri (3) Circulaţia produselor accizabile care fac obiectul unei proceduri de executare silită nu

de executare silităintră sub incidenţa prevederilor secţiunii a 16-a.

Valorificarea produselor Art. 438. — (1) Circulaţia produselor accizabile aflate în proprietatea operatorilor economici

accizabile aflate în proprietatea aflaţi în procedura falimentului prevăzută în Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire

operatorilor economici aflaţi în a insolventei si de insolventă nu intră sub incidenţa prevederilor secţiunii a 16-a.

>i i ■ ■ ■

procedura falimentului(2) Produsele accizabile aflate în proprietatea operatorilor economici aflaţi în procedura

falimentului şi care nu îndeplinesc condiţiile legale de comercializare pot fi valorificate către

antrepozitarii autorizaţi şi numai în vederea procesării.

(3) în situaţia prevăzută la alin. (2), livrarea acestor produse se face în regim de

supraveghere fiscală pe bază de factură care trebuie să respecte prevederile art. 319.

CAPITOLUL II

Regimul accizelor nearmonizate

Sfera de aplicareArt. 439. — (1) Accizele nearmonizate sunt venituri datorate la bugetul statului şi care se

colectează conform prevederilor prezentului capitol.

(2) Accizele nearmonizate sunt taxe speciale percepute asupra următoarelor produse:

a)produse din tutun încălzit care, prin încălzire, emit un aerosol ce poate fi inhalat, fiară a

avea foc combustia amestecului de tutun, cu încadrarea tarifară NC 2403 99 90;

b)lichidele cu conţinut de nicotină destinate inhalării cu ajutorul unui dispozitiv electronic

de tip „Ţigaretă electronică”, cu încadrarea tarifară NC 3824 90 96,

Faptul generator Art, 440, — Produsele accizabile prevăzute la art. 439 sunt supuse accizelor la momentul

producerii, achiziţiei intracomunitare sau importului acestora pe teritoriul Comunităţii.

ExigibilitateaArt, 441. — Momentul exigibilităţii accizelor intervine:

a)la data recepţionării produselor provenite din achiziţii intracomunitare;

b)la data efectuării formalităţilor de punere în liberă circulaţie a produselor provenite din

operaţiuni de import;

c)la data vânzării pe piaţa internă a produselor provenite din producţia internă.

Nivelul şi calcului accizelorArt. 442. — (1) Nivelul accizelor pentru produsele prevăzute la art. 439 este cel prevăzut

în anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul titlu, şi se aplică începând cu 1 ianuarie

2016. Pentru anii următori, nivelul accizelor aplicabil începând cu data de 1 ianuarie a fiecărui

an este nivelul actualizat calculat conform alin. (2).

(2) Nivelul accizelor prevăzut în anexa nr. 2 se actualizează anual cu creşterea preţurilor

de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare,

faţă de perioada octombrie 2014—septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional

de Statistică până la data de 15 octombrie. Nivelul accizelor actualizat se publică pe site-ul

Ministerului Finanţelor Publice până cel mai târziu pe data de 20 octombrie a fiecărui an.

(3) Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul în care în ultimele 12 luni are loc scăderea

preţurilor de consum, calculată în luna septembrie a anului anterior celui de aplicare, faţă de

perioada octombrie 2014—septembrie 2015, comunicată oficial de Institutul Naţional de

Statistică până la data de 15 octombrie.

(4) Pentru produsele prevăzute la art. 439 accizele se datorează o singură dată şi se

calculează prin aplicarea sumelor fixe pe unitatea de măsură asupra cantităţilor produse şi

comercializate, importate sau achiziţionate intracomunitar, după caz.

ScutiriArt. 443. — (1) Beneficiază de regimul de restituire a accizelor virate bugetului de stat

pentru produsele prevăzute la art. 439 operatorii economici care au achiziţionat direct dintr-un

stat membru sau din import aceste produse şi care ulterior le livrează în alt stat membru, le

exportă ori le returnează furnizorilor.

(2} Pentru produsele prevăzute la art. 439 retrase de pe piaţă, dacă starea sau vechimea

acestora le face improprii consumului ori nu mai îndeplinesc condiţiile de comercializare,

accizele plătite se restituie la cererea operatorului economic.

(3) Modalitatea şi condiţiile de acordare a scutirilor prevăzute la alin. (1) şi (2) se stabilesc

prin normele metodologice'.

Plătitori de accizeArt. 444. — (1) Plătitorii de accize sunt operatorii economici care produc şi comercializează

în România produsele prevăzute la art. 439, achiziţionează din teritoriul Uniunii Europene ori

importă produsele prevăzute la art. 439.

(2) în sensul alin. (1), plătitorii de accize care produc bunurile prevăzute la art. 439 sunt

operatorii economici care au în proprietate materia primă şi care produc aceste bunuri cu

mijloace proprii sau le transmit spre prelucrare la terţi, indiferent dacă prelucrarea are loc în

România sau în afara României.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015225

(3) Operatorul economic care produce, achiziţionează din alte state membre ale Uniunii

Europene sau importă produse supuse accizelor de natura celor prevăzute la art. 439 trebuie

să se autorizeze la autoritatea competentă, potrivit prevederilor din normele metodologice.

(4) Operatorul economic care nu are domiciliul fiscal în România şi intenţionează să

desfăşoare activităţi economice cu produse accizabile prevăzute la art. 439, pentru care are

obligaţia plăţii accizelor în România, va desemna un reprezentant fiscal stabilit în România

pentru a îndeplini obligaţiile care îi revin potrivit prezentului capitol.

Obligaţiile plătitorilorArt. 445. — Operatorii economici plătitori de accize prevăzuţi la art. 444 sunt obligaţi:

a)să se înregistreze ca plătitori de accize la autoritatea fiscală competentă;

b)să calculeze accizele, să le evidenţieze distinct în factură şi să le verse la bugetul de

stat la termenele stabilite, fiind răspunzători pentru exactitatea calculului şi vărsarea integrală

a sumelor datorate;

c)să ţină evidenţa accizelor, conform prevederilor din normele metodologice, şi să depună

anual deconturile privind accizele, conform dispoziţiilor legale privind obligaţiile de plată, la

bugetul de stat, până la data de 30 aprilie a anului următor celui de raportare.

Declaraţiile de accizeArt. 446. — Plătitorii de accize prevăzuţi la art. 444, cu excepţia importatorilor, au obligaţia

de a depune la autoritatea competentă o declaraţie de accize pentru fiecare lună, indiferent

dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă, până la data de 25 inclusiv a

lunii următoare celei la care se referă declaraţia.

Termenul de plată Art, 447. — (1) Pentru situaţiile prevăzute la art, 441 lit. a) şi c), termenul de plată a accizelor

a accizelor la bugetul este până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care intervine exigibilitatea accizelor.

de stat(2) Pentru situaţiile prevăzute la art, 441 lit. b), plata accizelor se face la data exigibilităţii

accizelor.

Regimul produselor accizabile Art. 448, — (1) Produsele accizabile prevăzute la art. 439 deţinute de operatorii economici

deţinute de operatorii economici care înregistrează obligaţii fiscale restante pot fi valorificate în cadrul procedurii de executare

care înregistrează obligaţii silită de organele competente, potrivit legii.

fiscale restante (2) Persoanele care dobândesc bunuri accizabile prin valorificare, potrivit alin. (1), trebuie

să îndeplinească condiţiile prevăzute de lege, după caz.

CAPITOLUL III

Contravenţii şi sancţiuni

Contravenţii si sancţiuniArt. 449. — (1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât

să fie considerate potrivit legii infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la

5.000 lei următoarele fapte:

a)producerea de vinuri liniştite, sub limita de 1.000 h! de vinuri liniştite pe an, fără

înregistrarea la autoritatea vamală teritorială potrivit art. 362 alin. (3);

b)vânzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu excepţiile

prevăzute de lege, potrivit art. 362 alin. (6);

c)nerespectarea prevederilor art. 367 alin. (1) lit. I), art. 375 alin. (1) lit. e), art. 383 alin. (3)

şi art, 391 alin. (3);

d)nerespectarea prevederilor art. 367 alin. (1) lit. j), art. 375 alin. (2), art, 383 alin. (2) şi

art. 391 alin. (2);

e)nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 367 alin. (1) lit. f) şi i);

f)primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize cu nerespectarea cerinţelor

prevăzute la art. 404 alin. (1);

g)nerespectarea prevederilor art. 424 alin. (6);

h)nerespectarea prevederilor art. 427 alin. (3) şi art. 430 alin. (3);

i)nerespectarea prevederilor art. 426 alin. (5) şi art. 429 alin. (5);

j)refuzul operatorilor economici de a prelua şi de a distruge cantităţile confiscate de tutun

prelucrat, în condiţiile prevăzute la art. 431 alin. (1)—(3).

(2) Următoarele fapte constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii

încât să fie considerate potrivit legii infracţiuni:

a)vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-aus tabilit şi declarat

preţuri de vânzare cu amănuntul potrivit art. 343 alin. (9);

b)vânzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare

cu amănuntul declarat potrivit art. 343 alin. (10);

c)vânzarea de ţigarete de către orice persoană către persoane fizice la unp reţ mai mic

decât preţul de vânzare cu amănuntul declarat potrivit art. 343 alin. (11);

d)valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a expirat,

a fost revocată sau anulată, fără plata accizelor la bugetul de stat, potrivit art. 344 alin. (2);

e)nerespectarea prevederilor art. 356 alin. (2) şi art. 357;

f)nerespectarea prevederilor art. 362 alin. (1) şi (7);

226MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

g)nesesizarea autorităţii competente în cazul deteriorării sigiliilor aplicate potrivit art. 367

alin. (1) lit. c);

h)nerespectarea prevederilor art. 397 alin. (3);

i)transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit de

documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest

regim, prevăzut în prezentul titlu, ori cu nerespectarea procedurii în cazul în care sistemul

informatizat este indisponibil la expediţie potrivit prevederilor art. 402 alin. (1) şi art. 406

alin. (1);

j)deţinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 414 alin. (1),

a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru;

k)deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a

produselor accizabile supuse marcării, potrivit prevederilor art. 421 alin. (3), fără a fi marcate

sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false sub limitele prevăzute la art. 452 alin. (1)

lit. h);

I)nerespectarea prevederilor art. 428 alin. (3);

m)nerespectarea prevederilor art. 435 alin. (1);

n)nerespectarea prevederilor art. 435 alin. (2);

o)desfăşurarea activităţilor de comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului

prelucrat şi activităţilor de comercializare în sistem angro şi/sau en detail a produselor

energetice — benzine, motorine, petrol lampant, gaz petrolier lichefiat, precum şi a

biocombustibililor, cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 435 alin. (3) şi (4);

p)achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de

distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv

comercializare în sistem angro a produselor energetice — benzine, motorine, petrol lampant

şi gaz petrolier lichefiat, precum şi a biocombustibililor şi care nu respectă condiţiile sau

obligaţiile prevăzute la art. 435 alin. (3) şi (4);

q)nerespectarea prevederilor art. 435 alin. (1).

(3) Contravenţiile prevăzute la alin. (2) se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la

100.000 lei, precum şi cu:

a)confiscarea produselor, iar în situaţia când acestea au fost vândute, confiscarea sumelor

rezultate din această vânzare, în cazurile prevăzute la lit. b), f), h)—n);

b)confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în transportul

produselor accizabile, în cazul prevăzut la lit. i);

c)suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de

1—3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro şi/sau en detail, pentru situaţiile prevăzute

la lit. k) şi o);

d)oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în cazul

producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la lit. g) şi m).

(4) Autoritatea competentă poate suspenda, la propunerea organului de control, autorizaţia

de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după

caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. j) şi alin. (2) lit. g) şi m).

(5) Autoritatea competentă poate revoca, ia propunerea organului de control, autorizaţia

de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat sau importator autorizat, după

caz, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b), d) şi e).

Constatarea contravenţiilor şi Art. 450. — (1) Constatarea şi sancţionarea faptelor ce constituie contravenţie potrivit

aplicarea sancţiunilorart. 449 se fac de organele competente din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin A.N.A.F.

şi unităţile sale subordonate, cu excepţia sancţiunilor privind suspendarea sau revocarea

autorizaţiei de antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat ori importator

autorizat, care se dispune de autoritatea competentă, la propunerea organului de control.

(2) Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 449 se aplică, după caz, persoanelor

fizice sau persoanelor juridice. în cazul asocierilor şi al altor entităţi fără personalitate juridică,

sancţiunile se aplică reprezentanţilor acestora.

(3) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data

încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul

amenzii prevăzute la art. 449, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate

în procesul-verbal.

Dispoziţii aplicabilaArt. 451. — Contravenţiilor prevăzute la art. 449 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL IV

Infracţiuni

InfracţiuniArt. 452. — (1) Constituie infracţiuni următoarele fapte:

a)producerea de produse accizabile care intră sub incidenţa regimului de antrepozitare

prevăzut în prezentul titlu în afara unui antrepozit fiscal autorizat de către autoritatea

competentă;

227

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

b)achiziţionarea de alcool etilic şi de distilate în vrac de la alţi furnizori decât antrepozitarii

autorizaţi pentru producţie sau expeditorii înregistraţi de astfel de produse, potrivit prezentului

titlu;

c) livrarea produselor energetice prevăzute la art. 355 alin. (3) lit. a)—e) din antrepozitele

fiscale sau locurile de recepţie în cazul destinatarilor înregistraţi către cumpărători, persoane

juridice, fără deţinerea de către antrepozitarul autorizat sau a destinatarului autorizat expeditor

a documentului de plată care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente

cantităţii ce urmează a fi facturată;

d)marcarea cu marcaje false a produselor accizabile supuse marcării ori deţinerea în

antrepozitul fiscal a produselor marcate în acest fel;

e)refuzul sub orice formă a accesului autorităţilor competente cu atribuţii de control pentru

efectuarea de verificări inopinate în antrepozitele fiscale;

f)livrarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii de

produse accizabile, altfel decât se prevede în prezentul titlu;

g)achiziţionarea reziduurilor de produse energetice pentru prelucrare în vederea obţinerii

de produse accizabile, altfel decât se prevede în prezentul titlu;

h)deţinerea de către orice persoană în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe

teritoriul României a produselor accizabile supuse marcării, potrivit prezentului titlu, fără a fi

marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false peste limita a 10.000 ţigarete,

400 ţigări de foi de 3 grame, 200 ţigări de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat,

alcool etilic peste 40 litri, băuturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri,

băuturi fermentate, altele decât bere si vinuri, peste 300 litri;

i)folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel,

utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum şi amplasarea înaintea contoarelor a unor canele

sau robinete prin care se pot extrage cantităţi de alcool sau distilate necontorizate;

j)eliberarea pentru consum, deţinerea în afara unui antrepozit fiscal, transportul inclusiv

în regim suspensiv de accize, utilizarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea, pe teritoriul

României, a produselor energetice prevăzute la art, 355 alin. (3) lit. g) sau asimilate acestora

din punctul de vedere al nivelului accizelor, nemarcate şi necolorate sau marcate şi colorate

necorespunzător, cu excepţiile prevăzute la art. 425 alin. (2);

k)nerespectarea prevederilor art. 427 alin. (5) şi art. 430 alin. (4);

I)nerespectarea prevederilor art. 427 alin. (6) şi art. 430 alin. (5).

(2) Infracţiunile prevăzute la alin. (1) se pedepsesc astfel:

a)cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, cele prevăzute la lit. f) şi g);

b)cu închisoare de la un an la 5 ani, cele prevăzute la lit. b), e) şi h)—k);

c)cu închisoare de la 2 ani la 7 ani, cele prevăzute la lit. a), c), d) şi I).

(3) După constatarea faptelor prevăzute la alin. (1) lit. b}—e), g) şi i), organul de control

competent dispune oprirea activităţii, sigilarea instalaţiei în conformitate cu procedurile

tehnologice de închidere a instalaţiei şi înaintează actul de control autorităţii fiscaie care a

emis autorizaţia, cu propunerea de suspendare a autorizaţiei de antrepozit fiscal.

ANEXA Nr. 1

20162017

Nr.

Denumirea produsului sau a grupei de produseU.M.

crt.Nivelul accizelor Nivelul accizelor*

(lei/U. M.){lei/U.M.)

01234

Alcool si băuturi alcoolice

3

Bere, din care:3,33,3

11.1. Bere produsă de producătorii independenţi a căror producţie hl/1 grad Plato

1,821,82

anuală nu depăşeşte 200 mii hl

Vinuri

22.1. Vinuri liniştitehl de produs0,000,00

2.2. Vinuri spumoase47,3847,38

Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri

3.1. liniştite, din care:396,84396,84

3.1.1. cidru de mere şi de pere0,000,00

3hl de produs

3.1.2. hidromel obţinut prin fermentarea unei soluţii de miere în apă0,000,00

3.2. spumoase, din care:47,3847,38

3.2.1. cidru de mere şi de pere0,000,00

*) Nivelul accizelor din coloana 4 este anterior actualizării prevăzute la art. 342 alin. (2) din Codul fiscal.

228MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

123

I 04 I

l Produse intermediarehl de produs396,84396,84 |

Alcool etilic, din care:3.306,983.306,98 |

hl Hp alrnnl nur

5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii1.653,491.653,49 |

Tutun prelucrat

€Ţigarete1.000 ţigarete430,71435,58 |

7Ţigări şi ţigări de foi1.000 bucăţi303,23303,23 |

8Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete383,78

kg383,78 |

9Alte tutunuri de fumatkg383,78383,78 |

Produse energetice

tonă3.022,432.530,17 |

10Benzină cu plumb

1.000 litri2.327,271.948,23 |

tonă2.643,392.151,13 |

11Benzină fără plumb

1.000 litri2.035,401.656,36

tonă2.245,111.796,53 |

12Motorină

1.000 litri1 897,081.518,04 |

Păcură

13.1. utilizată în scop comercialtonă71,0771,07 |

13

13.2. utilizată în scop necomercial71,0771,07 |

Gaz petrolier lichefiat

14.1. utilizat drept combustibil pentru motor607,70607,70 |

tonă

14

14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire537,76537,76 |

14.3. utilizat în consum casnic*}0,000,00 |

Gaz natural

15.1. utilizat drept combustibil pentru motor12,3212,32 |

GJ

1515.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

15.2.1. în scop comercial0,810,81

15.2.2. în scop necomercial1,521,52 |

3etrol lampant (kerosen)

tonă2.640,922.640,92 |

16.1. utilizat drept combustibil pentru motor

161.000 litri2.112,732.112,73 |

tonă2.226,352.226,35 |

' 6.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire

1.000 litri1.781,071.781,07 |

Cărbune si cocs

17.1. uti1li7zate în scopuri comercialeGJ0,710,71 |

7.2. utilizate în scopuri necomerciale1,421,42

Energie electrica

188.1. Energie electrică utilizată în scop comercialMWh2,372,37 |

8.2. Energie electrică utilizată în scop necomercial4,744,74 |

*) Prin gaze petroliera lichefiate utilizate în consum casnic se înţelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz.

Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de pânâ la maximum 12,5 kg.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015229

ANEXA Nr. 2

Acciza

Nr. crt.Denumirea produsuluiU.M.

(leiAJ.M.)

0123

1Lichid care conţine nicotinăml0,5

2Tutunul conţinut în produse din tutun încălzitkg384

TITLUL IX

Impozite şi taxe locale

CAPITOLUL I

Dispoziţii generale

Definiţii Art. 453. — în înţelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a)activitate economică — orice activitate care constă în furnizarea de bunuri, servicii şi

lucrări pe o piaţă;

b)clădire — orice construcţie situată deasupra solului şi/sau sub nivelul acestuia, indiferent

de denumirea ori de folosinţa sa, şi care are una sau mai multe încăperi ce pot servi la

adăpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaţii, echipamente şi altele

asemenea, iar elementele structurale de bază ale acesteia sunt pereţii şi acoperişul, indiferent

de materialele din care sunt construite;

c)clădire-anexă — clădiri situate în afara clădirii de locuit, precum: bucătării, grajduri,

pivniţe, cămări, pătuîe, magazii, depozite, garaje şi altele asemenea;

dj clădire cu destinaţie mixtă — clădire folosită atât în scop rezidenţial, cât şi nerezidenţial;

e)clădire nerezidenţială — orice clădire care nu este rezidenţială;

f)clădire rezidenţială — construcţie alcătuită din una sau mai multe camere folosite pentru

locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale

unei persoane sau familii;

g)nomenclatură stradală — lista care conţine denumirile tuturor străzilor dintr-o unitate

administrativ-teritorială, numerele de identificare a imobilelor pe fiecare stradă în parte,

precum şi titularul dreptului de proprietate al fiecărui imobil; nomenclatura stradală se

organizează pe fiecare localitate rurală şi urbană şi reprezintă evidenţa primară unitara care

serveşte la atribuirea adresei domiciliului/reşedinţei persoanei fizice, a sediului persoanei

juridice, precum şi a fiecărui imobil, teren şi/sau clădire;

h)rangul unei localităţi— rangul atribuit unei localităţi conform legii;

i)zone din cadrul localităţii— zone stabilite de consiliul focal, în funcţie de poziţia terenului

faţă de centrul localităţii, de reţelele edilitare, precum şi de alte elemente specifice fiecărei

unităţi administratîv-teritoriale, conform documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de

urbanism, registrelor agricole, evidenţelor specifice cadastrului imobiliar-edilitar sau altor

evidenţe agricole sau cadastrale care pot afecta valoarea terenului.

Impozite şi taxe locale Art. 454. — Impozitele şi taxele locale sunt după cum urmează:

a)impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri;

b)impozitul pe teren şi taxa pe teren;

c)impozitul pe mijloacele de transport;

d)taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;

e)taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;

f)impozitul pe spectacole;

g)taxele speciale;

h)alte taxe locale.

CAPITOLUL li

Impozitul pe clădiri şi taxa pe clădiri

Reguli generale Art. 455. — (1) Orice persoană care are în proprietate o clădire situată în România

datorează anual impozit pentru acea clădire, exceptând cazul în care în prezentul titlu se

prevede diferit.

(2) Pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-

teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosinţă, după caz, oricăror

entităţi, altele decât cele de drept public, se stabileşte taxa pe clădiri, care reprezintă sarcina

fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinţă, după

caz, în condiţii similare impozitului pe clădiri.

230MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe clădiri, precum şi taxa

pe clădiri prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al

municipiului în care este amplasată clădirea. în cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa

pe clădiri se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasată clădirea.

(4) Taxa pe clădiri se stabileşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul

de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

(5) Pe perioada în care pentru o clădire se plăteşte taxa pe clădiri, nu se datorează

impozitul pe clădiri.

(6) în cazul în care o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe

persoane, fiecare dintre proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate

în partea din clădire aflată în proprietatea sa. în cazul în care nu se pot stabili părţile

individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din

impozitul pentru clădirea respectivă.

ScutiriArt. 456. — (1) Nu se datorează impozit/taxă pe clădiri pentru:

a)clădirile aflate în proprietatea publică sau privată a statului sau a unităţilor administrativ-

teritoriale, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice sau agrement, altele

decât cele desfăşurate în relaţie cu persoane juridice de drept public;

b)clădirile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare

ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat, utilizate pentru

activitatea proprie a acestora;

c)clădirile aflate în proprietatea fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite, conform

legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a

susţine acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

d)clădirile care, prin destinaţie, constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase

recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase, precum şi componentelor locale ale acestora, cu

excepţia încăperilor folosite pentru activităţi economice;

e)clădirile funerare din cimitire şi crematorii;

f)clădirile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau particular,

autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia încăperilor care sunt folosite

pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de şcolarizare,

servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum şi clădirile

utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii nr. 263/2007

privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările

ulterioare;

g)clădirile unei instituţii sau unităţi care funcţionează sub coordonarea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, precum şi clădirile

federaţiilor sportive naţionale, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi

economice;

h)clădirile unităţilor sanitare publice, cu excepţia încăperilor folosite pentru activităţi

economice;

i)clădirile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele utilizate

de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

j)clădirile care sunt afectate activităţilor hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice,

oceanografice, de îmbunătăţiri funciare şi de intervenţii la apărarea împotriva inundaţiilor,

precum şi clădirile din porturi şi cele afectate canalelor navigabile şi staţiilor de pompare

aferente canalelor, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

k)clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje

şi tuneluri şi care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcţii, cu excepţia încăperilor

care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

I)clădirile aferente infrastructurii feroviare publice sau infrastructurii metroului;

m)clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română, în

calitate de fondator unic, cu excepţia încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

n)clădirile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu

respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

o)clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadniţe, ciupercării, silozuri pentru furaje,

silozuri şi/sau pătule pentru depozitarea şi conservarea cerealelor, cu excepţia încăperilor

care sunt folosite pentru alte activităţi economice;

p)clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea

persoanelor prevăzute la art. 2 fit. a), c)—e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 82/2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare

şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 111/2007, cu modificările şi’completările ulterioare;

q)clădirile aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Regiei Autonome

„Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, cu excepţia încăperilor care sunt folosite

pentru activităţi economice;

r)clădirile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de

război si a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

i 1

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015231

s)clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor

prevăzute la art. 1 al Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum

şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi

completările ulterioare;

t)clădirea folosită ca domiciliu aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu

handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv

a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi

în gradul I de invaliditate;

u)clădirile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite

în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia

încăperilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

v)clădirile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării şi

administrării arhivei, precum şi clădirile afectate funcţionării Centrului Naţional de Administrare

a Registrelor Naţionale Notariale;

w)clădirile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie.

(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe clădiri

datorate pentru următoarele clădiri:

a)clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau

arheologice, muzee ori case memoriale;

b)clădiri pentru care s-a instituit un regim de protecţie, altele decât monumentele istorice,

amplasate în zone de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele construite protejate;

c)clădirile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii

neguvernamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

d)clădirile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără scop

lucrativ;

e)clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor

imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, republicată,

cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care proprietarul menţine

afectaţiunea de interes public;

f)clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin, (10) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din

România, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru perioada pentru care

proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

g)clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor

aparţinând minorităţilor naţionale din România, republicată, pentru perioada pentru care

proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

h)clădirea nouă cu destinaţie de locuinţă, realizată în condiţiile Legii locuinţei nr. 114/1996,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi clădirea cu destinaţie de

locuinţă, realizată pe bază de credite, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994

privind stimularea investiţiilor pentru realizarea unor lucrări publice şi construcţii de locuinţe,

aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 82/1995, cu modificările şi completările

ulterioare. în cazul înstrăinării clădirii, scutirea de impozit nu se aplică noului proprietar al

acesteia;

i)clădirile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani, începând cu

1 ianuarie a anului în care s-a produs evenimentul;

j)clădirea folosită ca domiciliu şi/sau alte clădiri aflate în proprietatea sau coproprietatea

persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu

modificările şi completările ulterioare;

k)clădirea folosită ca domiciliu, aflată în proprietatea sau coproprietatea persoanelor ale

căror venituri lunare sunt mai mici decât salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate

din indemnizaţie de şomaj sau ajutor social;

I)clădirile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor scheme

de ajutor de stat/c/e minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de

stat;

m)clădirile la care proprietarii au executat pe cheltuială proprie lucrări de intervenţie pentiu

creşterea performanţei energetice, pe baza pnocesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor,

întocmit în condiţiile legii, prin care se constată realizarea măsurilor de intervenţie recomandate

de către auditorul energetic în certificatul de performanţă energetică sau, după caz, în raportul

de audit energetic, astfel cum este prevăzut în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2009

privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe’, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 158/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

n)clădirile unde au fost executate lucrări în condiţiile Legii nr. 153/2011 privind măsuri de

creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, cu modificările şi completările ulterioare;

232MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

o)clădirile persoanelor care domiciliază şi locuiesc efectiv în unele localităţi din Munţii

Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului

nr. 27/1996 privind acordarea unor facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele

localităţi din Munţii Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării", republicată, cu

modificările ulterioare;

p)clădirile deţinute de cooperaţiile de consum sau meşteşugăreşti şi de societăţile

cooperative agricole, în condiţiile elaborării unor scheme de ajutor de stat/afe minimis având

un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul ajutorului de stat;

r)clădirile deţinute de asociaţiile de dezvoltare intercomunitară.

(3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele

justificative.

(4) Impozitul pe clădirile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt

utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult

6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal

următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

Calculul Impozitului Art. 457. — (1) Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile-anexă, aflate în proprietatea

pe clădirile rezidenţiale persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între

aflate în proprietatea 0,08%—0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin

persoanelor fizicehotărâre a consiliului local La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine

Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(2) Valoarea impozabilă a clădirii, exprimată în lei, se determină prin înmulţirea suprafeţei

construite desfăşurate a acesteia, exprimată în metri pătraţi, cu valoarea impozabilă

corespunzătoare, exprimată în lei/m2, din tabelul următor:

Valoarea impozabilă

— lei/m2—

Cu instalaţii de apă,

Tipul clădiriiFără instalaţii de apă,

canalizare, electrice

canalizare, electrica

şi încălzire (condiţii

sau încălzire

cumulative)

A. Clădire cu cadre din beton armat sau cu pereţi

exteriori din cărămidă arsă sau din orice alte

1.000600

materiale rezultate în urma unui tratament termic

şi/sau chimic

B. Clădire cu pereţii exteriori din lemn, din piatră

naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci sau

300200

din orice alte materiale nesupuse unui tratament

termic si/sau chimic

»

C. Clădire-anexă cu cadre din beton armat sau

cu pereţi exteriori din cărămidă arsă sau din

200175

orice alte materiale rezultate în urma unui

tratament termic si/sau chimic

D, Clădire-anexă cu pereţii exteriori din lemn, din

piatră naturală, din cărămidă nearsă, din vălătuci

12575

sau din orice alte materiale nesupuse unui

tratament termic si/sau chimic

E, In cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi

adresă încăperi amplasate la subsol, demisol

75% din suma care 75% din suma care

şi/sau la mansardă, utilizate ca locuinţă, în

s-ar aplica clădiriis-ar aplica clădirii

oricare dintre tipurile de clădiri prevăzute la

lit. A—D

F. In cazul contribuabilului care deţine la aceeaşi

adresă încăperi amplasate la subsol, la demisol

50% din suma care 50% din suma care

şi/sau la mansardă, utilizate în alte scopuri decât

s-ar aplica clădiriis-ar aplica clădirii

cel de locuinţă, în oricare dintre tipurile de clădiri

prevăzute la lit. A—D

(3) în cazul unei clădiri care are pereţii exteriori din materiale diferite, pentru stabilirea

valorii impozabile a clădirii se identifică în tabelul prevăzut la alin. (2) valoarea impozabilă cea

mai mare corespunzătoare materialului cu ponderea cea mai mare.

(4) Suprafaţa construită desfăşurată a unei clădiri se determină prin însumarea suprafeţelor

secţiunilor tuturor nivelurilor clădirii, inclusiv ale balcoanelor, logiilor sau ale celor situate la

subsol sau la mansardă, exceptând suprafeţele podurilor neutilizate ca locuinţă, ale scărilor

şi teraselor neacoperite.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015233

(5) Dacă dimensiunile exterioare ale unei clădiri nu pot fi efectiv măsurate pe conturul

exterior, atunci suprafaţa construită desfăşurată a clădirii se determină prin înmulţirea

suprafeţei utile a clădirii cu un coeficient de transformare de 1,4.

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se ajustează în funcţie de rangul localităţii şi zona în care

este amplasată clădirea, prin înmulţirea valorii determinate conform alin. (2)—(5) cu

coeficientul de corecţie corespunzător, prevăzut în tabelul următor:

Zona ta cadrul localităţiiRangul localităţii

0llliiiIVV

A2,602,502,402,301,101,05

B2,502,402,302,201,051,00

C2,402,302,202,101,000,95

D2,302,202,102,000,950,90

(7) în cazul unui apartament amplasat într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri şi

8 apartamente, coeficientul de corecţie prevăzut la alin. (6) se reduce cu 0,10.

(8) Valoarea impozabilă a clădirii, determinată în urma aplicării prevederilor alin. (1)—(7),

se reduce în funcţie de anul terminării acesteia, după cum urmează:

a)cu 50%, pentru clădirea care are o vechime de peste 100 de ani la data de 1 ianuarie

a anului fiscal de referinţă;

b)cu 30%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 50 de ani şi 100 de ani

inclusiv, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă;

c)cu 10%, pentru clădirea care are o vechime cuprinsă între 30 de ani şi 50 de ani inclusiv,

la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referinţă.

(9) în cazul clădirii la care au fost executate lucrări de renovare majoră, din punct de vedere

fiscal, anul terminării se actualizează, astfel că acesta se consideră ca fiind cel în care a fost

efectuată recepţia la terminarea lucrărilor. Renovarea majoră reprezintă acţiunea complexă care

cuprinde obligatoriu lucrări de intervenţie la structura de rezistenţă a clădirii, pentru asigurarea

cerinţei fundamentale de rezistenţă mecanică şi stabilitate, prin acţiuni de reconstruire,

consolidare, modernizare, modificare sau extindere, precum şi, după caz, alte lucrări de

intervenţie pentru menţinerea, pe întreaga durată de exploatare a clădirii, a celorlalte cerinţe

fundamentale aplicabile construcţiilor, conform legii, vizând, în principal, creşterea performanţei

energetice şi a calităţii arhitectural-ambientale şi funcţionale a clădirii. Anul terminării se

actualizează în condiţiile în care, la terminarea lucrărilor de renovare majoră, valoarea clădirii

creşte cu cel puţin 50% faţă de valoarea acesteia la data începerii executării lucrărilor.

Calculul impozitului Art. 458. — (1) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea persoanelor fizice,

impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2—1,3% asupra

pe clădirile nerezidenţiale

valorii care poate fi:

aflate în proprietatea

a)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii

persoanelor fizice

5 ani anteriori anului de referinţă;

b)valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani

anteriori anului de referinţă;

c)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în

cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referinţă.

(2) Cota impozitului pe clădiri se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul

municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General ai Municipiului Bucureşti.

(3) Pentru clădirile nerezidenţiaîe aflate în proprietatea persoanelor fizice, utilizate pentru

activităţi din domeniul agricol, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote de

0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4) în cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1),

impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate

conform art. 457.

Calculul impozitului pe clădirile Art. 459, — (1) în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor

CU destinaţie mixtă aflate în fizice, impozitul se calculează prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în

proprietatea persoanelor fizicescop rezidenţial conform art. 457 cu impozitul determinat pentru suprafaţa folosită în scop

nerezidenţial, conform art. 458.

(2) în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se

desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457.

(3) Dacă suprafeţele folosite în scop rezidenţial şi cele folosite în scop nerezidenţial nu

pot fi evidenţiate distinct, se aplică următoarele reguli:

a)în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care nu se

desfăşoară nicio activitate economică, impozitul se calculează conform art. 457;

b)în cazul în care la adresa clădirii este înregistrat un domiciliu fiscal la care se desfăşoară

activitatea economică, iar cheltuielile cu utilităţile sunt înregistrate în sarcina persoanei care

desfăşoară activitatea economică, impozitul pe clădiri se calculează conform prevederilor

art. 458.

234MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Calculul impozitului/taxei pe Art. 460. — (1) Pentru clădirile rezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de

clădirile deţinute de persoanele persoanele juridice, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse

juridiceîntre 0,08%—0,2% asupra valorii impozabile a clădirii.

(2) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice,

impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2%—1,3%,

inclusiv, asupra valorii impozabile a clădirii.

(3) Pentru clădirile nerezidenţiale aflate în proprietatea sau deţinute de persoanele juridice,

utilizate pentru activităţi din domeniul agricol, impozitul/taxa pe clădiri se calculează prin

aplicarea unei cote de 0,4% asupra valorii impozabile a clădirii.

(4) în cazul clădirilor cu destinaţie mixtă aflate în proprietatea persoanelor juridice, impozitul

se determină prin însumarea impozitului calculat pentru suprafaţa folosită în scop rezidenţial

conform alin. (1), cu impozitul calculat pentru suprafaţa folosită în scop nerezidenţial, conform

alin. (2) sau (3).

(5) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe clădiri, valoarea impozabilă a clădirilor aflate în

proprietatea persoanelor juridice este valoarea de la 31 decembrie a anului anterior celui

pentru care se datorează impozitul/taxa şi poate fi:

a)ultima valoare impozabilă înregistrată în evidenţele organului fiscal;

b)valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în

conformitate cu standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

c)valoarea finală a lucrărilor de construcţii, în cazul clădirilor noi, construite în cursul anului

fiscal anterior;

d)valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în

cazul clădirilor dobândite în cursul anului fiscal anterior;

e)în cazul clădirilor care sunt finanţate în baza unui contract de leasing financiar, valoarea

rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în conformitate cu

standardele de evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării;

f)în cazul clădirilor pentru care se datorează taxa pe clădiri, valoarea înscrisă în

contabilitatea proprietarului clădirii şi comunicată concesionarului, locatarului, titularului

dreptului de administrare sau de folosinţă, după caz.

(6) Valoarea impozabilă a clădirii se actualizează o dată la 3 ani pe baza unui raport de

evaluare a clădirii întocmit de un evaluator autorizat In conformitate cu standardele de

evaluare a bunurilor aflate în vigoare la data evaluării,

(7) Prevederile alin, (6) nu se aplică în cazul clădirilor care aparţin persoanelor faţă de

care a fost pronunţată o hotărâre definitivă de declanşare a procedurii falimentului.

(8) în cazul în care proprietarul clădirii nu a actualizat valoarea impozabilă a clădirii în

ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, cota impozitului/taxei pe clădiri este 5%,

(9) în cazul în care proprietarul clădirii pentru care se datorează taxa pe clădiri nu a

actualizat valoarea impozabilă în ultimii 3 ani anteriori anului de referinţă, diferenţa de taxă faţă

de cea stabilită conform alin. (1) sau (2), după caz, va fi datorată de proprietarul clădirii.

(10) Cota impozitului/taxei pe clădiri prevăzută la alin. (1) şi (2) se stabileşte prin hotărâre

a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General

al Municipiului Bucureşti.

Declararea, dobândirea, Art. 461. — (1) Impozitul pe clădiri este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care

înstrăinarea şi modificarea are în proprietate clădirea la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

clădirilor(2) In cazul dobândirii sau construirii unei clădiri în cursu! anului, proprietarul acesteia are

obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă

se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data dobândirii şi datorează impozit pe clădiri

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(3) Pentru clădirile nou-construite, data dobândirii clădirii se consideră după cum urmează:

a)pentru clădirile executate integral înainte de expirarea termenului prevăzut în autorizaţia

de construire, data întocmirii procesului-verbal de recepţie, dar nu mai târziu de 15 zile de la

data terminării efective a lucrărilor;

b)pentru clădirile executate integral la termenul prevăzut în autorizaţia de construire, data

din aceasta, cu obligativitatea întocmirii procesului-verbal de recepţie în termenul prevăzut de

lege;

c)pentru clădirile ale căror lucrări de construcţii nu au fost finalizate la termenul prevăzut

în autorizaţia de construire şi pentru care nu s-a solicitat prelungirea valabilităţii autorizaţiei,

ta condiţiile legii, la data expirării acestui termen şi numai pentru suprafaţa construită

desfăşurată care are elementele structurale de bază ale unei clădiri, în speţă pereţi şi

acoperiş. Procesul-verbal de recepţie se întocmeşte la data expirării termenului prevăzut în

autorizaţia de construire, consemnându-se stadiul lucrărilor, precum şi suprafaţa construită

desfăşurată în raport cu care se stabileşte impozitul pe clădiri.

(4) Declararea clădirilor în vederea impunerii şi înscrierea acestora în evidenţele

autorităţilor administraţiei publice locale reprezintă o obligaţie legală a contribuabililor care

deţin în proprietate aceste imobile, chiar dacă ele au fost executate fără autorizaţie de

construire.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015235

(5) în cazul în care dreptul de proprietate asupra unei clădiri este transmis în cursul unui

an fiscal, impozitul va fi datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra clădirii

la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

(6) în cazul extinderii, îmbunătăţirii, desfiinţării parţiale sau al altor modificări aduse unei

clădiri existente, inclusiv schimbarea integrală sau parţială a folosinţei, precum şi în cazul

reevaluării unei clădiri, care determină creşterea sau diminuarea impozitului, proprietarul are

obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază

teritorială de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data modificării

respective şi datorează impozitul pe clădiri determinat în noile condiţii începând cu data de

1 ianuarie a anului următor.

(7) în cazul desfiinţării unei clădiri, proprietarul are obligaţia să depună o nouă declaraţie

de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea,

în termen de 30 de zile de la data demolării sau distrugerii şi încetează să datoreze impozitul

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor, inclusiv în cazul clădirilor pentru care nu

s-a eliberat autorizaţie de desfiinţare.

(8) Dacă încadrarea clădirii în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui

an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe

clădiri, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului

următor.

(9) în cazul clădirilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de

proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii cadastrului

şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale,

dovedite prin lucrări de cadastru. Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în

evidenţele fiscale, în registrul agricol, precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează

conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care se

înregistrează la organul fiscal local lucrarea de cadastru, ca anexă la declaraţia fiscală.

(10) în cazul unei clădiri care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga

durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a)impozitul pe clădiri se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului

următor celui în care a fost încheiat contractul;

b)în cazul încetării contractului de leasing, impozitul pe clădiri se datorează de locator,

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor încheierii procesului-verbal de predare a

bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca

urmare a rezilierii contractului de leasing;

c)atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal

loca! în a cărui rază de competenţă se află clădirea, în termen de 30 de zile de la data finalizării

contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor

documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii

contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

(11) Taxa pe clădiri se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie

dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. în cazul contractelor care prevăd

perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care

s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

(12) Persoana care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la

organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de

25 a lunii următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de

concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă, Sa care anexează o copie a acestui contract.

(13) în cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe clădiri datorate, persoana

care datorează taxa pe clădiri are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a

cărui rază teritorială de competenţă se află clădirea, până la data de 25 a lunii următoare

celei în care s-a înregistrat situaţia respectivă,

(14) Declararea clădirilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor

imobile la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

(15) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care

beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe clădiri.

Plata Impozitului/taxeiArt. 462. — (1) Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de

31 martie şi 30 septembrie, inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pentru întregul an de către

contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la

10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această

atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(3) Impozitul pe clădiri, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, de până la 50 lei

inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

(4) în cazul în’ care contribuabilul deţine în proprietate mai multe clădiri amplasate pe raza

aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2) şi (3) se referă la impozitul pe clădiri

cumulat.

236MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Taxa pe clădiri se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din

perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere,

administrare ori folosinţă.

CAPITOLULUI

Impozitul pe teren şi taxa pe teren

Reguli generaleArt. 463. — (1) Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează

pentru acesta un impozit anual, exceptând cazurile în care în prezentul titlu se prevede altfel.

(2) Pentru terenurile proprietate publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-

teritoriale, concesionate, închiriate, date în administrare ori in folosinţa, după caz, se stabileşte

taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului

de administrare sau de folosinţă, în condiţii similare impozitului pe teren.

(3) Impozitul prevăzut la alin. (1), denumit în continuare impozit pe teren, precum şi taxa

pe teren prevăzută la alin. (2) se datorează către bugetul local al comunei, al oraşului sau al

municipiului în care este amplasat terenul. în cazul municipiului Bucureşti, impozitul şi taxa pe

teren se datorează către bugetul local al sectorului în care este amplasat terenul.

(4) Taxa pe teren se plăteşte proporţional cu perioada pentru care este constituit dreptul

de concesionare, închiriere, administrare ori folosinţă.

(5) Pe perioada 1h care pentru un teren se plăteşte taxa pe teren, nu se datorează impozitul

pe teren,

(6} In cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe pejsoane, fiecare

proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. în cazul în care

nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun

datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

ScutiriArt. 464. — (1} Nu se datorează impozit/taxă pe teren pentru:

a)terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităţilor administrativ-

teritoriale, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi economice sau agrement;

b)terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în

administrare ori în folosinţă, după caz, instituţiilor publice cu finanţare de la bugetul de stat,

utilizate pentru activitatea proprie a acestora;

c)terenurile fundaţiilor înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a

întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu

caracter umanitar, social şi cultural;

d)terenurile aparţinând cultelor religioase recunoscute oficial şi asociaţiilor religioase,

precum şi componentelor locale ale acestora, cu excepţia suprafeţelor care sunt folosite

pentru activităţi economice;

e)terenurile aparţinând cimitirelor şi crematoriilor;

f)terenurile utilizate de unităţile şi instituţiile de învăţământ de stat, confesional sau

particular, autorizate sâ funcţioneze provizoriu ori acreditate, cu excepţia suprafeţelor care

sunt folosite pentru activităţi economice care generează alte venituri decât cele din taxele de

şcolarizare, servirea meselor pentru preşcolari, elevi sau studenţi şi cazarea acestora, precum

şi clădirile utilizate de către creşe, astfel cum sunt definite şi funcţionează potrivit Legii

nr. 263/2007, cu modificările şi completările ulterioare;

g)terenurile unităţilor sanitare publice, cu excepţia suprafeţelor folosite pentru activităţi

economice;

h)terenurile legate de sistemele hidrotehnice, terenurile de navigaţie, terenurile aferente

infrastructurii portuare, canalelor navigabile, inclusiv ecluzele şi staţiile de pompare aferente

acestora, precum şi terenurile aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, pe baza avizului

privind categoria de folosinţă a terenului, emis de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară;

i)terenurile folosite pentru activităţile de apărare împotriva inundaţiilor, gospodărirea

apelor, hidrometeorologie, cele care contribuie la exploatarea resurselor de apă, cele folosite

ca zone de protecţie definite în lege, precum şi terenurile utilizate pentru exploatările din

subsol, încadrate astfel printr-o hotărâre a consiliului local, în măsura în care nu afectează

folosirea suprafeţei solului;

j)terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât

durează ameliorarea acestora;

k)terenurile care prin natura lor şi nu prin destinaţia dată sunt improprii pentru agricultură

sau silvicultură;

I)terenurile ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale, drumuri principale

administrate de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România — S.A.,

zonele de siguranţă a acestora, precum şi terenurile ocupate de piste şi terenurile din jurul

pistelor reprezentând zone de siguranţă;

m)terenurile pe care sunt amplasate elementele infrastructurii feroviare publice, precum

şi cele ale metroului;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015237

n)terenurile din parcurile industriale, parcurile ştiinţifice şi tehnologice, precum şi cele

utilizate de incubatoarele de afaceri, cu respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

0)terenurile aferente capacităţilor de producţie care sunt în sectorul pentru apărare cu

respectarea legislaţiei în materia ajutorului de stat;

p)terenurile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română,

în calitate de fondator unic, cu excepţia terenurilor care sunt folosite pentru activităţi

economice;

q)terenurile instituţiilor sau unităţilor care funcţionează sub coordonarea Ministerului

Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia

terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice;

r)terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război, a văduvelor de

război şi a văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război;

s)terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor

prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările

ulterioare;

t)terenul aferent clădirii de domiciliu, aflat în proprietatea sau coproprietatea persoanelor

cu handicap grav sau accentuat şi a persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate, respectiv

a reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi

în gradul I de invaliditate;

u)terenurile aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 2 lit. a),

c)—e) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006, cu modificările şi completările

ulterioare;

v)terenurile destinate serviciului de apostilă şi supralegalizare, cele destinate depozitării

şi administrării arhivei, precum şi terenurile afectate funcţionării Centrului Naţional de

Administrare a Registrelor Naţionale Notariale;

w)suprafeţele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se

reglementează procesul de producţie lemnoasă, cele certificate, precum şi cele cu arborete

cu vârsta de până la 20 de ani;

x)terenurile deţinute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserţie;

y)terenurile aflate în proprietatea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale

din România, cu statut de utilitate publică, precum şi cele închiriate, concesionate sau primite

în administrare ori în folosinţă de acestea de la o instituţie sau o autoritate publică, cu excepţia

terenurilor care sunt folosite pentru activităţi economice.

(2} Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului/taxei pe teren

datorate pentru:

a)terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată, cu

modificările şi completările ulterioare, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea

de interes public;

b)terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (10) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 94/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pe durata pentru

care proprietarul menţine afectaţiunea de interes public;

c)terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 83/1999, republicată, pe durata pentru care proprietarul menţine afectaţiunea

de interes public;

d)terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizaţii

neguvemamentale şi întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale;

e)terenurile utilizate de organizaţii nonprofit folosite exclusiv pentru activităţile fără SCOp

lucrativ;

f)terenurile aparţinând asociaţiilor şi fundaţiilor folosite exclusiv pentru activităţile fără scop

lucrativ;

g)terenurile afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani;

h)terenurile aferente clădirii de domiciliu şi/sau alte terenuri aflate în proprietatea sau

coproprietatea persoanelor prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea

nr. 341/2004r cu modificările şi completările ulterioare;

1) suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric;

j)terenurile aflate în proprietatea persoanelor ale căror venituri lunare sunt mai mici decât

salariul minim brut pe ţară ori constau în exclusivitate din indemnizaţie de şomaj sau ajutor

social;

k)terenurile aflate în proprietatea operatorilor economici, în condiţiile elaborării unor

scheme de ajutor de stat/c/e minimis având un obiectiv prevăzut de legislaţia în domeniul

ajutorului de stat;

I)terenurile din extravilan situate în situri arheologice înscrise în Repertoriul Arheologic

Naţional folosite pentru păşunat;

m)terenurile persoanelor care domiciliază şi locuiesc efectiv în unele localităţi din Munţii

Apuseni şi în Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului

nr. 27/1996, republicată, cu modificările ulterioare;

238MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

n)terenurile extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare;

o)terenul situat în extravilanul localităţilor, pe o perioadă de 5 ani ulteriori celui în care

proprietarul efectuează intabularea în cartea ftjnciară pe cheltuială proprie;

p)suprafeţele neconstruite ale terenurilor cu regim de monument istoric şi protejate;

q)terenurile, situate în zonele de protecţie ale monumentelor istorice şi în zonele protejate;

r)suprafeţele terenurilor afectate de cercetările arheologice, pe întreaga durată a efectuării

cercetărilor.

(3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului/taxei, stabilită conform alin. (2), se aplică

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele

justificative.

4)Impozitul pe terenurile aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt

utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult

6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50% . Reducerea se aplică în anul fiscal

următor celui în care este îndeplinită această condiţie.

Calculul impozitului/taxai Art. 465. — (1) Impozitul/Taxa pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului,

pe terenrangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului,

conform încadrării făcute de consiliul local.

(2) în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de

folosinţă terenuri cu construcţii, precum şi terenul înregistrat în registrul agricol la altă categorie

de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii în suprafaţă de până la 400 m^ inclusiv,

impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare,

cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Nivelurile impozitului/taxei, pe ranguri de localităţi

Zona în cadrul

— lei/ha

localităţii

0I11IIIIVV

A8282-207066878-171946042—151065236-13090711-1788569-1422

B6878-171945199-129984215-105383558-8894569-1422427-1068

C5199—129983558—88942668—66701690-4226427—1068284—710

D3558—88941690—42261410—3526984—2439278—696142—356

(3) în cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie

de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2,

impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare,

cu suma corespunzătoare prevăzută la alin. (4), iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul

de corecţie corespunzător prevăzut la alin. (5),

(4) Pentru stabilirea impozitului/taxei pe teren, potrivit alin. (3), se folosesc sumele din

tabelul următor, exprimate în lei pe hectar:

Nr.Zona

ABcD

crt.Categoria de folosinţă

1Teren arabil28211915

2Păşune21191513

3Fâneată21191513

»

4Vie46352819

5Livadă53463528

6Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră28211915

7Teren cu ape151380

8Drumuri si căi ferate0000

9Teren neproductiv0000

(5) Suma stabilită conform alin. (4) se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie corespunzător

prevăzut în următorul tabel:

Rangul localităţiiCoeficientul de corecţie

08,00

I5,00

II4,00

III3,00

IV1,10

V1,00

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015239

(6) Ca excepţie de la prevederile alin. (2)—(5), în cazul contribuabililor persoane juridice,

pentru terenul amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă

decât cea de terenuri cu construcţii, impozitul/taxa pe teren se calculează conform

prevederilor alin. (7) numai dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii:

a)au prevăzut în statut, ca obiect de activitate, agricultură;

b)au înregistrate în evidenţa contabilă, pentru anul fiscal respectiv, venituri şi cheltuieli

din desfăşurarea obiectului de activitate prevăzut la lit. a).

(7) în cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin

înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în

următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie corespunzător prevăzut la art. 457 alin. (6):

Nr.Impozit

Categoria de folosinţă

crt.(lei)

1Teren cu construcţii22—31

2Teren arabil42—50

3Păşune20—28

4Fâneaţă20—28

5Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.148—55

5.1Vie până la intrarea pe rod0

6Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt, 6,148—56

6.1Livadă până la intrarea pe rod0

Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui

78—16

prevăzut la nr. crt. 7.1

7.1Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie0

8Teren cu apă, altul decât cel cu amenajări piscicole1—6

8.1Teren cu amenajări piscicole26—34

9Drumuri şi căi ferate0

10Teren neproductiv0

(8) înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile şi terenurile, a titularului

dreptului de proprietate asupra acestora, precum şi schimbarea categoriei de folosinţă se pot

face numai pe bază de documente, anexate la declaraţia făcută sub semnătura proprie a

capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei. Procedura

de înregistrare şi categoriile de documente se vor stabili prin norme metodologice.

(9) Nivelul impozitului pe teren prevăzut la alin. (2) şi (7) se stabileşte prin hotărâre a

consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General

al Municipiului Bucureşti.

Declararea şi datorarea Art. 466. — (1) Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care

Impozitului şi a taxei pe terenare în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

(2) în cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să

depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de

competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit

pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(3) în cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui

an fiscai, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra

terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

(4) Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul

unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului

pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului

următor.

(5) în cazul modificării categoriei de folosinţă a terenului, proprietarul acestuia are obligaţia

să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de

competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data modificârii folosinţei, şi datorează

impozitul pe teren conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului unnător.

(6) în cazul terenurilor la care se constată diferenţe între suprafeţele înscrise în actele de

proprietate şi situaţia reală rezultată din măsurătorile executate în condiţiile Legii nr. 7/1996,

republicată/cu modificările şi completările ulterioare, pentru determinarea sarcinii fiscale se

au în vedere suprafeţele care corespund situaţiei reale, dovedite prin lucrări de cadastru.

Datele rezultate din lucrările de cadastru se înscriu în evidenţele fiscale, în registrul agricol,

precum şi în cartea funciară, iar impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data

de 1 ianuarie a anului următor celui în care se înregistrează la organul fiscal local lucrarea

respectivă, ca anexă la declaraţia fiscală.

240MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) în cazul unui teren care face obiectul unui contract de leasing financiar, pe întreaga

durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a)impozitul pe teren se datorează de locatar, începând cu data de 1 ianuarie a anului

următor celui în care a fost încheiat contractul;

b)în cazul în care contractul de leasing financiar încetează altfel decât prin ajungerea la

scadenţă, impozitul pe teren se datorează de locator, începând cu data de 1 ianuarie a anului

următor celui în care terenul a fost predat locatorului prin încheierea procesului-verbal de

predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă intrarea bunului în

posesia locatorului ca urmare a rezilierii contractului de leasing;

c)atât locatorul, cât şi locatarul au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal

local în a cărui rază de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data finalizării

contractului de leasing sau a încheierii procesului-verbal de predare a bunului sau a altor

documente similare care atestă intrarea bunului în posesia locatorului ca urmare a rezilierii

contractului de leasing însoţită de o copie a acestor documente.

(8) Taxa pe teren se datorează pe perioada valabilităţii contractului prin care se constituie

dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă. în cazul contractelor care prevăd

perioade mai mici de un an, taxa se datorează proporţional cu intervalul de timp pentru care

s-a transmis dreptul de concesiune, închiriere, administrare ori folosinţă.

(9) Persoana care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la organul

fiscal Tocai în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până Ia data de 25 a lunii

următoare celei în care intră în vigoare contractul prin care se acordă dreptul de concesiune,

închiriere, administrare ori folosinţă, la care anexează o copie a acestui contract.

(10) în cazul unei situaţii care determină modificarea taxei pe teren datorate, persoana

care datorează taxa pe teren are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a

cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, până la data de 25 a lunii următoare celei

în care s-a înregistrat situaţia respectivă.

(11) Declararea terenurilor în scop fiscal nu este condiţionată de înregistrarea acestor

terenuri la oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară.

(12) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care

beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului sau a taxei pe teren,

Plata impozitului Art 467. — (1) Impozitul pe teren se plăteşte anual, în douâ rate egaie, până la datele de

şi a taxai pe teren31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către

contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de

până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti,

această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti,

(3) Impozitul pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice

şi juridice, de până la 50 iei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plata.

(4) în cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe terenuri amplasate pe

raza aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, prevederile alin. (2) şi (3) se referă ia impozitul

pe teren cumulat,

(5) Taxa pe teren se plăteşte lunar, până la data de 25 a lunii următoare fiecărei luni din

perioada de valabilitate a contractului prin care se transmite dreptul de concesiune, închiriere,

administrare ori folosinţă.

CAPITOLUL IV

Impozitul pe mijloacele de transport

Reguli generaleArt. 468. — (1) Orice persoană care are în proprietate un mijloc de transport care trebuie

înmatriculat/înregistrat în România datorează un impozit anual pentru mijlocul de transport,

cu excepţia cazurilor în care în prezentul capitol se prevede altfel.

(2) Impozitul pe mijloacele de transport se datorează pe perioada cât mijlocul de transport

este înmatriculat sau înregistrat în România.

(3) Impozitul pe mijloacele de transport se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-

teritoriale unde persoana îşi are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz.

(4) în căzui unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,

pe întreaga durată a acestuia, impozitul pe mijlocul de transport se datorează de locatar.

ScutiriArt. 469. — (1) Nu se datorează impozitul pe mijloacele de transport pentru:

a)mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea veteranilor de război,

văduvelor de război sau văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, pentru un singur

mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;

b)mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor cu

handicap grav sau accentuat, cele pentru transportul persoanelor cu handicap sau invaliditate,

aflate în proprietatea sau coproprietatea reprezentanţilor legali ai minorilor cu handicap grav

sau accentuat şi ai minorilor încadraţi în gradul I de invaliditate, pentru un singur mijloc de

transport, la alegerea contribuabilului;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015241

c)mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute

la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;

d)mijloacele de transport aflate în proprietatea sau coproprietatea persoanelor prevăzute

la art. 3 alin. (1) lit. b) şi art. 4 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările

ulterioare, pentru un singur mijloc de transport, la alegerea contribuabilului;

e)navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folosite pentru transportul persoanelor

fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta lalomiţei;

f)mijloacele de transport ale instituţiilor publice;

g)mijloacele de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de

transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de pasageri în

afara unei localităţi, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport public;

h)vehiculele istorice definite conform prevederilor legale în vigoare;

i)mijloacele de transport folosite exclusiv pentru transportul stupilor în pastoral;

j)mijloacele de transport folosite exclusiv pentru intervenţii în situaţii de urgenţă;

k)mijloacele de transport ale instituţiilor sau unităţilor care luncţionează sub coordonarea

Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului;

I)mijloacele de transport ale fundaţiilor înfiinţate prin testament constituite conform legii,

cu scopul de a întreţine, dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine

acţiuni cu caracter umanitar, social şi cultural;

m)mijloacele de transport ale organizaţiilor care au ca unică activitate acordarea gratuită

de servicii sociale în unităţi specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală,

asistenţă, ocrotire, activităţi de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie,

persoane cu handicap, persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate,

în condiţiile legii;

n)autovehiculele acţionate electric;

o)autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă şi care nu sunt utilizate în

folosul propriu al operatorului economic, comerciant auto sau societate de leasing;

p)mijloacele de transport deţinute de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor

naţionale.

(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea impozitului pe mijloacele

de transport agricole utilizate efectiv în domeniul agricol,

(3) Scutirea sau reducerea de la plata impozitului pe mijloacele de transport agricole

utilizate efectiv în domeniul agricol, stabilită conform alin. (2), se aplică începând cu data de

1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

(4) Impozitul pe mijloacele de transport se reduce cu 50% pentru persoanele fizice care

domiciliază în localităţile precizate în:

a)Hotărârea Guvernului nr. 323/1996 privind aprobarea Programului special pentru

sprijinirea dezvoltării economico-sociale a unor localităţi din Munţii Apuseni, cu modificările

ulterioare;

b)Hotărârea Guvernului nr. 395/1996 pentru aprobarea Programului special privind unele

măsuri şi acţiuni pentru sprijinirea dezvoltării economico-sociale a judeţului Tulcea şi a

Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării", cu modificările ulterioare.

Calculul impozituluiArt. 470. — (1) Impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de tipul

mijlocului de transport, conform celor prevăzute în prezentul capitol.

(2) în cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se

calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de

200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Lei/200 cm3 sau

Nr.

Mijloace de transport cu tracţiune mecanicăfracţiune din

crt.

aceasta

I. Vehicule înmatriculate (lei/200 cm3 sau fracţiune din aceasta)

Motociclete, tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea

18

cilindrică de până Sa 1.600 cm3, inclusiv

Motociclete, tricicluri şi cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste

29

1.600 cm3

Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 şi 2.000 cm3

318

inclusiv

Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600 cm3

472

inclusiv

Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 şi 3.000 cm3

5144

inclusiv

6Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3290

242MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

Lei/200 cm3 sau

Nr.

Mijloace de transport cu tracţiune mecanicăfracţiune din

crt.

aceasta

7Autobuze, autocare, microbuze24

Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată

830

de până la 12 tone, inclusiv

9Tractoare înmatriculate18

II.Vehicule înregistrate

1Vehicule cu capacitate cilindricălei/200 cm3

1.1Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică < 4.800 cm32—4

1.2Vehicule înregistrate cu capacitate cilindrică > 4.800 cm34—6

2Vehicule fără capacitate cilindrică evidenţiată50—150 lei/an

(3) în cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu minimum 50%, conform

hotărârii consiliului local.

(4) în cazul unui ataş, impozitul pe mijlocul cfe transport este de 50% din impozitul pentru

motocicletele respective.

(5) în cazul unui autovehicul de transport de marfă cu masa totală autorizată egală sau mai

mare de 12 tone, impozitul pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare

prevăzută în tabelul următor:

Impozituî

(în lei/an)

Ax(e)

motor(oare) cu Alte sisteme

Numârut de axe şi greutatea bruta încărcata maximă admisăsistem de de

suspensie suspensie

pneumatică sau pentru axele

echivalentele motoare

recunoscute

Idouă axe

1Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 13 tone0133

2Masa de cei puţin 13 tone, dar mai mică de 14 tone133367

3Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 15 tone367517

4Masa de cel puţin 15 tone, dar mai mică de 18 tone5171.169

5Masa de cel puţin 18 tone5171.169

II3 axe

1Masa de cei puţin 15 tone, dar mai mică de 17 tone133231

2Masa de cel puţin 17 tone, dar mai mică de 19 tone231474

3Masa de cel puţin 19 tone, dar mai mică de 21 tone474615

4Masa de cel puţin 21 tone, dar mai mică de 23 tone615947

5Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone9471.472

6Masa de ce! puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone9471.472

7Masa de cel puţin 26 tone9471.472

III4 axe

1Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone615623

2Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 27 tone623973

3Masa de cel puţin 27 tone, dar mai mică de 29 tone9731.545

4Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone1.5452.291

5Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 32 tone1.5452.291

6Masa de cel puţin 32 tone1.5452.291

243

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(6) în cazul unei combinaţii de autovehicule, un autovehicul articulat sau tren rutier, de

transport de marfă cu masa totală maximă autorizată egală sau mai mare de 12 tone, impozitul

pe mijloacele de transport este egal cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul următor:

Impozitul

(în lei/an)

Ax(e)

motor(oare) cu Alte sisteme

Numărul de axe şi greutatea brută încărcată maximă admisăsistem de de

suspensie suspensie

pneumatică sau pentru axele

echivalentele motoare

recunoscute

I2 + 1 axe

1Masa de cel puţin 12 tone, dar mai mică de 14 tone00

2Masa de cel puţin 14 tone, dar mai mică de 16 tone00

3Masa de cel puţin 16 tone, dar mai mică de 18 tone060

4Masa de cel puţin 18 tone, dar mai mică de 20 tone60137

5Masa de cel puţin 20 tone, dar mai mică de 22 tone137320

6Masa de cel puţin 22 tone, dar mai mică de 23 tone320414

7Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone414747

8Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 28 tone7471.310

9Masa de cel puţin 28 tone7471.310

I!2+2 axe

1Masa de cel puţin 23 tone, dar mai mică de 25 tone128299

2Masa de cel puţin 25 tone, dar mai mică de 26 tone299491

3Masa de cel puţin 26 tone, dar mai mică de 28 tone491721

4Masa de cel puţin 28 tone, dar mai mică de 29 tone721871

5Masa de cel puţin 29 tone, dar mai mică de 31 tone8711.429

6Masa de cel puţin 31 tone, dar mai mică de 33 tone1.4291 984

7Masa de cel puţin 33 tone, dar mai mică de 36 tone1.9843 012

8Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone1.9843.012

9Masa de cel puţin 38 tone1.9843.012

Iii2+3 axe

1Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone1.5792.197

2Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone2.1972 986

3Masa de cel puţin 40 tone2.1972.986

IV3+2 axe

1Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone1.3951.937

2Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone1.9372679

3Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone2.6793.963

4Masa de cel puţin 44 tone2.6793.963

V3+3 axe

1Masa de cel puţin 36 tone, dar mai mică de 38 tone794960

2Masa de cel puţin 38 tone, dar mai mică de 40 tone9601.434

3Masa de cel puţin 40 tone, dar mai mică de 44 tone1.4342.283

4Masa de cel puţin 44 tone1.4342.283

244MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) în cazul unei remorci, al unei semiremorci sau rulote care nu face parte dintr-o

combinaţie de autovehicule prevăzută la alin. (6), taxa asupra mijlocului de transport este

egală cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

Impozit

Masa totală maximă autorizată

— lei —

a.Până la 1 tonă, inclusiv9

b.Peste 1 tonă, dar nu mai mult de 3 tone34

c.Peste 3 tone, dar nu mai mult de 5 tone52

d.Peste 5 tone64

(8) în cazul mijloacelor de transport pe apă, impozitul pe mijlocul de transport este egal cu

suma corespunzătoare din tabelul următor:

Impozit

Mijlocul de transport pe apă

— lei/an —

1.Luntre, bărci fără motor, folosite pentru pescuit şi uz personal21

2.Bărci fără motor, folosite în alte scopuri56

3.Bărci cu motor210

4.Nave de sport şi agrementIntre 0 si 1.119

?

5.Scutere de apă210

6.Remorchere şi împingătoare:X

a)până la 500 CP, inclusiv559

b)peste 500 CP şi până la 2000 CP, inclusiv909

c)peste 2000 CP şi până la 4000 CP, inclusiv1398

d)peste 4000 CP2237

7.Vapoare — pentru fiecare 1000 tdw sau fracţiune din acesta182

8.Ceamuri, şlepuri şi barje fluviale:X

a)cu capacitatea de încărcare până la 1500 de tone, inclusiv182

b} cu capacitatea de încărcare de peste 1500 de tone şi până la

280

3000 de tone, inclusiv

c)cu capacitatea de încărcare de peste 3000 de tone490

(9} în înţelesul prezentului articol, capacitatea cilindrică sau masa totală maximă autorizată

a unui mijloc de transport se stabileşte prin cartea de identitate a mijlocului de transport, prin

factura de achiziţie sau un alt document similar.

Declararea şi datorarea Art. 471. — {1) Impozitul pe mijlocul de transport este datorat pentru întregul an fiscal de

impozitului pe mijloacele persoana care deţine dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport înmatriculat sau

de transportînregistrat în România la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior.

(2) In cazul înmatriculării sau înregistrării unui mijloc de transport în cursul anului,

proprietarul acestuia are obligaţia să depună o declaraţie la organul fiscal local în a cărui rază

teritorială de competenţă are domiciliul, sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de

30 de zile de la data înmatriculării/înregistrării, şi datorează impozit pe mijloacele de transport

începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(3) în cazul în care mijlocul de transport este dobândit în alt stat decât România,

proprietarul datorează impozit începând cu data de 1 ianuarie a anului următor înmatriculării

sau înregistrării acestuia în România.

(4) în cazul radierii din circulaţie a unui mijloc de transport, proprietarul are obligaţia să

depună o declaraţie la organul fiscal în a cărui rază teritorială de competenţă îşi are domiciliul,

sediul sau punctul de lucru, după caz, în termen de 30 de zile de la data radierii, şi încetează

să datoreze impozitul începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

(5) în cazul oricărei situaţii care conduce la modificarea impozitului pe mijloacele de

transport, inclusiv schimbarea domiciliului, sediului sau punctului de lucru, contribuabilul are

obligaţia depunerii declaraţiei fiscale cu privire la mijlocul de transport la organul fiscal local

pe a cărei rază teritorială îşi are domiciliul/sediul/punctul de lucru, în termen de 30 de zile,

inclusiv, de la modificarea survenită, şi datorează impozitul pe mijloacele de transport stabilit

în noile condiţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015245

(6) în cazul unui mijloc de transport care face obiectul unui contract de leasing financiar,

pe întreaga durată a acestuia se aplică următoarele reguli:

a)impozitul pe mijloacele de transport se datorează de locatar începând cu data de

1 ianuarie a anului următor încheierii contractului de leasing financiar, până la sfârşitul anului

în cursul căruia încetează contractul de leasing financiar;

b)locatarul are obligaţia depunerii declaraţiei fiscale la organul fiscal local în a cărui rază

de competenţă se înregistrează mijlocul de transport, în termen de 30 de zile de la data

procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă

intrarea bunului în posesia locatarului, însoţită de o copie a acestor documente;

c)la încetarea contractului de leasing, atât locatarul, cât şi locatorul au obligaţia depunerii

declaraţiei fiscale la consiliul local competent, în termen de 30 de zile de la data încheierii

procesului-verbal de predare-primire a bunului sau a altor documente similare care atestă

intrarea bunului în posesia locatorului, însoţită de o copie a acestor documente.

(7) Depunerea declaraţiilor fiscale reprezintă o obligaţie şi în cazul persoanelor care

beneficiază de scutiri sau reduceri de la plata impozitului pe mijloacele de transport.

Plata impozituluiArt. 472. — (1) Impozitul pe mijlocul de transport se plăteşte anual, în două rate egale,

până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv.

(2) Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe mijlocul de transport, datorat pentru întregul

an de către contribuabili, până la data de 31 martie a anului respectiv inclusiv, se acordă o

bonificaţie de până la 10% inclusiv, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul

municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

(3) Impozitul anual pe mijlocul de transport, datorat aceluiaşi buget local de către

contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la

primul termen de plată. în cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe mijloace

de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi administrativ-

teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul pe mijlocul de transport cumulat al acestora.

CAPITOLUL V

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

Reguli generaleArt. 473. — Orice persoană care trebuie să obţină un certificat, un aviz sau o autorizaţie

menţionată în prezentul capitol trebuie să plătească o taxă la compartimentul de specialitate

al autorităţii administraţiei publice locale înainte de a i se elibera certificatul, avizul sau

autorizaţia necesară.

Taxa pentru eliberarea Art. 474, — (1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism, în mediul urban, este

certificatelor de urbanism, egală cu suma stabilită conform tabelului următor:

a autorizaţiilor de construire

şl a altor avize şi autorizaţii

Suprafaţa pentru care se obţine certificatul de urbanism— lei —

a)până la 150 m2, inclusiv5—6

b)între 151 şi 250 m2, inclusiv6—7

c)între 251 şi 500 m2, inclusiv7—9

d)între 501 şi 750 rr)2, inclusiv9—12

e)între 751 şi 1.000 m2, inclusiv12—14

14 + 0,01 lei/m2,

pentru fiecare m2

f)peste 1.000 m2

care depăşeşte

1.000 m2

(2) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru o zonă rurală este egală cu

50% din taxa stabilită conform alin, (1),

(3) Taxa pentru prelungirea unui certificat de urbanism este egală cu 30% din cuantumul

taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.

(4) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi

amenajarea teritoriului, de către primari sau de structurile de specialitate din cadrul consiliului

judeţean se stabileşte de consiliul local în sumă de până la 15 lei, inclusiv.

(5) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii de construire pentru o clădire rezidenţială sau

clădire-anexă este egală cu 0,5% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţii.'

(6) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire pentru alte construcţii decât cele

menţionate la alin. (5) este egală cu 1% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie,

inclusiv valoarea instalaţiilor aferente.

246MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) Pentru taxele prevăzute la alin. (5) şi (6) stabilite pe baza valorii autorizate a lucrărilor

de construcţie se aplică următoarele reguli:

a)taxa datorată se stabileşte pe baza valorii lucrărilor de construcţie declarate de persoana

care solicită avizul şi se plăteşte înainte de emiterea avizului;

b)pentru taxa prevăzută lâ alin. (5), valoarea reală a lucrărilor de construcţie nu poate fi

mai mică decât valoarea impozabilă a clădirii stabilită conform art. 457;

c)în termen de 15 zile de la data finalizării lucrărilor de construcţie, dar nu mai târziu de

15 zile de la data la care expiră autorizaţia respectivă, persoana care a obţinut autorizaţia

trebuie să depună o declaraţie privind valoarea lucrărilor de construcţie la compartimentul de

specialitate al autorităţii administraţiei publice locale;

d)până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care se depune situaţia finală privind

valoarea lucrărilor de construcţii, compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei

publice locale are obligaţia de a stabili taxa datorată pe baza valorii reale a lucrărilor de

construcţie;

e)până în cea de-a 15-a zi, inclusiv, de la data la care compartimentul de specialitate al

autorităţii administraţiei publice locale a comunicat valoarea stabilită pentru taxă, trebuie plătită

orice diferenţă de taxă datorată de către persoana care a primit autorizaţia sau orice diferenţă

de taxă care trebuie rambursată de autoritatea administraţiei publice locale.

(8) Taxa pentru prelungirea unei autorizaţii de construire este egală cu 30% din cuantumul

taxei pentru eliberarea certificatului sau a autorizaţiei iniţiale.

(9) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare, totală sau parţială, a unei construcţii

este egală cu 0,1% din valoarea impozabilă stabilită pentru determinarea impozitului pe clădiri,

aferentă părţii desfiinţate,

(10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări necesare lucrărilor de

cercetare şi prospectare a terenurilor în etapa efectuării studiilor geotehnice şi a studiilor

privind ridicările topografice, sondele de gaze, petrol şi alte excavări se datorează de către

titularii drepturilor de prospecţiune şi explorare şi se calculează prin înmulţirea numărului de

metri pătraţi de teren ce vor fi efectiv afectaţi la suprafaţa solului de foraje şi excavări cu o

valoare cuprinsă între 0 şi 15 lei.

(11) în termen de 30 de zile de la finalizarea fazelor de cercetare şi prospectare,

contribuabilii au obligaţia să declare suprafaţa efectiv afectată de foraje sau excavări, iar în

cazul în care aceasta diferă de cea pentru care a fost emisă anterior o autorizaţie, taxa

aferentă se regularizează astfel încât să reflecte suprafaţa efectiv afectată.

(12) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei necesare pentru lucrările de organizare de şantier

în vederea realizării unei constructii, care nu sunt incluse în altă autorizaţie de construire, este

» i *

egală cu 3% din valoarea autorizată a lucrărilor de organizare de şantier.

(13) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de amenajare de tabere de corturi, căsuţe sau

rulote ori campinguri este egală cu 2% din valoarea autorizată a lucrărilor de construcţie.

(14) Taxa pentru autorizarea amplasării de chioşcuri, containere, tonete, cabine, spaţii de

expunere, corpuri şi panouri de afişaj, firme şi reclame situate pe căile şi în spaţiile publice este

de până la 8 lei, inclusiv, pentru fiecare metru pătrat de suprafaţă ocupată de construcţie.

(15) Taxa pentru eliberarea unei autorizaţii privind lucrările de racorduri şi branşamente la

reţele publice de apă, canalizare, gaze, termice, energie electrică, telefonie şi televiziune prin

cablu se stabileşte de consiliul local şi este de până la 13 lei, inclusiv, pentru fiecare racord.

(16) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă se stabileşte

de către consiliile locale în sumă de până la 9 lei, inclusiv.

Taxa pentru eliberarea Art. 475. — (1) Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare se stabileşte

autorizaţiilor pentru de consiliul local şi este de până la 20 lei, inclusiv.

desfăşurarea unor activităţi(2) Taxele pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea

carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol se stabilesc de către consiliile

locale şi sunt de până la 80 lei, inclusiv.

(3) Persoanele a căror activitate se încadrează în grupele 561 — Restaurante, 563 —

Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor şi 932 — Alte activităţi recreative şi distractive

potrivit Clasificării activităţilor din economia naţională — CAEN, actualizată prin Ordinul

preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 337/2007 privind actualizarea Clasificării

activităţilor din economia naţională — CAEN, datorează bugetului local al comunei, oraşului

sau municipiului, după caz, în a cărui rază administrativ-teritorială se desfăşoară activitatea,

otaxă pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii de

alimentaţie publică, în funcţie de suprafaţa aferentă activităţilor respective, în sumă de:

a)până la 4.000 lei, pentru o suprafaţă de până la 500 m2, inclusiv;

b)între 4.000 şi 8.000 lei pentru o suprafaţă mai mare de 500 m2.

(4) Nivelul taxei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin hotărâre a consiliului local. La nivelul

municipiului Bucureşti, această taxă se stabileşte de către Consiliul General al Municipiului

Bucureşti şi se face venit la bugetul local al sectorului în a cărui rază teritorială se desfăşoară

activitatea.

(5) Autorizaţia privind desfăşurarea activităţii de alimentaţie publică, în cazul în care

comerciantul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, se emite de către primarul în a cărui

rază de competenţă se află amplasată unitatea sau standul de comercializare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015247

ScutiriArt. 476. — (1) Sunt scutite de taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor

următoarele:

a)certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt veterani de război, văduve

de război sau văduve nerecăsătorite ale veteranilor de război;

b)certificatele, avizele şi autorizaţiile ai căror beneficiari sunt persoanele prevăzute la

art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare;

c)certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lăcaşuri de cult sau

construcţii-anexă;

d)certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru dezvoltarea, modernizarea

sau reabilitarea infrastructurilor din transporturi care aparţin domeniului public al statului;

e)certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire pentru lucrările de interes public

naţional, judeţean sau local;

f)certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este

oinstituţie publică;

g)autorizaţiile de construire pentru autostrăzile şi căile ferate atribuite prin concesionare,

conform legii;

h)certificatele de urbanism şi autorizaţiile de construire, dacă beneficiarul construcţiei este

oinstituţie sau o unitate care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării

Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului;

i)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este

ofundaţie înfiinţată prin testament, constituită conform legii, cu scopul de a întreţine, dezvolta

şi ajuta instituţii de cuitură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter umanitar,

social si cultural;

» 1

j)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, dacă beneficiarul construcţiei este

oorganizaţie care are ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi

specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi

de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap,

persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

k)certificat de urbanism sau autorizaţie de construire, în cazul unei calamităţi naturale.

(2) Consiliile locale pot hotărî să acorde scutirea sau reducerea taxei pentru eliberarea

certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor pentru:

a)lucrări de întreţinere, reparare, conservare, consolidare, restaurare, punere în valoare

a monumentelor istorice astfel cum sunt definite în Legea nr. 422/2001 privind protejarea

monumentelor istorice, republicată, cu modificările ulterioare, datorate de proprietarii persoane

fizice care realizează, integral sau parţial, aceste lucrări pe cheltuială proprie;

b)lucrări destinate păstrării integrităţii fizice şi a cadrului construit sau natural al

monumentelor istorice definite în Legea nr. 422/2001, republicată, cu modificările ulterioare,

finanţate de proprietarii imobilelor din zona de protecţie a monumentelor istorice, în

concordanţă cu reglementările cuprinse în documentaţiile de urbanism întocmite potrivit legii;

c)lucrări executate în condiţiile Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru

reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, republicată, cu modificările şi completările

ulterioare;

d)lucrări executate în zone de regenerare urbană, delimitate în condiţiile Legii nr. 350/2001

privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, cu modificările şi completările ulterioare, lucrări

în care se desfăşoară operaţiuni de regenerare urbană coordonate de administraţia locală, în

perioada derulării operaţiunilor respective.

CAPITOLUL VI

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

Taxa pentru serviciile Art. 477. — (1) Orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în

de reclamă şi publicitateRomânia în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană

datorează plata taxei prevăzute în prezentul articol, cu excepţia serviciilor de reclamă şi

publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.

(2) Publicitatea realizată prin mijloace de informare în masă scrise şi audiovizuale, în

sensul prezentului articol, corespunde activităţilor agenţilor de publicitate potrivit Clasificării

activităţilor din economia naţională — CAEN, cu modificările ulterioare, respectiv publicitatea

realizată prin ziare şi alte tipărituri, precum şi prin radio, televiziune şi internet.

(3) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru servicii de

reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza

căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.

(4) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se calculează prin aplicarea cotei taxei

respective la valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate.

(5) Cota taxei se stabileşte de consiliul local, fiind cuprinsă între 1% şi 3%.

(6) Valoarea serviciilor de reclamă şi publicitate cuprinde orice plată obţinută sau care

urmează a fi obţinută pentru serviciile de reclamă şi publicitate, cu excepţia taxei pe valoarea

adăugată.

248MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(7) Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, lunar, până la

data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări de servicii

de reclamă şi publicitate.

Taxa pentru afişaj In scop Art. 478. — (1) Orice persoană care utilizează un panou, un afişaj sau o structură de afişaj

de reclamă şi publicitatepentru reclamă şi publicitate, cu excepţia celei care intră sub incidenţa art. 477, datorează

plata taxei anuaie prevăzute în prezentul articol către bugetul local al comunei, al oraşului

sau al municipiului, după caz, în raza căreia/căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura

de afişaj respectivă. La nivelul municipiului Bucureşti, această taxă revine'bugetului local al

sectorului în raza căruia este amplasat panoul, afişajul sau structura de afişaj respectivă.

(2) Valoarea taxei pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se calculează anual prin

înmulţirea numărului de metri pătraţi sau a fracţiunii de metru pătrat a suprafeţei afişajului

pentru reclamă sau publicitate cu suma stabilită de consiliul local, astfel:

a)în cazul unui afişaj situat în locul în care persoana derulează o activitate economică,

suma este de până la 32 lei, inclusiv;

b)în cazul oricărui altui panou, afişaj sau oricărei altei structuri de afişaj pentru reclamă şi

publicitate, suma este de până la 23 lei, inclusiv.

(3) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate se recalculează pentru a reflecta

numărul de luni sau fracţiunea din lună dintr-un an calendaristic în care se afişează în scop

de reclamă şi publicitate.

(4) Taxa pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate se plăteşte anual, în două rate

egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. Taxa pentru afişajul în scop de

reclamă şi publicitate, datorată aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi

juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată.

(5) Persoanele care datorează taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate sunt

obligate să depună o declaraţie !a compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei

publice locale în termen de 30 de zile de la data amplasării structurii de afişaj.

ScutiriArt. 479. — (1) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate şi taxa pentru afişaj în scop

de reclamă şi publicitate nu se aplică instituţiilor publice, cu excepţia cazurilor când acestea

fac reclamă unor activităti economice.

>

(2) Taxa prevăzută în prezentul articol, denumită în continuare taxa pentru afişaj în scop

de reclamă şi publicitate, nu se aplică unei persoane care închiriază panoul, afişajul sau

structura de afişaj unei alte persoane, în acest caz taxa prevăzută la art. 477 fiind plătită de

această ultimă persoană.

(3) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se datorează pentru afişele,

panourile sau alte mijloace de reclamă şi publicitate amplasate în interiorul clădirilor.

(4) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate nu se aplică pentru panourile de

identificare a instalaţiilor energetice, marcaje de avertizare sau marcaje de circulaţie, precum

şi alte informaţii de utilitate publică şi educaţionale.

(5) Nu se datorează taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate pentru

afişajul efectuat pe mijloacele de transport care nu sunt destinate, prin construcţia lor, realizării

de reclamă şi publicitate.

CAPITOLUL Vii

Impozitul pe spectacole

Reguli generaleArt. 480. — (1) Orice persoană care organizează o manifestare artistică, o competiţie

sportivă sau altă activitate distractivă în România are obligaţia de a plăti impozitul prevăzut

în prezentul capitol, denumit în continuare impozitul pe spectacole.

(2) Impozitul pe spectacole se plăteşte la bugetul local al unităţii administrativ-teritorialeîn

raza căreia are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau altă activitate distractivă.

Calculul impozituluiArt. 481, — (1) Impozitul pe spectacole se calculează prin aplicarea cotei de impozit la

suma încasată din vânzarea biletelor de intrare şi a abonamentelor.

(2) Consiliile locale hotărăsc cota de impozit după cum urmează:

a)până la 2%, în cazul unui spectacol de teatru, de exemplu o piesă de teatru, balet,

operă, operetă, concert filarmonic sau altă manifestare muzicală, prezentarea unui film la

cinematograf, un spectacol de circ sau orice competiţie sportivă internă sau internaţională;

b)până la 5% în cazul oricărei altei manifestări artistice decât cele enumerate la lit. a).

(3) Suma primită din vânzarea biletelor de intrare sau a abonamentelor nu cuprinde sumele

plătite de organizatorul spectacolului în scopuri caritabile, conform contractului scris intrat în

vigoare înaintea vânzării biletelor de intrare sau a abonamentelor.

(4) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole stabilit în conformitate cu prezentul

articol au obligaţia de:

a)a înregistra biletele de intrare şi/sau abonamentele la compartimentul de specialitate al

autorităţii administraţiei publice locale care îşi exercită autoritatea asupra locului unde are loc

spectacolul;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015249

b)a anunţa tarifele pentru spectacol în locul unde este programat să aibă loc spectacolul,

precum şi în orice alt loc în care se vând bilete de intrare şi/sau abonamente;

c)a preciza tarifele pe biletele de intrare şi/sau abonamente şi de a nu încasa sume care

depăşesc tarifele precizate pe biletele de intrare şi/sau abonamente;

d)a emite un bilet de intrare şi/sau abonament pentru toate sumele primite de la spectatori;

e)a asigura, la cererea compartimentului de specialitate al autorităţii administraţiei publice

locale, documentele justificative privind calculul şi plata impozitului pe spectacole;

f)a se conforma oricăror altor cerinţe privind tipărirea, înregistrarea, avizarea, evidenţa şi

inventarul biletelor de intrare şi a abonamentelor, care sunt precizate în normele elaborate în

comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice, contrasemnate de Ministerul Culturii şi Ministerul Tineretului şi Sportului.

ScutiriArt. 482. — Spectacolele organizate în scopuri umanitare sunt scutite de la plata

impozitului pe spectacole.

Plata impozituluiArt. 483. — (1) Impozitul pe spectacole se plăteşte lunar până la data de 10, inclusiv, a lunii

următoare celei in care a avut loc spectacolul.

(2) Orice persoană care datorează impozitul pe spectacole are obligaţia de a depune o

declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la

data stabilită pentru fiecare piaţă a impozitului pe spectacole. Formatuî declaraţiei se

precizează Tn normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(3) Persoanele care datorează impozitul pe spectacole răspund pentru calculul corect al

impozitului, depunerea la timp a declaraţiei şi plata la timp a impozitului.

CAPITOLUL VIII

Taxe speciale

Taxo specialeArt. 484. — (1) Pentru funcţionarea unor servicii publice locale create în interesul

persoanelor fizice şi juridice, precum şi pentru promovarea turistică a localităţii, consiliile

locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot adopta taxe

speciale.

(2) Domeniile în care consiliile locale, judeţene şi Consiliul General al Municipiului

Bucureşti, după caz, pot adopta taxe speciale pentru serviciile publice locale, precum şi

cuantumul acestora se stabilesc în conformitate cu prevederile Legii nr. 273/2006 privind

finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

(3) Taxele speciale se încasează numai de îa persoanele fizice şi juridice care beneficiază

de serviciile oferite de instituţia sau serviciul public de interes local, potrivit regulamentului de

organizare şl funcţionare al acestora, sau de la cele care sunt obligate, potrivit legii, să

efectueze prestaţii ce intră în sfera de activitate a acestui tip de serviciu.

ScutiriArt. 485. — (1) Autorităţile deliberative pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor

speciale instituite conform art. 484, pentru următoarele persoane fizice sau juridice:

a)veteranii de război, văduvele de război şi văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de

război;

b} persoanele fizice prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu

modificările şi completările ulterioare;

c)instituţiile sau unităţile care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi

Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice;

d)fundaţiile înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine,

dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural;

e)organizaţiile care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi

specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi

de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap,

persoane vârstnice, precum şi pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii;

f)reprezentanţii legali ai minorilor cu handicap grav sau accentuat şi ai minorilor încadraţi

în gradul I de invaliditate.

(2) Taxele speciale instituite conform art. 484 se reduc cu 50% pentru persoanele fizice

care domiciliază în localităţile precizate în:

a)Hotărârea Guvernului nr. 323/1996, cu modificările ulterioare;

b)Hotărârea Guvernului nr. 395/1996, cu modificările ulterioare.

250MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

CAPITOLUL IX

Alte taxe locale

Alte taxe localeArt. 486. — (1) Consiliile locale, Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile

judeţene, după caz, pot institui taxe pentru utilizarea temporară a locurilor publice şi pentru

vizitarea muzeelor, caselor memoriale, monumentelor istorice de arhitectură şi arheologice şi

altele asemenea.

(2) Consiliile locale pot institui taxe pentru deţinerea sau utilizarea echipamentelor şi

utilajelor destinate obţinerii de venituri care folosesc infrastructura publică locală, pe raza

localităţii unde acestea sunt utilizate, precum şi taxe pentru activităţile cu impact asupra

mediului înconjurător.

(3) Taxele prevăzute la alin. (1) şi (2) se calculează şi se plătesc în conformitate cu

procedurile aprobate de autorităţile deliberative interesate.

(4) Taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de

500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi

50% din această valoare. Taxa se face venit la bugetul local.

(5) Pentru eliberarea de copii heliografice de pe planuri cadastrale sau de pe alte

asemenea planuri, deţinute de consiliile locale, consiliul local stabileşte o taxă de până la

32 lei, inclusiv.

(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), consiliile locale, Consiliul General al Municipiului

Bucureşti şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, pot institui taxa

pentru reabilitare termică a blocurilor de locuinţe şi locuinţelor unifamiliale, pentru care s-au

alocat sume aferente cotei de contribuţie a proprietarilor, In condiţiile Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 18/2009, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 158/2011, cu

modificările şi completările ulterioare.

ScutiriArt. 487. — Autorităţile deliberative pot acorda reduceri sau scutiri de la plata taxelor

instituite conform art. 486 următoarelor persoane fizice sau juridice:

a)veteranii de război, văduvele de război şi văduvele nerecăsătorite ale veteranilor de

război;

b)persoanele fizice prevăzute la art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu

modificările şi completările ulterioare;

c)instituţiile sau unităţile care funcţionează sub coordonarea Ministerului Educaţiei şi

Cercetării Ştiinţifice sau a Ministerului Tineretului şi Sportului, cu excepţia incintelor folosite

pentru activităţi economice;

d)fundaţiile înfiinţate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreţine,

dezvolta şi ajuta instituţii de cultură naţională, precum şi de a susţine acţiuni cu caracter

umanitar, social şi cultural;

e)organizaţiile care au ca unică activitate acordarea gratuită de servicii sociale în unităţi

specializate care asigură găzduire, îngrijire socială şi medicală, asistenţă, ocrotire, activităţi

de recuperare, reabilitare şi reinserţie socială pentru copil, familie, persoane cu handicap,

persoane vârstnice, precum şs pentru alte persoane aflate în dificultate, în condiţiile legii.

Contracte de frducieArt. 488. —în cazul persoanelor fizice şi juridice care încheie contracte de fiducie conform

Codului civil, impozitele şi taxele locale aferente masei patrimoniale fiduciare transferate în

cadrul operaţiunii de fiducie sunt plătite de către fiduciar la bugetele locale ale unităţilor

administrativ-teritoriale unde sunt înregistrate bunurile care fac obiectul operaţiunii de fiducie,

cu respectarea prevederilor prezentului titlu, începând cu data de întâi a lunii următoare celei

în care a fost încheiat contractul de fiducie.

CAPITOLUL X

Alte dispoziţii comune

Majorarea impozitelor şi taxelor Art. 489. — (1) Autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea

locale de consiliile locale sau autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în

consiliile judeţeneprezentul titlu, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi de

necesităţile bugetare locale, cu excepţia taxelor prevăzute la art. 494 alin, (10) lit. b) şi c).

(2) Cotele adiţionale stabilite conform alin. (1) nu pot fi mai mari de 50% faţă de nivelurile

maxime stabilite tn prezentul titlu.

(3) Criteriile prevăzute la alin. (1) se hotărăsc de către autoritatea deliberativă a

administraţiei publice locale.

(4) Pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, consiliul local poate majora

impozitul pe teren cu până la 500%, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin

hotărâre a consiliului local.

(5) Consiliul local poate majora impozitul pe clădiri şi impozitul pe teren cu până la 500%

pentru clădirile şi terenurile neîngrijite, situate în intravilan.

(6) Criteriile de încadrare în categoria clădirilor şi terenurilor prevăzute la alin. (5) se adoptă

prin hotărâre a consiliului local.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015251

(7) Clădirile şi terenurile care intră sub incidenţa alin. (5) se stabilesc prin hotărâre a

consiliului local conform elementelor de identificare potrivit nomenclaturii stradale.

(8) Hotărârile consiliului local stabilite potrivit alin. (7) au caracter individual.

Controlul şi colectarea Art. 490. —Autorităţile administraţiei publice locale şi organele speciale ale acestora, după

impozitelor şi taxelor localecaz, sunt responsabile pentru stabilirea, controlul şi colectarea impozitelor şi taxelor locale,

precum şi a amenzilor şi penalizărilor aferente.

Indexarea impozitelor Art. 491. — (1) în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, care constă într-o anumită

şi taxelor localesumă în lei sau care este stabilită pe baza unei anumite sume în lei, sumele respective se

indexează anual, până la data de 30 aprilie, de către consiliile locale, ţinând cont de rata

inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor

Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(2) Sumele indexate conform alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local şi se aplică

în anul fiscal următor. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului

General al Municipiului Bucureşti.

Elaborarea normelorArt. 492. — Elaborarea normelor pentru prezentul titlu se face de către Ministerul Finanţelor

Publice şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

CAPITOLUL XI

Sancţiuni

SancţiuniArt. 493. — (1) Nerespectarea prevederilor prezentului titlu atrage răspunderea

9

disciplinară, contravenţională sau penală, potrivit dispoziţiilor legale In vigoare.

(2) Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii

încât să fie considerate, potrivit legii, infracţiuni:

a)depunerea peste termen a declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6),

(7), alin. (10) lit. c), alin. (12) şi (13), art. 466 alin. (2), (5), alin, (7) lit. c), alin. (9) şi (10), art. 471

alin. (2), (4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c), art. 474 alin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) şi

art. 483 alin. (2);

b)nedepunerea declaraţiilor de impunere prevăzute la art. 461 alin. (2), (6), (7), alin. (10)

lit. c), alin. (12) şi (13), art. 466 alin. (2), (5) şi alin. (7) lit. c), alin. (9) şi (10), art. 471 alin. (2),

(4), (5) şi alin. (6) lit. b) şi c), art. 474 aSin. (7) lit. c), alin. (11), art. 478 alin. (5) şi art. 483

alin. (2).

(3) Contravenţia prevăzută la alin. (2) lit. a) se sancţionează cu amendă de la 70 lei la

279 lei, iar cele de la alin. (2) lit. b) cu amendă de la 279 lei ia 696 lei.

(4) încălcarea normelor tehnice privind tipărirea, înregistrarea, vânzarea, evidenţa şi

gestionarea, după caz, a abonamentelor şi a biletelor de intrare la spectacole constituie

contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 325 lei la 1.578 lei.

(5) în cazul persoanelor juridice, limitele minime şi maxime ale amenzilor prevăzute la

alin. (3) şi (4) se majorează cu 300%.

(6) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primari şi persoane

împuternicite din cadrul autorităţii administraţiei publice locale.

(7) Limitele amenzilor prevăzute la alin. (3) şi (4) se actualizează prin hotărâre a consiliilor

locale conform procedurii stabilite la art. 491.

(8) Contravenţiilor prevăzute în prezentul capitol li se aplică dispoziţiile Ordonanţei

Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL XII

Dispoziţii finale

Implicaţii bugetare ale Art. 494. — (1) Impozitele şi taxele locale, majorările de întârziere, precum şi amenzile

impozitelor şi taxelor localeaferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-

teritoriale.

(2) Impozitul pe clădiri, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul

local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situată clădirea respectivă.

(3) Impozitul pe teren, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul

local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia este situat terenul respectiv.

(4) Cu excepţiile prevăzute la alin. (5), impozitul pe mijlocul de transport, majorările de

întârziere, precum şi amenzile aferente acestuia constituie venituri la bugetul local al unităţii

administrativ-teritoriale în raza căreia trebuie înmatriculat sau înregistrat mijlocul de transport

respectiv.

252MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(5) Veniturile provenite din impozitul pe mijlocul de transport stabilit în concordanţă cu

prevederile art. 470 alin. (5) şi (6), majorările de întârziere, precum şi amenzile aferente se pot

utiliza exclusiv pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construire a drumurilor

locale şi judeţene, din care 60% constituie venituri la bugetul local şi 40% constituie venituri

la bugetul judeţean. în cazul municipiului Bucureşti, impozitul constituie venituri în proporţie

de 60% la bugetele sectoarelor şi 40% la bugetul municipiului Bucureşti.

(6) Taxele locale prevăzute la cap. V din prezentul titlu constituie venituri ale bugetelor

locale ale unităţilor administrativ-teritoriale. Pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi a

autorizaţiilor de construire de către preşedinţii consiliilor judeţene, cu avizul primarilor

comunelor, taxele datorate constituie venit în proporţie de 50% la bugetul local al comunelor

şi de 50% la bugetul local al consiliului judeţean.

(7) Taxa pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate, precum şi amenzile aferente

constituie venituri la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat afişajul,

panoul sau structura pentru afişajul în scop de reclamă şi publicitate.

(8) Impozitul pe spectacole, precum şi amenzile aferente constituie venituri la bugetul local

al unităţii administrativ-teritoriale unde are loc manifestarea artistică, competiţia sportivă sau

altă activitate distractivă.

(9) Celelalte taxe locale prevăzute la art. 486, precum şi amenzile aferente constituie

venituri !a bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale unde este situat locul public sau

echipamentul respectiv ori unde trebuie înmatriculat vehiculul lent,

(10) Constituie venit la bugetul local sumele provenite din:

a)majorările pentru plata cu întârziere a impozitelor şi taxelor locale;

b)taxele judiciare de timbru şi alte taxe de timbru prevăzute de lege;

c)taxele extrajudiciare de timbru prevăzute de lege, exclusiv contravaloarea cheltuielilor

efectuate cu difuzarea timbrelor fiscale.

(11) Sumele prevăzute ia alin. (10) lit. b) şi c) se ajustează pentru a reflecta rata inflaţiei în

conformitate cu normele elaborate în comun de Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

(12) în vederea clarificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor,

compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa

de a solicita informaţii şi documente cu relevanţă fiscală sau pentru identificarea

contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii, avocaţii, executorii

judecătoreşti, organele de poliţie, organele vamale, serviciile publice comunitare pentru

regimul permiselor de conducere şi înmatriculare a vehiculelor, serviciile publice comunitare

pentru eliberarea paşapoartelor simple, serviciile publice comunitare de evidenţă a

persoanelor, precum şi orice altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la

bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil au

obligaţia furnizării acestora fără plată.

Dispoziţii tranzitoriiArt. 495. — în vederea stabilirii impozitelor şi taxelor locafe pentru anul fiscal 2016, se

stabilesc următoarele reguli:

a)persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri

nerezidenţiale sau clădiri cu destinaţie mixtă au obligaţia să depună declaraţii până la data de

29 februarie 2016, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanţelor publice

şi al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, în termen de 60 de zile de la

data publicării în Monitorul Oficial ai Românei, Partea I, a prezentului cod;

b)persoanele juridice au obligaţia să depună declaraţii privind clădirile pe care le deţin în

proprietate şi la data de 31 decembrie 2015, destinaţia şi valoarea impozabilă a acestora,

până la data de 29 februarie 2016;

c)persoanele fizice şi juridice care la data de 31 decembrie 2015 deţin mijloace de

transport radiate din circulaţie conform prevederilor legale din domeniul circulaţiei pe drumurile

publice au obligaţia să depună o declaraţie în acest sens, însoţită de documente justificative,

la compartimentele de specialitate ale autorităţii publice locale, până la data de 29 februarie

2016;

d)scutirile sau reducerile de la plata impozitului/taxei pe clădiri, a impozitului/taxei pe teren,

a impozitului pe mijloacele de transport prevăzute la art. 456,464 şi 469 se aplică începând

cu data de 1 ianuarie 2016 persoanelor care deţin documente justificative emise până la data

de 31 ianuarie 2015 şi care sunt depuse la compartimentele de specialitate ale autorităţilor

publice locale, până la data de 29 februarie 2016;

e)prevederile art. 491 se aplică începând cu 1 ianuarie 2017;

f)consiliile locale adoptă hotărâri privind nivelurile impozitelor şi taxelor locale pentru anul

2016, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I,

a prezentului cod. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului

General al Municipiului Bucureşti.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015253

TITLUL X

Impozitul pe construcţii

ContribuabiliArt. 496. — (1) Sunt obligate la plata impozitului pe construcţii, stabilit conform prezentului

titlu, următoarele persoane, denumite în continuare contribuabili:

a)persoanele juridice române, cu excepţia instituţiilor publice, institutelor naţionale de

cercetare-dezvoltare, asociaţiilor, fundaţiilor şi a celorlalte persoane juridice fără scop

patrimonial, potrivit legilor de organizare şi funcţionare;

b)persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu

permanent în România;

c)persoanele juridice cu sediul social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene.

(2) în cazul operaţiunilor de leasing financiar, calitatea de contribuabil o are utilizatorul, iar

în cadrul operaţiunilor de leasing operaţional, calitatea de contribuabil o are locatorul.

Definiţia construcţiilorArt. 497. — în înţelesul prezentului titlu, construcţiile sunt cele prevăzute în grupa 1 din

9 9

Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe.

Cota de Impozitare Art. 498. — (1) Impozitul pe construcţii se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra

şl baza Impozabilăvalorii construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului

anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor

menţionate la art. 497, din care se scade:

» 1

a)valoarea clădirilor, pentru care se datorează impozit pe clădiri, potrivit prevederilor

titlului IX. Intră sub incidenţa acestor prevederi şi valoarea clădirilor din parcurile industriale,

ştiinţifice şi tehnologice care, potrivit legii, nu beneficiază de scutirea de la plata impozitului

pe clădiri;

b)valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere

la construcţii închiriate, luate în administrare sau în folosinţă;

c)valoarea construcţiilor şi a lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare,

modificare sau extindere a construcţiilor, aflate sau care urmează să fie trecute, în

conformitate cu prevederile legale în vigoare, în proprietatea statului sau a unităţilor

administrativ-teritoriaie;

d} valoarea construcţiilor din subgrupa 1.2 „Construcţii agricole” din Catalogul privind

clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe;

e)valoarea construcţiilor situate în afara frontierei de stat a României, astfel cum aceasta

este definită potrivit legii, inclusiv cele situate în zona contiguă a României şi zona economică

exclusivă a României, astfel cum sunt delimitate prin Legea nr. 17/1990 privind regimul juridic

al apelor maritime interioare, al mării teritoriale, al zonei contigue şi al zonei economice

exclusive ale României, republicată, pentru operaţiunile legate de activităţile desfăşurate în

exercitarea drepturilor prevăzute de art. 56 şi 77 din Convenţia Naţiunilor Unite asupra

dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica) la 10 decembrie 1982, ratificată de

România prin Legea nr. 110/1996;

f)valoarea construcţiilor din domeniul public al statului şi care fac parte din baza materială

de reprezentare şi protocol, precum şi a celor din domeniul public şi privat al statului, închiriate

sau date în folosinţă instituţiilor publice, construcţii administrate de Regia Autonomă

„Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”;

g)valoarea construcţiilor deţinute de structurile sportive, definite potrivit legii.

(2) în situaţia în care, In cursul anului curent, se înregistrează operaţiuni de majorare sau

diminuare a valorii soldului debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor menţionate la

art. 497, impozitul pe construcţii calculat potrivit alin. (1) nu se recalculează. Aceste modificări

sunt luate în considerare pentru determinarea impozitului pe construcţii datorat pentru anul

următor.

(3) Cheltuiala cu impozitul calculat potrivit alin. (1) este cheltuială deductibilă la stabilirea

rezultatului fiscal reglementat de titlul II.

Plata impozitului şi depunerea Art. 499. — (1) Contribuabilii prevăzuţi la art. 496 sunt obligaţi să calculeze şi să declare

declaraţiei fiscale

*impozitul pe construcţii, până la data de 25 mai inclusiv a anului pentru care se datorează

impozitul.

(2) Impozitul pe construcţii, declarat potrivit alin. (1), se plăteşte în două rate egale, până

la datele de 25 mai şi 25 septembrie inclusiv.

(3) Prin excepţie de la alin. (1) şi (2), contribuabilii care încetează să existe în cursul anului

au obligaţia de a declara şi a plăti impozitul determinat conform art. 498 alin. (1), până la data

încheierii perioadei din an în care persoana juridică a existat.

(4) Contribuabilii nou-înfiinţaţi datorează impozitul pe construcţii începând cu anul fiscal

următor.

(5) Modelul şi conţinutul declaraţiei privind impozitul pe construcţii se stabilesc prin ordin

al preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

254 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015

(6) Impozitul reglementat de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat şi se

administrează de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, potrivit prevederilor Codului

de procedură fiscală.

Perioada de aplicare Art. 500. — Prevederile prezentului titlu se aplică până la data de 31 decembrie 2016

inclusiv.

TITLUL XI

Dispoziţii finale

Data intrării în vigoare Art. 501. — Prezentul cod intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, cu excepţia cazului

a Codului fiscal în care în prezentul cod se prevede altfel.

Abrogarea actelor normative Art. 502. — (1) La data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă:

1.Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările şi completările ulterioare;

2.art. 16 din Legea apiculturii nr. 383/2013, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 14 din 9 ianuarie 2014;

3.art. 16 lit. e) din Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi

ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 783 din 28 octombrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare;

4.art. 130 din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea 1, nr. 611 din 12 august 2015;

5.art. 26 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor

cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008,

cu modificările şi completările ulterioare;

6.art. 12 alin. (13) din Legea energiei electrice şi a gazelor naturale nr. 123/2012, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din 16 iulie 2012, cu modificările şi

completările ulterioare;

7.art. 8 alin. (1) din Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor

persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum

şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 631 din 23 septembrie 2009, cu modificările şi completările ulterioare;

8.art. 10 paragrafele 2 şi 3 din Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată în Monitorul Oficial

al României, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;

9.art. 7 alin. (2) din Legea nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea

unei locuinţe proprietate personală, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 182 din 13 martie 2014;

10.art. 15 alin. (2) din Legea Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România

nr. 139/1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie

1995, cu modificările şi completările ulterioare;

11.art. 5 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi

justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, publicată In Monitorul Oficial al României, Partea I,

nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare;

12.art. 26 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul

ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, publicată

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 29 iunie 2007, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

13.art. V alin. (5) şi (6) din Legea nr. 77/2012 pentru modificarea şi completarea Legii

notarilor publici şi a activităţii notariale nr. 36/1995, publicată în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 386 din 8 iunie 2012;

14.art. 17 alin. (3) din Legea farmaciei nr. 266/2008, republicată în Monitorul Oficial al

României, Partea I, nr. 85 din 2 februarie 2015;

15.art. 41 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice,

republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 938 din 20 noiembrie 2006, cu

modificările ulterioare;

16.orice alte dispoziţii contrare prezentului cod.

(2) Trimiterile făcute prin alte acte normative la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu

modificările şi completările următoare, se consideră a fi făcute la prezentul cod.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 688/10.IX.2015 255

Alte prevederi Art. 503. — în aplicarea prevederilor prezentului cod, Guvernul va asigura respectarea

prevederilor referitoare la soldul structural anual al administraţiei publice prevăzute la art. 3

alin. (1) din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţalh cadrul uniunii economice

şi monetare dintre Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Regatul Danemarcei, Republica

Federală Germania, Republica Estonia, Irlanda, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica

Franceză, Republica Italiană, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele

Ducat de Luxemburg, Ungaria, Malta, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Austria, Republica

Polonă, Republica Portugheză, România, Republica Slovenia, Republica Slovacia, Republica

Finlanda şi Regatul Suediei, semnat la Bruxelles la 2 martie 2012, ratificat prin Legea

nr. 83/2012, şi art. 9 din Regulamentul (CE) nr. 1.466/1997 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind

consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor

economice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 209 din 2 august 1997,

cu modificările şi completările ulterioare.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 şi

ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR PREŞEDINTELE SENATULUI

VALERIU-ŞTEFAN ZGONEA CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU

Bucureşti, 8 septembrie 2015.

Nr. 227,

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET

pentru promulgarea Legii privind Codul fiscal

în temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) şi ale art. 100 alin. (1) din Constituţia

României, republicată,

Preşedintele României decretează:

i

Articol unic. — Se promulgă Legea privind Codul fiscal şi se dispune

publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Bucureşti, 7 septembrie 2015.

Nr. 718.